Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-10-22 / nr. 135
No. 135. FOAEA PUBLICATIUNILOR IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel ulchiristigel. Diurni se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. ROMANIA. ANUL 1. OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. Iaşii, Marţi 22 Octomvrie 1863. In dial Ielele României, prenume raţiunea se face la biurourile poştale. Inserarea unui rând de 86 literi costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 22 Octomvrie. Revistă Politică. A face resumatul aserţiunilor contrazicâtoare a diverselor ziarie străine, asupra stâriî negoţiaţiunilor relative la afacerile Poloniei, n’ar fi, acum, unu lucru prea uşori şi nici câ ar putea aduce vreo lămurire mulţumitoare. Vom delatura aşadar aceste aserţiuni şi vom areta numai faptele cunoscute şi netăgăduite de mine. Aceste fapte constau în cele următoare: Anglia fatigatâ de îndoelile si trâgânârile Austriei, s’au hotărâtă a lucra singură. Ea iau trimisii ambasadorului său de la Londra, lordului Napier, o notă pentru ca s’o comunice principelui Gordacoff. Prin acea notă Anglia făcea cunoscuții cabinetului de St. Petersburg câ ea consideră pe Rusia ca căzută dii drepturile sale asupra Poloniei. Până să ajungă nota la destinaţiunea sa, Austria, strâmtoritâ de Francia care vedea în acea demarsâ isolatâ a Angliei desfiinţarea acordului între puteri, au espedită la Londra nişte contra proposiţiunî, una feliu de ultimata destinatii pentru Rusia, carele ar întruni toate elementele necesarie pentru a ajunge la o soluţiune convenabilă, şi care, dupre părerile emise din neşte regiuni bine informate, ar avea norocul de a fi priimiţii de bunii şi de a esprima resoluţiunea definitivă. Anglia atunci, îndemnată şi de guvernul francesc, au depeşatu Ambasadorului seu la Petersburg, de a nu comunica menţionata notă guvernului rusescu. — Câtă înse pentru cuprinsul acelui ultimatu, acesta până acum încă nu e cunoscutu; dar nu vom lipsi abla însera în ziarul nostru, de îndată ce vre-unul iariu streinu ni l’ar aduce. — Austria juca actualminte uni rola foarte însemnații în politica Europii. Sâ considerâm seriosa toate cestiunile cele mari, și vom vedea câ soluțiunele lor atârnă, dacă nu în totul, dar în mare parte numai de la atitudinea ei în cestiunea polonă predomină ea totâ situaţiunea, şi s’ar putea afirma câ fără dînsa, o acţiune mal energică, una resbela contra Rusiei mal ar fi peste putinţă. Au apârutu de curându în Memorialul Diplomatică doue note ale Franciei adresate Austriei, în cestiunea polonă, încă din luna lui luni,în acele se vede câtă importenţâ are ea în această afacere. Se vede totu de o dată cu împeratul Napoleon, în scopul de a’i da o impulsiune mal energică în decisiunile el, îl promitea, încă de pe atunci, că’I va pune la dispoziţiune, la casa de resbelit, toate mijloacele necesarie reclamate de posiţiunea sa geografică; cu alte cuvinte, câ’iva da ajutoriu de oştiri în resbelul cu Rusia. Dar cabinetul de Viena simţindu-se dómna situaţiunii, aostrâgânatu, au negociată, şi eatâ câ earna se apropie, şi cestiunea e departe de a’şi fi luatu o umbră macar de soluţiune; din contra, acum e mai multu complicatâ de câtă ori când,—în cestiunea danemarchezâ, ea are o importenţa totu ntâtfi de mare, şi ce e multu câ ea, în această afacere, e nevoită a lucra în doue simţiuri opuse unul altuia, ca putere ce face parte din confederaţiune subscrie decisiunea federală pentru a năvăli, în Danemarca cu oştire şi a sili pe rege a’şi împlini îndatoririle ce are către ducatele Holstaîn şi Lauenburg, ţeri din teritoriul germani. Ca mare putere, după tractatul din Londra din 1852, prin care s’au garantată întreaga posesiune a numitelor ducate pentru regii de Danemarca, ea e nevoită a protesta contra esecuţiunii federale şi a suţinea politica Angliei în aceasta cestiune, care putere este foarte interesată a nu se pune în lucrare esecuţiunea federală. Dar pentru această condescendenţă făcută Angliei, Austria şi-a asigurată deja basele unei isbutiri politice într’o altă cestiune, care în sine nu e atâtu de mare pentru celelalte Puteri, înse care pentru Austria este de cea mai mare însemnătate; aceasta e relativă la fortificaţiunile din insula Corfu. Amu aretatu cetitorilor noştrii câ Austria, îngrijatâ de finirea insulilor Ionice cu Grecia, au şi începutu a insinua câ Anglia singură de la sine, cu totu votul parlamentului de la Corfu, n’ar fi îndreptăţită de a face cesiunea stabilimintelor militarie şi a fortificaţiunilor, fără o prealabilă înţelegere şi încuviinţare acelor Puteri care au subscris tractatul de Paris de la 1815 în puterea căruia s’au recunoscută Angliei protecţiunea asupra republicii Ionice. Astâţiî vine Ost-deutsch e-postu şi ne aduce uni articulii, pe care’la publicâmu mal la vale, din care se va vedea câ Anglia apropriindu’şî acestu modă de vedere, au depeşatu Lordului comisariu de a face cunoscutu parlamentului Ioniană dispusâţiunea în care ea se află faţă cu mencionatele fortificaţiuni. Eatâ acum şi acel articul: „Respunsul pe care l’au dat lordul Comisariu parlamentului de la Corfă, relative la fortificaţiunele de acolo, confirmă cele ce s’au zis mai înainte. Comisariul au declarat câ guvernul englesi nu se opune ca insulele sâ dele un adaos anual de 10.000 livre sterling© la lista civilă, înse în ceea ce priveşte la dormarea sau cesiunea fortificaţiunelor de la Corfă, guvernul englesi nu poate nimic a decide fără consimţul Puterilor consemnatore tractatului relativ la insulele Ionice. Posiţiunea de la Corfă este prea importenta pentru ca Anglia se facă disposiţiuni asupra ei fără învoirea Puţurilor ce l-au încredinţat protecţiunea asupra ei. Afară de aceasta se poate crede câ Anglia ar fi bucuroasa dacă Puterile I’ar pune îndatorire de a conserva fişele fortificaţiuni. Este posibilă câ ea au prevăzută câ lucrul trebuea să devină la aceasta. Cum ar putea sâ se împace cesiunea acestor fortificaţiuni cu rolul Angliei în cestiunea orientală. Trebuie sâ facem cunoscut câ deputatul Lombardos deja de pe acum au declarat în parlamentul Ioniana câ Epirul şi Tesalia vor trebui sâ se uneascâ cu Grecia. Litoralul Epiroteanu este numai patru miliarne marine îndepărtat de la Corfu, şi oficialii Englesi se duc adeseori acolo la vânată. De la Corf se poate cu uşurinţă a se organisa o espediţiune pentru Epira şi Albania, şi atunci Turcia ar fi de-asemene ameninţata. Declaraţiunea de mai sus a lordului comisariu a câzut rece ca gheaţa asupra entusiasmului Ionianu. Petiţiunea prin care se face apelă la Regina contra declaraţiunei lordului comisariu dovedeşte cât sunt de naivi oamenit de aici în lucruri politice.“ în cestiunele din interiorul imperiului, Austria au avut un rol greu de împlinit, înse de trei ani acum de când şi-au părăsit politica sa seculară, şi au inaugurat o Eră nouă de libertate, de când au proclamată o constituţiune liberală şi potrivită cu gradul de civilisaţiune a populaţiunelor imperiului seă, provinţiile anecsate, una câte una, şi-au însuşit basele aşternute în acea constituţiune, dupre care şi-au regulat trebile lor interne şi în fine trimeţind deputaţii lor provinciali în Raichsrat, şi-au coordinat interesele lor în conformitate cu necesitatea menţinerei unitaţei imperiului. Această transformaţiune socială, în cele din urmă, s’au petrecut în Transilvania. N’au mai remas apoi de cât Ungaria; înse dupe nişte iidicări ce se vâdă în presa madjarâ, este mare probabilitate câ nu va trece mult timpă şi Ungaria, spre a scâpa de totala isolare în care ar râmânea, va fi nevoitâ a urma asemplul celorlalte ţeri de sub corona Habsburg-lotaringicâ. Şi aşa Austria, împâcatâ cu populaţiunele sale, este aproape de a’şi vedea resolvitâ dificila problemâ de transformaţiune socialâ internâ a câreia adoperare 0 urmeazâ acum de trei ani cu atâta persistinţâ. Din tote aceste resultâ câ Austria cea ameninţatâ de o disoluţiune înainte cu patru ani, astăzi regenerată prin libertate îşi consolida imperiul în lâuntru, iar în afară, din causa acestei consolidări interne, predomină cu politica ei în cestiunele cele mai grave. Inserăm aici o Ordonanţă a unuia din comandanţii inferiorî al armiei de ocupaţiune francese la Mecsică, care aruncă îndestulă lumină asupra disposiţiunel Mecsicanilor câtrâ Frances!, aliaţii intervenţiuneî. „După ordinile Mareşalului şi supremului comendant a corpului de espediţiune B’au luat măsuri pentru a împedeca de a se mai comite nouă atentaturi asupra soldaţilor francezi, iar comendantul Cusin autorizat cu absoluta plenipotenţa, au ordinat următorul Edictă: „Comandantul şi capul politic de Trapani, în conformitate cu ordinile mareşalului şi comendantului supremă al armatei franceze, face cunoscut proprietarilor şi locuitorilor oraşului acele urmatore: Art. 1. Până la alte ordine remân suspendate toate atribuţiunele tribunalelor civile şi ale administraţiunel civile. Art. 2. Singur numai comendantul de Tlapam va avea puterea statului în tot districtul. Art. 3. Pentru omorirea Zuavului Müller, oraşul va trebui sa plătească suma de 30.000 franci în cursă de patru zile. Art. 4. Locuitorii acestui oraşu, carii au fost duşi ca zelege în Capitală, vor garanta pentru viaţa soldaţilor francezi şi a onorabililor locuitori carii au aderat la noul guvern. Pentru fiecare omoră ce se va comite în Tlapami asupra vre-unui locuitorii sau soldat, be va esecuta, ca represalie, unul din mencionaţiî zelogi. Art. 5. Locuitorii acestui oraşă datoresc o ascultare necondiţionată la ordinile comendantului, în caz de opunere, el va lua măsuri coercitive.“a r. -■— . -«-■..............- -- ■"-■ ■ - - ■ ■ 1 k PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Duhovniceasca Dipasterie a Sfintei Mitropolii. No. 3025. La zilele publicate prin Foaea No. 115, neînfâţoşindu-se în deagiuns concurenţi pentru viea bisericei pronumitâ Talpalanul, şi acei înfăţoşaţi nedând preţu mulţemitorii, s’au amânat târguirea împosesuirel er pentru 25, 26 şi 27 Noemvrie viitorii, de aceea, se publică spre ştiinţă şi regulă. Prefectura district. Iaşii. No. 11339, în consideraţiune câ din lipsa concurenţilor, nu s’au putut efectua mezatul avansat prin Foaea No. 98, pentru vânzarea a 14 boi şi 2 cai, sechestraţî pe moşia Bârleştil Sturzel, pentruplata impozitului fonciar a acei moşii pe anii din urma, se publică spre deşteptarea concurenţilor un alt termen de 40 zile, la împlinirea carnea, se va efectua acel mezat în Camera acestei Prefecturi. Prefectura district. Bacau. No. 16562. Pentru îndestularea D. Maior Alecu Ioachim, cu banii de la locuitorii comunei Goeasa, asigurându-se Ieapa și 3 oi, se publică terminul de 40 zile, ca muștereii ce vor fi doritori a cumpăra asemene, la împlinirea terminului sâ se prezinte în Camera sub-Prefecturei Tazlâu de sus în târgul Moîneşti, unde are a se face mezatul No. 16744. Pentru îndestularea D. Iosif Doctoraşă, cu banii ce are a lua de la Ioan Busuiocu şi Vasilie Tomavul, asigurându-se 4 cergi şi 1 topor, se publică terminul de 40 zile, ca muştereii ce vor fi doritori, sâ se prezinte în Camera sub-Prefecturei Tazlâu de sus în târgul Moîneştiî, unde urmeazâ a se face mezatul. No. 16590. De la unua din locuitorii comunei Mogireştii, împlinindu-se 2 vite cornorate şi un No. obiecte, în pretenţia ecspiratei antreprize a salinelor, se publică terminul de 40 zile, ca mustereil cel of