Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)

1864-05-30 / nr. 73

No. 73. IN IASST prenumeratiunea se face la Tipografia Mim­r­ei, ulifia Chiristegiei. Dianul se publică de la 3 — 6 coaie pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. ROMANIA. ANUL IT FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN DESOINUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. Iaşii, Sâmbâtâ 30 Mai 1864. In districtele României, prenumei»tiuu« a ne face la biirourile postale. Inserarea unul rând de 35 litere costă an len, carsu­l circnlul Iaşii 30 Mai. Reviata Fortică Avrei a atâzî o nuvela, adusa de Independinţa Belgi­­câ, care, e evidinte, nu poate fi esaetâ. Aceasta e câ conferinţele de la Constantinopole, întrunite pentru a regula cestiunea monastirilor, ar fi în ajunul de a lua o resoluţiune forte importentâ în astâ privire şi care e câ averile acestor monastirî, ca obiect de li­tigiu, sâ fie puse provizoriu, şi până la soluţiunea definitivă a cestiuniî, sub admînistraţiunea unei co­­m­isiunî rariste şi a cârie numire şî-ar fi reservat’o conferinţele pentru sine. Ziserâm câ aceastâ nuvela este peste putinţa sâ fie exactâ, în acela, adeeâ, ce priveşte la posibilita­tea realisaţiuniî eî. Nu credem sâ se m­uieascâ o atare comisiune, pentru câ nu putem crede câ am­basadorul Franciei la Constantinopole şâ’şî deîe con­­simţimantul sĕu la o asemine combinaţiune cu totul contrarie politicii Francese, ţinuta pana acum în Oriente, în gerene, şi în România în specie. în a­­ceastâ convicţiune r­e-aîi întărit încâ şi mai mult, acum de curând, Constituţionalul prin un articol al seu, prin care acest organ oficios al Guvernului Frances face apreciarea regimuluî actual ce este a se introduce în România, dupâ aprobarea ce ’i s’ail dat de naţiune prin plebiscitul seu. Numitul ziar, de­şi în necunoştința sa de cauza asupra celor trei cestiuni ce tratează : cestiunea monastirilor, constitu­­țiunea şi legea electorala, care, zice el, ar fi reser­vate la decisiunea comuna a puterilor străine, cu toate aceste, e prea lămurit ca din cuprinsul aprecia­­țiunii sale resulta ca inspirata Foae aproabâ modul de soluţiune ce au câpâtat aceste trei cestiuni în ţearâ, încheiem aşa­dar şi zicem câ nu putem ad­mite o asemine contradicţiune, câ, adeeâ, cel ce au fâcut, la Paris, pe Constituţionalul, ziar oficios, sâ aproabe soluţiunea numitelor cestiuni prin ţearâ, tot acela n’au putut sâ zicâ ambasadorului seu de la Constantinopole ca sâ le desaprobe, sau într’alte cu­vinte sâ’şî dele adesiunea sa la numirea mencionateî comisiunî mieste. Eatâ acum şi un mic estract din articolul Consti­­tuţionalelui. „Evenimentele ce s’au împlinit în principatele du­nărene au dat loc la diverse apreciaţiunî, nu numai din punt vedere interior, daruri ca şi din punt de ve­dere a dreptului de intervenţiune a puterilor sub­­sem­nâtoare convenţiunii de la 1858, care au format conferinţa de la Constantinopole. „Este evidente ca aceste trei cestiuni : monastiri­e închinate, constituţiunea şi legea electorală, intrau în categoria cestiunilor reservate la decisiunea co­mună, şi cu terminândule singur de sine, principele Cuza s’au pus afarâ din litera convenţiunii, înse este uşor de înţâles necesitatea în care principele se afla pus. Ameninţat de câtrâ puterea legislativă, el aîî trebuit sâ previnâ pericolul şi sâ se inspire de simţimântul înaltei responsabilităţi ce are ca şef de stat. Dacâ, mai înainte de a recurge la masurile ce sunt cunoscute acum, n’au­ crezut câ împrejură­rile permiteau de a lua consiliu de la puteri, el póte în urma evenimentelor, a se adresa câtrâ aceste cu cestiunile ce întră în competina lor, şi a câpâta de la ele regularisaţiunea faptelor împlinite în neste con­­diţiunî escepţionale. „Ast­fel, în acel Oriente atât de clătinat, unde orice crisâ violintâ ar putea avea neste consecinţî funeste şi de o întindere necalculabilă, putem fi au­­torizaţi a ne întemeia pe înţelepciunea tuturor pute­rilor, în scop de a încerca toate mijloacele de conci­­liaţiune şi de a nu aprinde cu uşurătate, un incendiu ce n’ar putea mai în urma, a se stânge de cât cu cele mai mari dificultăţi.“ '—Insurecţiunea în Algir tinde a lui c­reste pro­porţiuni de extensiune foarte mari. Nuvelile Monito­rului Frances, sub forme de securitate, confirmă a­­ceasta indirect. Se vorbeşte câ acum sunt încâ o divisiunî a se trimite la Algir pentru a înăduşi re­volta care, or­ce s’ar zice, nu pute a nu fi în înţâle­­gere cu acela ce vedem câ se petrece în tote statu­rile barbaresce. Este sigur câ elemintele insurecţiu­­îieî cloceau de mult timp, şi câ toţi capii indigeni chiar acel mal supuşi în aparinţâ, lucrau cu mare activitate la propagaţiunea ei, coincidinţa modului sub care au isbucnit aceastâ mişcare, caracterul par­ticular de care e întipărită, dovedesc câ ea au fost preparata prin non-înţelegere şi în secret, şi tot­o­datâ, esplicâ şi mesurile luate de Guvernul Frances pen­tru supresiunea ei. — Toata armata Francesâ din Algir, împârţitâ la 4 generali : Deligni, Iosuf, Roan şi Lapaset, au început a opera din 4 centrurî contra insurgenţilor înse dupâ moartea mareşalului Pelisier se simte scâdinţâ în unitatea mânţinerii comandei supreme. Dupâ Ost-deutsche­ Post, succesorul lui Pelisier este deja denumit provisoriu Generalul Mar­­timorel la suprema comandâ militarie, dar ca Gu­vernator general mareşalul Random actualul Minis­tru de resbel. — De la conferinţele de la Londra nimic nou nu se cunoaşte ; afarâ numai de temerea ce începe a se resimţi câ lucrările lor, din complicate ce sunt, pot sâ devinâ încâ şi mai complicate, şi, prin urmare, cu neputinţa de a se resolve pe calea diplomatica. Ost-deutsche­ Post ne spune câ la Lipsea au apârut o broşura prin care voieşte necunoscutul autor a dovedi câ linia de Glu­ksburg are tot atâtea drepturi, ca şi acea de Augustenburg, la succesiune în suve­ranitatea ducatelor în litigiu. Afarâ de aceasta, tot numitul ziar, dupâ o Foae de la Londra, ne aratâ câ Danemarca ar fi declarat câ dacâ pânâ la 12 nu se va putea regula nimic, ea va re’ncepe ostilităţile pe marea puind din nou blocatele înaintea porturilor Germane. Contra acestei disposiţiuni resbelice a Da­­nemarcii, ne spune Independinţa Belgîcâ, câ împă­ratul Napoleon, în interesul umanităţii şi a conser­­vaţiunii pâciî, au insistat foarte mult pentru a se pune şi desbate la conferinţă cestiunea încheierii unui armistiţiu în toată forma pe 3 luni. Cestiu­nea, ştim câ s’au pus şi desbâtut, pânâ acum înse nimic positiv încâ nu se ştie dacâ s’aui aprobat. Pe de alta parte se afirmă în modul cel mai positiv câ Anglia se opune din toate puterile sale, la proposi­­ţiunea făcută în conferinţa de câtrâ plenipontenţiarii Germani şi prin care aceştia au declarat câ Rends­­burgul sâ se prefacâ într’o fortereaţâ confederativă şi portul de la Chiel sâ fie prefăcut un port pentru marina şi flota militarâ a Germaniei. — Situaţiunea este foarte tulburată în districtul de la şes al cantonului de Basel. Guvernul local au numit un comitet de salutea bublica şi au impartit arme pe la comune. Aceasta au provocat o mare emoţiune în tot cantonul. Consiliul federal şi-au trimis acolo pe vice-Preşedintele său ca comisar ea­­stra- ordinar,­blică nevaliditatea mitricii No. 591, ci la 11 Maiu 1855 ’i s’au fost eliberat, ori când s’ar înfăţoşa fiind perdutâ şi în locul câria urmeazâ a se elibera o în­tocmai copie legalizată. Prefectura district. Iaşii, No. 4589. În consideraţie câ D. advocat public de Iaşi, prin adresa No. 51 încunoştiinţazâ, câ a­­dresa sub No. 13463, din ecspiratul an 1863, s’au publicat în Foaea No. 159 încâ din acel an, încât terminul au eespirat, fârâ a lua finit lucrarea, se publica din nou terminal de 40 zile pentru vânzarea obiectelor râmase de la desfiinţată Monastire Zaga­­via, cu condiţiile prevâzute în Foaea No. 111 din 1863. Direcţiunea Şcoalei de arte şi Meserii. No. 199. Urmând a se face prin licitaţie antre­­prizarea unui No. veşminte de vara necesarie ele­vilor acestei şcoale, se publica ca doritorii de a lua aceasta antrepriză, sâ se prezinte Luni la 1 iunie, în Camera Prefecturei judeţului Iaşi­, unde urmează a se ţinea licitaţia, iar condiţiile şi lista de obiecte ce sunt a se face, se pot vedea ori când la Direc­ţiunea Şcoalei şi Prefectura districtului, PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dieastenia Sfintei Mitropolii. No. 1676. Din motivul suplice! D­neî Mariea Voînescu, priimitâ cu Apostilia No. 1869^ se pu­ Prefectura district. Bacâu. No. 6318. Asigurându-se pentru îndestularea­­:^ov. Moise Naiman cu banii de la Iacob Stoeano’­­ i chile popușoî, se publica în termin de 40 zile, ca muştereil sâ se prezinte în Camera sub­ Prefec el Bistriţa de gips, unde are a se face mezatul No. 6320. Asigurându se pentru îrui­stui­­­a D. Nicu Sion, dela Alecsandru Nicu o vaca şi un­giune, se publica terminul de 40 zile, ca muşterei! doritori sâ se presinte în Camera sub Prefecture­ Bistriţa de sus, unde are a se face mezatul. No. 6322. Asigurându-se pentru îndestularea 1). Ioan Didiorea de la Stefan Frunzeu, pentru banii 144 lei un giuncan, se publica în termin de 40 zile, ca muşt­reii sa se prezinte în Camera sub­ Prefec­­tura 4 Bistriţa de sus, unde are a se face mezatul. No. 6324. Asigurându-se de la Vasile Cobuz din comuna Goioasa, spre îndestularea jidovului Marcu Grimberg 2 giuncanî, se publica terminul de 40 zile, ca mustereii sâ se prezinte în Camera sub-Prefec­­turei Tazlaul de sus, unde are a se face mezatul. No. 6326. Asigurându-se pentru îndestularea D. Moisi Bernstaîn, cu suma de 46 galb. și a lor pro­cent, de la D. Aleco Avram, o subâ de postav cu blana de canot, o manta de postav negru, 1 surtuc cu samur vechiu, 1 pâreche bunghî de m­âmeâ, 1 covor de pârete, 1 manta de postav de Brașov, 1 pâreche de pantaloni, 1 ceasornic de argint cu litere A şi A , se publicâ în termin de 40 zile, ca na­­ştereil la împlinirea terminului sâ se prezinte în Ca­mera Poliţiei de Bacâu, unde are a se face mezatul. No. 6328. Asigurându-se de la locuitorii comunii Lunca Asâu, G oi şi un berbece, spre îndestularea jidov Marcu Grimberg, se publicâ în termin de 40 zile, ca mustereii sâ se prezinte în Camera sub-Pre­­fecturei Tazlâul de sus in T. Moinești­, unde are a se face mezatul. Prefectura district Bolgrad. No 3276. In comuna Babele, au picat de pripas o capâ largâ, de mijloc, pe spinare rănita de şea, de 8 ani, şi în comuna Tropoclo un cal balan, coa­ma în stânga, la piept julit de ham, de 12 ani, se publica spre deşteptarea păgubaşilor şi prezentarea­­lor la ea cu dovezi, în terminal, legalii spre a le priimi. Prefectura district. Botoşani. No. 6624. Pe moşiea Bucecea, picând de pripas o mânzâ fretinâ în pâr murgâ deschisă, precum Co­­misariul de Bucecia, prin raportul No. 73 încredin­­ţazâ, se publicâ terminul de­ 3 luni pentru aflarea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite sâ se înfă­ţoşeze aice de a o priimi. Prefectura district. CahuL No. 3587. D. sub-Prefect de Cotul­ Moriî, prin ra­portul No. 975, încredinţazâ, câ în comuna Saratu râzeşî, au picat de pripas o capâ la pâr sura, fâ­râ alte semne, în urmarea căruia pe o parte s’au şi înaintat lucrări pentru aflarea păgubaşului prin dis­trict, iar pe de alta, se publicâ terminul legiuit de

Next