Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)

1864-09-26 / nr. 127

No. 127. ROMANIA. ANUL IL PRORRESDL FOAEA P­UBLICATI­E NI LO il OFICIaLE DIN­ RESORTUL CURTEÎ DE APEL DIN­­IASI. IN JASSI preunraeratiimea bo face la tipografia Miner vei, mina y • v rí a i a^a q/» Q 1 t Chiristegiel. Diarnl He poblieâ de la 3—6 coaie pe Beptamana. Ôâ/IïlDclLcl /wv lOCJJLe IODa« Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. gmam»amÊUÊÊmimÊÊÊKÊÊÊÊatÊÊmÊÊiÊÊmuÊÊÊaÊÊÊtÊamKÊÊÊÊmiiÊÊmmiÊÊam9 poaca»»?. i ■ Ia districtele României, prenu­meraticnea ce tace la birrourili postale. Inserarea naul rănit de 36 litere eoatfe ac­­er», turtei fecnin! lașii 26 Septemvrie, Revista Politică. Monitorul Oficial No. 209, ne au adus Ordonanţa Domnească prin care sunt convocate colegiele elec­torale pentru a procede în cilipa de 18 Octomvrie la alegerea consilieror judeţiane, şi pe care, ca un act de­ mare importenţa, îl publicăm aici. ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Domn Principatelor­ Unite Române , La toţi de faţă şi voiitori sănătate . Asupra raportului Ministrului Nostru Secretarii de Stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice, cu No. 24052 , în virtutea Art. 9 din legea pentru înfiinţarea Consilieior judeţiane, promulgată prin Ordonanţa Noastră de la 31 Martie 1864. Am decretat şi decretăm ce urmează. Art. 1. Colegiile alegătorilor direcţi al Consilieior judeţiane se convoacă în toată întinderea României, în ziua de 18 Octomvrie viitor. Districtul Belgrad, carele numai în privinţa ad­ministrarii coloniilor formează un district, deosebit, va alege, împreună cu judeţul Ismail, un singur şi acelaşi Consiliu judeţian. Art. II. Potrivit Art. 7 din legea Consilieior jude­ţiane, sun­t alegători al Consiîieior judeţiane toţi a­­cei carii întrunescu condiţiunele prescrise de lege pentru a lua parte la alegerea deputaţilor la Aduna­rea Legislativă. Alegirea dar a Consilieior judeţiane se va face cu doue graduri, întocmai dupâ Legea Electorală, pro­mulgată în doue Iulie 1864. Art. III. Colegiile alegătorilor primari formate de acei înscrişi în listele electorale comunale ale anului 1864, (cu singura escludere a alegătorilor de naţi­onalitate străină, menționaţi în Art. 22, litera b al legei comunale), se vor convoca de câtva respectivii Prefecţi, în zilele de 11 până la 15 Octomvrie in­­clusiv­. Ordinul succesivii al întrunirei acestor colegiurî precum şi împărţirea comunelor mai împoporate în eirconscripţiunî electorale chlemate de a alege câte un alegător direct de fie­care cinci­zeci alegători primari, se vor determina de câtre administraţiunele lo­ale, în conformitate cu Art. 9 din Legea Elec­­tor­ala. Tot în acest interval, şi în zilele ce vor procede întrunirea colegiuirilor alegătorilor direcţi, se vor face şi alegerile complementare, în cazul când unul sau mai mulţi alegători direcţi s’ar fi ales tot o dată în mai multe colegîurî. Art. IV. Alegătorii primari vor procede la alege­rea alegătorilor direcți, întocmai dupâ modul prevă­zut de art. 3, 9, 10, 11, 15, etc. din Legea Elec­torală. Primăriul, sau în lipsă, unul din Membrii Consi­liului comunale, ori, în lipsa lui cel mai în vârstă dintre alegătorii primari, asistat de scriitorul comu­ne , sau în lipsă de un secretar ales de el dintre alegătorii primari, vor forma Biuroul şi vor direge alegerea alegătorilor direcţi. Art. V, în ziua determinată prin Art. I al acestui Decret, alegătorii direcţi ai fie­căreia plase, formând şi, singur colegiu electoral, potrivit art. 8 din lege, se vor întruni la reşedinţa respectivelor lor plase şi anume, la 10 oare dimineaţa, spre a procede la ale­­gerea Membrilor Consiliului judeţian. Numărul Consiliarilor şi al Membrilor supleanți, ce fie­care plasă are a alege în conformitate cu art. 2 și 5 din lege, se arată în tabela alăturată pe lân­gă­ această a noastră ordonanță. Art. VI. Alegătorii direcți, ast­fel­ întruniți, vor procede mai întâi, la numirea Biuroului provisoriu în cuprinderea art. 12 din lege. Aceasta operațiune săvârşitâ, colegiul va păşi la ve­rificarea titlurilor deosebiților alegâtorî direcți din care el se compune. Validitatea se va hotârâ prin sculare și şedere. Prin un singur scrutin și cu simplă majoritate, se va procede apoi la alegerea Biuroului definitiv în cu­prinderea Art. 12 din lege. Art. VII. Biuroul definitiv odata ales, se va pro­cede la alegerea consilieror și a Membrilor supleanţi. Aceasta operațiune se va face în conformitate cu dispoziţiunile prescrise de legea Consilieror judeţia­­ne, titlul 2, Art. 13, până la art 25, şi titlul 3 de la Art. 26 pana la Art. 28. Art. VIII. Şi cel din urma, Ministrul Nostru Se­cretar de Stat la Departamentul de Interne, Agricul­tură şi Lucrări Publice va aduce la îndeplinire Or­donanţa de faţă. Data în Ruginoasa 15 Septemvrie 1864, ALECS­AN­DRU IOAN. Ministru Secretar de Stat la Departa­mentul de Interne, Agricultură şi Lu­crari Publice, Cogâlniceanu. No. 1182. Numerul membrilor la consiliile judeţiane difera după numerul plaselor fie­cărui judeţu. Sunt trei ca­tegorii numerice, anume de 14 membri, de 12 şi de 10 membri. Judeţele ce vor avea 14 membri sunt: Argeşul, Dâmboviţa, Doljul, Iaşii, Mehedinţi, Praho­va, Râmnicul sărat şi Vâlcea; judeţele ce vor avea 12 membri sunt: Botoşani, Buzeu, Doroho­ Ilfov şi Gorju; toate celelalte judeţe vor avea câte 10 membrii. Desordinile întâmplate la Turnu au încetat. Minis­­teriul, afară de o persoana sau doue este deja ca și format. Telegraful ne-au adus urmatoarea listă: La Marmora, Sella, Lanza, Petiti, Jacini, s’au făcut pro­position! şi lui Ratazi si Ricasoli, a carora priimire este mai ca sigura. Dar daca ordinea materiala este restabilita la Tu­rin, agitaţiunea continuă a domina în spirite. O ma­­nifestaţiune, asta datâ, legală, au început a se orga­nisa contra convenţiunel din 15 Septemvrie, care voeşte a transferi capitala la Florenţa. Se prepara o petiţiune câtre Camerâ şi pentru care o comisiune speciala este însărcinata de a aduna subscrieri. între aceste, s’au făcut liste de sub­scripţiune în favoarea victimelor evenimintelor de la 21 şi 22 Sep­temvrie. Sunt mulţi cetăţeni, mai f saltaţî sau mai pa­sionaţi, carii au adresaţii tânguiri căt­re parchet în scopu de a dobândi punerea în acusaţiune a domnu­lui Peruzi, ministrul demisionat de la interne, cârma vocea publica îl împuta tota responsabilitatea pentru sângele versat. Din contra, la Niapole şi în toate oraşele Sicilien se fac mitinguri pentru a aclama convenţiunea şi a protesta contra egoismului locuitorilor de le Turin, în aceste adunări, compuse din toate partidele libe­rale şi naţionale, s’aîi proclamat din nou­ drepturile Italiei asupra Romei şi Veneţiei. S’aîî votat regelui mulţemiri cu rugăminte de a nu lua în nici o con­­sideraţkine interesele parti -nlarie a vre unui munici­piu, în alegerea unei capita­îe provisorie. Lumea catolică au începutu a se îngriji şi agita despre situaţiunea în care se va afla Papa când va fi pârâsitu de Francia dupâ ce’şî va retrage ac­estâ putere trupele sale din Roma. Diarete francese, ofi­­ciose, ne­contenit, şi pe întrecute, îndeamnă pe gu­vernul papal a pleca urechea la consiliele împăratu­­luî Napoleon. Se vede, înse, câ puterea timpuranâ a papilor au ajunsu la cea mai de pe urmâ suflare, câci ministeriul de la Roma, prin fiarele sale, des­­minte acea ce toată lumea cunoaşte, adecă esistinţa convenţiunei franco italiane, şi în orbirea clericală declară că, dacă chiar ar esista o asemene, nu poate avea nici un e­fect ca un act, nula şi­ne­avenit. —în cestiunea ducatelor danemarcheze este ştiut câ conferinţa de a Viana şi-au întrerupt­ lucrările sale şi au însercitt apoi o comisiune pentru a delimita ducatul Slesvig relative la părţile ce sunt a se des­părţi din unitatea legatului de Danemarca. Acum, precum ne spun foile tic Vier , acea comisiune şi-au terminat lucrările pe care le-au supus prin raport la locurile competente. Conferinţa va reîncepe, prin ur­mare, a tracta asupra celor raportate pentru a regu­la într’un mod definitiv acesta eternelâ şi complicată cestiune. Se vorbeşte mult cu lordul Clarendon, ca­rele e la Viena, este venit în această capitală pen­tru a presa terminarea cestiunei şi a încredinţa pe­ guvernul austriac ca, la cas de eiumperea vreunei certe din partea Italiei, Austria nu va putea conta pe nici un feliu de ajutor din partea Angliei. — Gestiunea revoltei de la Tunis este terminată. Cotuisariul Imperial Otoman au plecat la Constan­­tinopoli. Escadrele europeene s’au retras de îndată după pornirea comisariuluî Otoman, lăsând vise câ­te un vas pentru protecţiunea con-naţionalilor lor. Ia Algír, gubernator general, este numit mareşa­lul Mac Mahón, carele la sosirea sa au publicat o pro­clamaţiune prin care îndeamn pe rasa arabă la reintrarea în îndatoririle sale, şi promite tuturor im­parţialitate, protecţiune şi regulare şi împâcăciunea tuturor intereselor esistente. în Grecia Adunarea naţională continuă, cu energie, opera revisiunii legii fundamentale. Artico­lul 14, pe care l-ați adoptat de curând, garantează libertatea presii, indica censura şi secuestrul jurna­lelor şi a altor publicaţiunî, afară de acele, prin care sunt ofensate religiunea creştină şi persoana rege­lui. Nici un strein nu poate fi editor a vre­unui zi­ar­ît. Asupra propunerii ministeriului, Adunarea au vo­tat legea în virtutea curia, comandantele gardii na­ţionale va fi numit de rege ; în fine au abolit pe­deapsa de moarte pentru crime politice. —­­" America armatele federale sau a uniune­ câştigă, pe eri ce merge, tot mai mult teren. Depe­şele cele mai din urmă cu data de 20 Septemvrie ne spun câ generalul Seridam au bâtuiit, în valea de la Senando, pe Early, general confederal sau a staturilor de la sud şi l’au respins cu cele mai mari perd­eri din toate posiţiunile sale cele strategice. Fostul general, supra comandant al Nordului, Mac- Clelan, provocat de a’şî espune programul politicei sale înaintea alegătorilor pentru preşedinţa la repu­blică, au declarat câ este pentru menţinerea unităţii confederaţiunei cu orî-ce preţ îi. Acesta este singurul bărbat care ar putea contra-balansa pe actualul pre­şedinte, Lincoln în viitorele alegeri de preşedinte al republicei. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE, Prefectura district. Iaşii, No. 12703. Telegrama D, Ministru Finanţelor, se publică în toată a ei cuprindere spre ştiinţa şi regu­la persoanelor pe care’i priiveşte. M’am informat ca mulţi din DD. arendaşi Statu­lui de dincolo de Milcova credu ca declarând dupâ promulgarea nouei legi rurale că renunţie la contract, această renunţiare se cunoaşte de la Sf. Gheorghie viitor, vă invit dar se puneţi în vedere acestor DD. arendaşi ca prin articol special din contract cu care ţin în arendă moşiile, se obligă a continua contrac­tul încă un an de zile de la aplicarea nouei legi ru­rale, ast­fel in dar renunţarea DD* arendaşi nu se poate socoti de­cât numai de la Sf. Gheorghie 1866, remaind aceşti DJJ* arendaşi obligaţi a face declara­ţie de renunţiare în terminul prevăzut prin contract, vă mai invit sâ publicaţi în districtul Dv. câ aren­darea moşiilor Statului s’au amânat la 15 Octomvrie viitor, când atunce se vor arenda moşiile a­le că­ror termin e aspirâ la Sf. Gheorghie viitor şi acele care se re arena es­za în conta arendaşilor pentru ne­­plata caştîufiîor.

Next