Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)

1864-10-10 / nr. 133

I No. 133 ROMANIA. ANUL II. FOArtA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IASI. IN IAS.Si prenumuratiunsa se faica la Tipografia Miner­vel, nlitia (-'hiriategiel. Diarul ae publica de la 3—6 coaie pe aepiamaua. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iașii, Sâmbâta 10 Octomv. 1864, în districtele României, prenuneratiunea se face la Snurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa au leu, cursul fiscului Iaşii 10 Octomvrie. Revistă Politică, în Monitorul Oficial cu No. 219, vedem publicată Ordonanţa Domnească, pentru instituirea revizorilor scolastici, şi instrucţiunile relative la îndatoririle ce’i privescu. Instrucţiunile cuprind 21 de articole. Tot­ România este împărţită în 24 de revisoraturî. In Moldova, unde şcolile săteşti sunt maî puţin nu­meroase, vina câte 2 judeţe la un revisor. Sfera activităţii revisorilor se întinde forte depar­te. El inspectează şcolile şi instituţiunele ajutotore învâţâraîntulul, precum biblioteci, şcoli de bele arţî, musee, etc. etc. Revisorii sunt vice­preşedinţi al comitetelor de inspecţiune şcolară, în lipsa preşedin­­telui oratoariu, dar alt­fel­ sunt numai membri­, între lucrările meritoase a­le revisorilor se cere a fi adunarea de notiţii istorice, literarie, geografice, statistice etc. Revisorii inspectează dacă profesorii îşi împlinesc îndatoririle lor, adecă dacă vin­ regulaţii la clasă, dacă propun­, după program, materiele cu care sunt însărcinaţi şi daca, la propunere, au metoda bună. Unul din articole prescrie revisorilor ca să observe dacă profesorii, afară de îndatorirele lor scolastice, se ocupă a-şi îtinde sfera cunoştinţelor, dacă studia­ză, traduc cărţi, învaţă limbi străine, şi în toate mo­durile se silescu a’şî îmbunâtfiţi starea, lor intelectu­ală şi morala. Pentru şcolari au îndatoriri revisorii a’i privighea dacă se poartă cu moralitate şi păzesc,n disciplina şcolară. Pe lângă aceste revisorii au iniciativa întru a pro­pune îmbunătăţiri reclamate pentru desvoltarea in­strucţiunii pudice. Ei pot propune comunele în ca­re cere trebuinţa pentru înfiinţare de scola. Ei au însărcinarea de a organiza şcolile comunale după metoda miesta, deja înfiinţată la şcoala din Trei Ie­­rarchi din Iaşi. Asupra pâr­ţii materiale de asemenea se întinde ac­tivitatea revisorilor. La internate, el privighează întrebuirea banilor publici de catre intreprinzători, directori şi economi, cu un cuvânt tot ce se atinge de salubritatea şi buna stare a edificiilor scolastice, este obiectul inspecţiunii lor. Aceste şi multe alte sunt, pe scurt, îndatorirele revisorilor scolastici. Ele sunt, in adevăr forte va­riate. Totul, prin ele, este prevăzut : edificiu sco­lasticii, profesorii, scolariu, biblioteci, musee etc. etc. nimicii nu este scăpat din videre. Râmîne acum ca să se pună în aplicaţiune cu stricteţe şi esactitate, şi credem că se va şi face, căci revisorii sunt aleşi dintre persoanele cele mai capabile şi cu esperiinţa. Numai aşa, adecă cu legi bune şi cu esacta lor e­­secuţiune putem spera că în viitorin sculele noastre vor aduce fructul dorit , vor înzestra junimea cu în­văţătură şi moralitate. Cestiunea magiarâ, zice la France, au devenit, în aste din urmă zile, obiectul­ unor­ stăru­inţe extraordinarie pentru a li se da o soluţiune de câtva guvernul Austriei. Dacă suntem bine infor­maţi, şi credem că suntem, cabinetul de la Viena lucrează la un proiect prin care se va face forte posibila apropierea între Ungaria şi guvernul cen­tral de la Viena. Prin acel proiect se făcu forte multe­ concesiuni cerinţelor partitului naţional ma­­giar­. Ca preliminarie la silinţele austriace de îra­­pociure, care paru a promite resultate bune, trebuie să notăm numirea, cu titlu provisoriu, a lui Torok, bărbat stimat şi popular, la postul de jude al Curiei vorbeau foarte mult despre critica situaţiune în care era pusă Austria, cu provinciele sale i­aliene, faţă cu cele stipulate prin acea convenţiune, şi toate în­­căieau că scopul secret al contractanţilor era de a ameninţa pe Austria în posesiunile sale italiane de la Veneţia. Un articol au apărut în Constituţionalul Francez, care e scris pentru a linişti spiritele Gu­vernului Vienez din această parte. Noi extragem din Ost-deutsche Post o scurtă analiză al acelui articol, care e cuprins în cele următoare : asupra rumorilor respândite relativa la îngrijirea şi neliniştea Austriei, trebuie a nota că convenţiunea priveşte numai pe Roma şi nu schimbă întru nimic situaţiunea celor­lalte părţi ale Italiei. Fără îndoealâ, pot în Veneţia a se isca agitaţiuni ; comitetele pot publica procla­­maţiunî ; ele pot vorbi despre alianţe ofensive şi di­­fensive şi în fine, despre vre­un resbel la primăvară viitoare; însă această stare, de lucruri nu este nouă, şi convenţiunea nu poate a fi responsabilă pentru o asemenea. Toţi oamenii cu minte pot înţelege că Francia nu este dispusă de a complica cestiunea Ro­mană cu acea veneţianâ, nici a aprinde un incendiu la nordul pen­insulii, când ea pune toate silinţele sale pentru a fit stânge în părţile cele de la sudului acelia. Ziarul Ost­deutsche Post ne-au adus în num­erul­ seu din urmă o nuvelă de la Florenţa. Noi o publi­căm ca pe un curios om, lăsând responsabilitatea asupra ziarului Vienez : „mare consistenţă au dobân­dit ruraurile care voiesc a fi respândite şi după care Victor Emanuel ar fi în plecare de a abdica în fa­voarea Principelui de corona Humbert, şi aceasta de îndată ce va fi strămutat scaunul guvernământu­lui său la Florenţa şi va fi făcut intrarea sa solem­­­nela în această nouă capitală. O scriere, de care face menţiune şi corespondinţa generală, şi care vine de bună samă de la o persoană înaltă, relatează în astă privinţă în modul urmâtoriu : su­veranul care în momentul de faţă este foarte mâh­nit, nu de mult s’au esprimat câtre persoanele con­fidenţiale dinprejurul seu, că el, aşa precum stau a­­cum lucrurile, socoate, câ şi-au împlinit misiunea vieţii sale, şi gândeşte de a se retrage, cât mai în curând, în mijlocul iubiţilor cei Turinezi, pentru a petrece acolo, ca un simplu cetaţian al­ Italiei, ră­­măşiţa vieţii sale, lăsând com­plectarea sorţilor Ita­liei altor braţe mai june şi mai viguroase.“ —Ultimele nuvele din America sunt cuprinse în următoarea depeşă telegrafică pe care o estragem din ziarul Vienez noua presă liberă: cu nimici­rea armatei lui Early au venit ultima linie de comu­­nicaţiune a lui Lee în puterea trupelor federale; prin aceasta se va decide în scurt timp despre soartea armatei lui Lee precum şi despre aceea a confede­­raţiunii­ separatiste. Noi stăm în ajunul finitului unui resbel din cele mai înfricoşate, care se va termina, de bună samă, încă înainte de alegerea preşedintelui republicei, în nici într’un caz. resbelul nu se va mai prelungi până în viitorul an. în unele staturi de la sud domneşte o mare agi­taţiune care este în punt de a irumpe într’o revolu­­ţiune contra Guvernului lui Jeferson Davis. Aurul au căzut cu 10 la sută; preţul bumbacului este în mare scădere. Siretului districtul Suceava, profesie, cultivator, nă­scut la 20 Aprilie 1842, la satul Moţca, plasa Sire­tului districtul Suceava, fiul lui loan şi a Nastasiei ce locuesc la Moţca districtul Suceava, încorporat la 12 Mai 1863, ca recrut, sorţul sub No. 148, şi are a 2-a desertaţie, în locul demisionatului comite Andraş T. —Ziarele Austriace, în comentariele ce au facut­ convenţiunei Franco-italiane de la 15 Septemvrie, publicaţii administrative. Al 2-le Comandament Militar. No. 4208. Se publică aflarea dezertorului soldat Perju Gheorghie, din compania­­ de jandarmi, aca­­rnea signalement este: taliea 1 metru 72 milemetre, faţa brunetă, fruntea potrivită, ochii castanii, nasul, gura potrivite, pârul castaniu, sprincenele castanii, No. matricular 119, cea din urmă locuinţă Moţca, plasa Prefectura district. Iaşii. No. 13,711. Se publică telegrama D. Ministru de Finanţe No. 32,938, în toată a ei cuprindere spre obşteasca ştiinţă. Vă invit a pune în vedere D-lor arendaşi care au renunţat în termen de 3 şi 2 luni de la publicarea legei rurale ca după art. 24 din contractele moşiilor monastirilor pământene, şi art 18 din a­le celor se­­cularisate de dincoace de Milcova, şi art. 8 din con­tractele moşiilor monastireşti de dincolo de Milcov, D-lor sunt obligați a ţine încă un an moşiile de la punerea în lucrare a lege! . Ministeriul de Finanţe spre înlesnirea D-lor, a cerut amânarea de o lunâ a ter­ninului rearendarel a seminelor moşii, fiind că această rearendare urmează a se face pe conta aren­daşilor, p­entru termina­ ce după contract erau obli­gaţi a le ţinea. Decisiunea consiliului Miniştrilor e­­ste cea următoare : 1. Toate moşiile statului la care au renunţat aren­daşii într’un mod definitiv, se vor pune în vânzare de la 15 Noemvrie viitor pe socoteala­­ lor şi a garanţiilor pentru periodul de la 1865,—1866, dacă până la citatul termin de 15 Noemvrie nu vor declara Ministeriului Finanţelor s’au Prefecturilor respective ca prin renunţarea lor n’au înţeles a viola obligaţiu­nea din contract, după care sânt ţinuţi a conserva moşiile încă un an de la Sf. Gheorghie viitor, fă­când o asemenea declaraţie, renunţarea arendaşilor, n’uşi va avea efectul de cât de la 23 Aprilie 1866, în lipsa arendaşilor, Ministeriul va primi pe persoa­nele care au garantat pentru dânşii, a face asemenea declaraţiune. 2) Toţi arendaşii carii vor conserva moşiile Sta­tului, se vor bucura de aşezământul prevăzut la­­art. 63, al nouei lege rurale. 3) Toţi arendaşii Statului vor rămânea absolut li­beri a dispune de prisoase, fără a ţine în samă condi­­ţiunele relative la prisoase ce a esistat până acum între dânşii şi locuitorii, cu adăogire însă câ el vor fi datori a se conforma în totul cu noua lege rurală. No. 12,497. Pe moşiea Rusenii au picat de pri­pas un bou la pâr porumbit, coarnele ţapoşe strâmte şi la găt stricat, prec­um D. sub Prefect a plasei Cârligâtura, prin raportul sub No. 1679 încredinţa­­zâ, se publică aflarea păgubaşului şi înfâţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite, spre al priimi. No. 12,933. Pe moşiea Râdlul lui Tatar, picând de pripas o capâ în păru sură, la trup de mijlocii, precum D. sub-Prefect al plasei Gopou, prin rapor­tul No. 1751 încredinţată, se publică aflarea păgu­başului ei, şi care în terminul legiuit să se înfăţoşe­ze cu dovezile cuvenite, spre a l i se putea da. No. 13.174. în consideraţie ca la împlinirea ter­­minului de 40 zile publicat prin Foaea No. 108 din 8 August, nu s’au putut efectua mezatul pentru vân­zarea carâmizei în sumă de 12.000, ce este împlini­tă de la D-lor Iohan Haiselu și Rozalia Cnitel, spre îndestularea D. Moise Diamant cu o sumă bani, se publică din nou terminul legiuit de 40 zile, pentru vânzarea acei cărămizi, cu condiţia prevăzută în a­­cea Foae. No. 13419. Rada viei D. Iancu Iorga din podgoria Vişanu, precum şi câteva glugi de haragi, 1 coşer cu popii sol vechi cu vreo 7 chile, 1 ogor din anul curent neculesit, câteva sute pari şi un stoga mic de fân, urmând a se vinde licitaţiv, se publică în ter­men de 15 a curentei vânzarea la un loc a acelor obiecte, cu deşteptare, ca concurenţii de a le lua asu­­pra le, să se­ prezenteze în Camera sub­ Prefectire a pla­sei Codrului, spre a se adjudeca asupra celui ce ar da

Next