Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-01-26 / nr. 6
PROGRESUL, o lege pentru tocraelele agricole, precum şi proiectul ile coilice rurale. Tot ce poate contribui la desvoltarea agriculturei noastre, la îmbunătăţirea soartei cultivatorilor, va fi primit de noi cu atenţiunea cea mai simpatică. „Împărtăşim durerea cu Măria Vostra pentru lipsa în care se află unele din judeţele noastre din causa relei recolte. Adunarea Vă rugă respectuos ca, pe lângă ajutorul provisoriu ce a dat guvernul celor în lipsă, să se ia şi alte măsuri cât de energice şi eficace spre a veni în ajutorul lor prin cererea unui credit. Adunarea se va grăbi a-l vota, cu orice sacrificiu pecuniar ca să scape pe cei în suferinţă. „Concesiunea băncei de scumpt şi de circulaţiune, datorită iniţiativei înălţimea Vestre a fost priimita de ţeră cu satisfacţiune generală. Un stabiliment de credit aşezat pe base atât de puternice va esercita o fericită înrâurire asupra transacţiunelor generale şi mai ales asupra coracrciului, şi totă ţara va simţi fără îndoeală bine facerile acestei folositoare instituţiuni. Adunarea preocupată de interesele cele mai mari şi mai scumpe ale ţerei speră că, Maria Vostra, veţi reuşi să încoronaţi acestă operă financiară prin creaţiunea unui stabiliment de credit fonciar, care este reclamat atât de imperiosă, de starea proprietăţei rurale şi a agriculturei. „Nupii codici Alecsandru loan I, vor fi una din binefacerile cele mai însemnătore ale Domniei înâlţimei Vostre. Drepturile politice şi civile ale cetăţenilor sunt acum regulate cu precisiune, toţi sunt de o potrivă înaintea legei precum şi protejaţi de dînsa. Art. 40 din convenţiune este de acum un adevăr. Garanţiile cerute de la judecători prin noua organisais judecâtoresca şi prin legea de admisibilitate, promit ţerei prin sincera lor aplicare, îmbunătăţiri care erau atăt de dorite în administraţiunea justiţiei; seriositatea, inteligenţa şi integritatea juriului chiar de la debutarea lui, dau în adevăr garanţiile cele mai mai seriose acuzaţilor. „Camera se bucură de desvoltarea dată instrucţiune! publice. Pe lângă stăruinţele Înălţimea Vostre întru redicarea nivelului studiilor literare, ştiinţifice şi artistice, Camera ar vedea cu plăcere ca administraţiunea să se ocupe mai ales de îmbunătăţirea şi şi respăndirea instrucţiunei primare, pentru ca clasele superioare să -şi pută justifica esistenţa lor. „Acum, Măria Ta, mai mult decât tot dauna, suntem în posiţiune, de a apreţui libertatea presei, a Vă ruga să faceţi pe guvernul Măriei Vostre a abroga ordonanţa, puind presa sub regimul libertăţei şi lăsând ca delictele de presă să se pedepsescâ ca delicte comune, prin disposiţiuni speciale ce s’ar putea introduce într’un noă capitol, în condicele penale. „Discursul tronului a dat mare parte lucrărilor publice. „Înălţimea Vostră a’ţi enumerat cu o legitimă mulţumire întreprinderile puse pe calea de esecutare. Adunarea împărtăşind mulţumirea Măriei Vostre Vă adreseză sincere felicitaţiuni pentru energica iniţiativă ce a’ţi luat tu această împrejurare. Adunarea n’a uitat că drumul de ierit de la Bucureşti la Giurgiu a fost admisit de toate secţiunile în sesiunea convocată extraordinar, acum vine rândul ei a mulţumi guvernului Măriei Tale, că a concedat această linie cu un preţi mai scăzut decât cele admişe de secţiunile ei. A îmulţi căile noastre de comunicaţiune, a le face mai sigure, mai lesnicioase, mai grabnice şi mai puţin costisitoare, este a îndoi resursele noastre, este a asigura desvoltarea prosperităţei noastre. „Noi suntem datori să primim cu mulţumirea tradiţionalei ospitalităţii române, companiile străine care vinni să solicite în România întrebuinţarea folositoare a capitalurilor lor. Adunarea crede că, Măria Vostra, vă veţi sili a traduce în fapte aceste mari idei, atât din punctul de vedere politic, cât şi din punctul de vedere iconomic; interesele noastre ne recomandă să urmăm esemplele ce, Înălţimea Vostrá, a’ţi puso sub ochii noştri!, România nu poate avea o ambiţiune mai înaltă şi mai nobilă, decăt de a imita pe Staturile cele mari ale Europei, şi de a se pune cu hotărîre pe calea care le-au condus la acesta gradă de progresa, pe care RomâniiIii ambiţioneză pentru ţara lor. „In acest ordinu de idei, adunarea va adopta, cugetările înălţime! Noastre, în privinţa esposiţiunei ce se va face la 1807 în Paris. Adunarea a priivit cu mândrie convenţiunile încheiete, de Măria Nostru, în cursul anului 1865 cu osebite Staturi; acestea ne dau satisfacerea că Ronânia devine din Ză înţii mai cunoscuţa Europei, că relaţiunele internaţionale ne legă cu ţările cele mai civilisate, şi că alesul României nu scapă din vedere nici o ocasiune pentru a întări drepturile şi imunitălile iubitei noastre patrii. „Adunarea a fost fericită ascultând asigurările cele mai solemne ce, înălţimea Vostră, alţi daţii despre solicitudinea şi simpatiile constante ale augustei Curţi Suzerane, şi ale înaltei Puteri garante pentru România. Adunarea împlineşte o datorie sacră esprimând, în numele ţerei, adânca-i recunoştinţă suveranilor care au asigurat pentru totdeauna drepturile şi autonomia noastră. „Soluţiunea cestiunei atât de naţională a monasticilor secularisate ce se diceau închinate, va crea înaltelor puteri, nici titluri la gratitudinea poporului român. Cu această ocasiune, adunarea a ascultat cu plăcere mârturirele de înaltă satisfacţiune esprimată de Măria Vostră agentului României lângă înalta Portă. Măria Vostra ar fi fost interpretul simţimentelor noastre unanime pentru domnul nostru colegii. „Adunarea a urmărit cu interesul cel mai viu fasele incidentului care a semnalat raporturile M. V. cu înalta Portă. Representanţii ţerei au citit cu mândrie scrisoarea pin care M. V. respundând marelui Vizir al Înaltei porţi, a’ţi revindicat cu atâta demnitate drepturile României şi a’ţi espus sentimentele ţerei asupra evenimentelor de la 3 (15) August. De vreme ce primul ministru al Maiestăţei Sale Sultanului a făcut să se observe că lumea civilisată are ochii ţintiţi asupra actelor M. V., adunarea electivă a României vobeşte să fie bine constatat. In ochii lumei civilisate, că ţeara a condamnaţii şi va condamna totîtdeauna pe toţi autorii de tulburări care ar tinde să studie instituţiunile care sunt opera poporului românii. „Adunarea voesce să confirme cuvintele I. V. şi împreună cu poporul român, eu mulţumesce M. V. pentru vigilenţa cu care menţineţi drepturile României şi pentru înţelepciunea şi patriotismul de care M V. daţi dovedii în raporturile cu Înalta Portă, Adunarea declară siguranţa în care se află că, Domnul, care a desfiinţat claca, a împroprietărit pe locuitori şi a cinemat mai pe toţi cetăţenii la viaţa politică, acelei Domnii va înzestra ţera cu toate libertăţile publice compatibile cu instituţiunile proclamate la 2 (14) Mai, într’un cuvânt adunarea electivă puternică prin mandatul ce are de la 682.621 alegători, proclamă că, poporul român şi Domnul seu, suntă strânsa legaţi în una şi aceeaşi gândire: liniştea şi prosperitatea scumpei noastre patrii. „Şi care ţeră nu s’ar mândri ascultând acele nobile cuvinte prin care M. V. chiemaţi nestrămutata vostră legătură cu angajamentele trecutului! Acesta va fi o legătură şi mai strânsă între persona Măriei Vostre şi poporul român, înălţimea Vostră resumănd în câteva cuvinte actele domnirei Noastre, aţi fost şi veţi fi pururea cu ţera şi pentru ţară; representaţii poporului român vă respund că ţera a fost şi va fi totdeauna cu Măria Vostră şi pentru Măria Vostră. „Toţi românii ştiu, Prea Înălţate Domne, că n’aţi dorit nici a’ţi căutat tronul şi că datoriţi înalta Vosstră posiţiune numai stimei concetăţenilor voştri; însă românii seni tot de odată câ domnia Măriei Vostre a scos România din făgaşul trecutului, şi recunoscu măreţele fapte ce aţi îndeplinit; românii, ca şi adunarea electivă, au statornica speranţă că Înălţimea Voastră veţi şti să triumfaţi contra tuturor obstaculilor şi să desăvârşiţi fapta ce aţi întreprinsă. „Urmaţi nobila vostră datorie şi veţi găsi tot dauna pe adunarea României gata . Vă ajuta la tot ce poate contribui spre realizarea dorinţelor comune ale poporului român şi ale alesului seu : prosperitatea şi mărirea României. „Să trăiţi Mamnoastră! Dumnezeu să binecuvânteze România!“ Măria Sa Domnitorul au respuns în modulă urmâtorii: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi,Mulţumesc adunarei pentru simţimentele ce’mi esprimâ şi o filiciteză totodată că, ca sa pătruns de urginţa stabilimentelor şi marilor lucrări decretate în intervalul sesiunelor, în virtutea statutului. „Cu părere de râu, insă mâ văd silit a aminti câ s’aă încercat a se discuta cestiuni ce nu sunt de competinţa adunarei. Naţiunea română a primit în unanimitate nouele instituţiuni folositóre, care hotârescă într’un modă positivu drepturile şi atribuţiunile fiecărei puteri. Ar fi trist şi periculosă când în vreuna din aceste puteri ale Statului ar urma încercări de încălcare asupra atribuţiunilor celor alte; căci, atunci s’ar compromite ecuilibrul ce adunarea, în a-l dresa ce’mi aduce, apreciază cu înţelepciune ca cea mai sigură şi cea mai trainică garanţie a prosperitâţei publice. „în cele din urmă şedinţe s’a emis idei şi s’a ri dicat cestiuni cu totul streine de desbaterile de care adunarea era ocupată. Constituţiunea nostra are regulile ei determinate. Nimanui nu este permisă a se abate de la ele. Făcând din esprimarea unor dorinţi obiect de discuţiune, s’au uitat că, după art. , 12 din statut, asemenea dorinţi are drept sâ le formuleze comisiunea mixtă a senatului şi a Camerei, care în fiecare ană încheie lucrările parlamentare. „îmi place a crede, împreună cu d-voastrâ, d-lor deputaţi, că buna înţelegere ce pururea aă domniţii între tron şi ţară, va domni pururea între tron şi adunăre. E destul sâ vă aduceţi aminte că sunteţi representanţii unei stări de lucruri moi care s’au aclamat de România întregâ. „La discuţiunea budgetelor aveţi un câmp întins, pentru activitatea d-voastre, acolo controlul d-voastre, cu osebire, poate şi trebue sâ se eserseze. Eă mi voiă bucura vădându-vâ că cercetaţi cu cea mai mari îngrijire anevoinţile şi închipuirile ţerei, şi că controlaţi cu cea mai scrupuloaseâ luare aminte întrebuinţarea banilor publici. „Pe acest temei, voiă fi pururea cu d-vostre, primind cu recunoştinţă luminile ce veţi împărtăşi guvernului meu, şi mă voiă simţi prea fericit dacă, di I concursul ce’mi promite adunarea, voiă putea rădici I starea financelor noastre şi închizâlui prosperitate* f iubitei noastre patrii.“ PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. I ndoiuliniţa UniiGui din Iaşi. No. 140. Se face cunoscută că la 22 Fevruarie * viitoră, se va ţinea licitaţiea în biurourile circonscripţiei Iaşii, pentru antreprisuirea de căciuli, opinci , poturi şi tarsine, trebuitoare pentru 2000 grăniceri modelile după care au a se fiice, precum şi condiţiile şi sarcinele acestei antreprize, se potă vedea îi toate filele în biurourile Circonscripţiei Iaşii. Comisiunea pentru arendarea moşiilor Statului din Moldova. No. 32. In virtutea telegramelor. D. Ministru a Financelor sub No. 51,617 din anul trecut, şi 291 , din acest curent, Comisiunea publică darea în arenda 1 la 3 Fevruarie, pe period de 5 ani, a moşiilor : Judeţul Roman. Calineştii, dependinţe de Monast. Bistriţa. Ruşii, dependinţe de Episcopiea de Roman. Judeţul Neamţu. Timişeştii, dependinţe de Monast. Neamţului. Prefectura judeţ. Iaşii. No. 753. Pe baza telegramei Domnului Ministru de Interne, Agricultură şi lucrări publice, sub No . 381, se face cunoscut, că aplicarea legei pentru fuisuri şi greutăţi, este amânată, şi că prin urmare orice dispoziţii se vor fi luat, rămână suspendate. No. 20,220. Spre îndestularea Sfinţiei sale Iconomului Apostol cu suma de 400 lei şi a lor procente ce are a lua de la D. Costachi Theodoru, împlinindu-se din viea debitorului ce o are în podgoriea icoonii, suma de 160 vedre vină, şi urmând a se vinde. Imitativii, se publică terminul legiuit de 40 iile de Ia data Foaei, cu deşteptare, ca concurenţii ce ar sâ se înfăţoşeze în Camera acestui oficiu, înlio împlinire! terminului spre aterdisire, ear vroind a s informa despre cualitatea lui, în timpul publicaţi* se pot adresa la D. sub Prefect a plasei Codru,1 41 câtră care s’aă făcut această împlinire. No. 442. In comuna Cucutenii aă picat de prijilij 2 vaci, cea întâi la pâră cudalbă, coarnele grebli?1 , inferată la cornul stângă cu lit. P. N. Z., cea a 2 la pâră porumbă, coarnele înainte, și cea a 3-ea păr galbână-plavae, coarnele înainte, precum 1). sui Prefect plasei Stavnicul prin raportul No. 16, încă credinţaire, se publică aflarea păgubaşilor şi înfăţoşrea lor la acestă ofidă cu dovezile cuvenite, spre le lua. No. (01. în comuna Ciurea au picat de prijp o capă la par roşie, cu pete albe pe la păntice şi spate, 1 vacă cu viţel, la pâr porumbă, coarnele cu latişe supţire, la trup de mijloc, viţelul la păr grlaj coarnele începătoritice, la trup de mijloc, si 2 bh