Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)

1866-01-26 / nr. 6

PROGRESUL, o lege pentru tocraelele agricole, precum şi proiectul ile coilice rurale. Tot ce poate contribui la desvol­­tarea agriculturei noastre, la îmbunătăţirea soartei cul­tivatorilor, va fi primit de noi cu atenţiunea cea mai simpatică.­­ „Împărtăşim durerea cu Măria Vostra pentru lipsa în care se află unele din judeţele noastre din causa relei recolte. Adunarea Vă rugă respectuos ca, pe lângă ajutorul provisoriu ce a dat guvernul celor în lipsă, să se ia şi alte măsuri cât de energice şi eficace spre a veni în ajutorul lor prin cererea unui credit. Adunarea se va grăbi a-l vota, cu ori­ce sa­crificiu pecuniar ca să scape pe cei în suferinţă. „Concesiunea băncei de scumpt şi de circulaţiune, datorită iniţiativei înălţimea Vestre a fost priimita de ţeră cu satisfacţiune generală. Un stabiliment de credit aşezat pe base atât de puternice va esercita o fericită înrâurire asupra transacţiunelor generale şi mai ales asupra coracrciului, şi totă ţara va simţi fără îndoeală bine facerile acestei folositoare instituţi­­uni. Adunarea preocupată de interesele cele mai mari şi mai scumpe a­le ţerei speră că, Maria Vostra, veţi reuşi să încoronaţi acestă operă financiară prin cre­­aţiunea unui stabiliment de credit fonciar, care este reclamat atât de imperiosă, de starea proprietăţei rurale şi a agriculturei. „Nupii codici Alecsandru loan I, vor fi una din bine­facerile cele mai însemnătore a­le Domniei înâl­­ţimei Vostre. Drepturile politice şi civile a­le cetă­ţenilor sunt acum regulate cu precisiune, toţi sunt de o potrivă înaintea legei precum şi protejaţi de dînsa. Art. 40 din convenţiune este de acum un adevăr. Garanţiile cerute de la judecători prin noua organi­sais judecâtoresca şi prin legea de admisibilitate, pro­mit ţerei prin sincera lor aplicare, îmbunătăţiri care erau atăt de dorite în administraţiunea justiţiei; se­­riositatea, inteligenţa şi integritatea juriului chiar de la debutarea lui, dau în adevăr garanţiile cele mai mai seriose acuzaţilor. „Camera se bucură de desvoltarea dată instrucţi­une! publice. Pe lângă stăruinţele Înălţimea Vostre întru redicarea nivelului studiilor literare, ştiinţifice şi artistice, Camera ar vedea cu plăcere ca admini­­straţiunea să se ocupe mai ales de îmbunătăţirea şi şi respăndirea instrucţiunei primare, pentru ca cla­sele superioare să -şi pută justifica esistenţa lor. „Acum, Măria Ta, mai mult de­cât tot dauna, suntem în posiţiune, de a apreţui libertatea presei, a Vă ruga să faceţi pe guvernul Măriei Vostre a a­­broga ordonanţa, puind presa sub regimul libertăţei şi lăsând ca delictele de presă să se pedepsescâ ca delicte comune, prin disposiţiuni speciale ce s’ar pu­tea introduce într’un noă capitol, în condicele penale. „Discursul tronului a dat mare parte lucrărilor­ publice. „Înălţimea Vostră a’ţi enumerat cu o legitimă mul­ţumire întreprinderile puse pe calea de esecutare. Adunarea împărtăşind mulţumirea Măriei Vostre Vă adreseză sincere felicitaţiuni pentru energica iniţia­tivă ce a’ţi luat tu această împrejurare. Adunarea n’a uitat că drumul de ierit de la Bucureşti la Giurgiu a fost admisit de toate secţiunile în sesiunea convocată extraordinar, acum vine rândul ei a mulţumi guver­nului Măriei Tale, că a concedat această linie cu un preţi­ mai scăzut de­cât cele admişe de secţiunile ei. A îmulţi căile noastre de comunicaţiune, a le fa­ce mai sigure, mai lesnicioase, mai grabnice şi mai puţin costisitoare, este a îndoi resursele noastre, este a asigura desvoltarea prosperităţei noastre. „Noi suntem­ datori să primim cu mulţumirea tra­diţionalei ospitalităţii române, companiile străine ca­re vinni să solicite în România întrebuinţarea folosi­toare a capitalurilor lor. Adunarea crede că, Măria Vostra, vă veţi sili a traduce în fapte aceste mari idei, atât din punctul de vedere politic, cât şi din punctul de vedere iconomic; interesele noastre ne re­­com­andă să urmăm esem­plele ce, Înălţimea Vostrá, a’ţi puso sub ochii noştri!, România nu poate avea o ambiţiune mai înaltă şi mai nobilă, de­căt de a imi­ta pe Staturile cele mari a­le Europei, şi de a se pu­ne cu hotărîre pe calea care le-au condus la acesta gradă de progresa, pe care Românii­­Iii ambiţioneză pentru ţara lor. „In acest ordinu de idei, adunarea va adopta, cu­getările înălţime! N­oastre, în privinţa esposiţiunei ce se va face la 1807 în Paris. Adunarea a prii­vit cu mândrie convenţiunile înch­eiete, de Măria N­ostru, în cursul anului 1865 cu osebite Staturi; acestea ne dau satisfacerea că Ron­ânia devine din Ză în­ţii mai cu­­noscuţa Europei, că relaţiunele internaţionale ne le­gă cu ţările cele mai civilisate, şi că alesul României nu scapă din vedere nici o ocasiune pentru a întări drepturile şi imunitălile iubitei noastre patrii. „Adunarea a fost fericită ascultând asigurările cele mai solemne ce, înălţimea Vostră, alţi daţii despre solicitudinea şi simpatiile constante a­le augustei Curţi Suzerane, şi a­le înaltei Puteri garante pentru România. Adunarea împlineşte o datorie sacră es­­primând, în numele ţerei, adânca-i recunoştinţă su­veranilor care au asigurat pentru tot­deauna dreptu­rile şi autonomia noastră. „Soluţiunea cestiunei atât de naţională a monasti­cilor secularisate ce se diceau închinate, va crea înal­telor puteri, nici titluri la gratitudinea poporului ro­mân. Cu această ocasiune, adunarea a ascultat cu plăcere mârturirele de înaltă sa­tisfacţiune esprimată­­ de Măria Vostră agentului României lângă înalta Portă. Măria Vostra ar fi fost interpretul simţimente­­lor noastre unanime pentru domnul nostru colegii. „Adunarea a urmărit cu interesul cel mai viu fa­sele incidentului care a semnalat raporturile M. V. cu înalta Portă. Representanţii ţerei au citit cu mândrie scrisoarea pin care M. V. respundând marelui Vizir al Înaltei porţi, a’ţi revindicat cu atâta demnitate drep­turile României şi a’ţi espus sentimentele ţerei asupra evenimentelor de la 3 (15) August. De vreme ce pri­mul ministru al Maiestăţei Sale Sultanului a făcut să se observe că lumea civilisată are ochii ţintiţi asu­pra actelor M. V., adunarea electivă a României vo­b­eşte să fie bine constatat. In ochii lumei civilisate, că ţeara a condamnaţii şi va condamna totît­deauna pe toţi autorii de tulburări care ar tinde să studie instituţiunile care sunt opera poporului românii. „Adunarea voesce să confirme cuvintele I. V. şi împreună cu poporul român, eu mulţumesce M. V. pentru vigilenţa cu care menţineţi drepturile Români­ei şi pentru înţelepciunea şi patriotismul de care M V. daţi dovedii în raporturile cu Înalta Portă, Adu­narea declară siguranţa în care se află că, Domnul, care a desfiinţat claca, a împroprietărit pe locuitori şi a cinemat mai pe toţi cetăţenii la viaţa politică, acelei Domnii va înzestra ţera cu toate libertăţile publice compatibile cu instituţiunile proclamate la 2 (14) Mai, într’un cuvânt adunarea electivă pu­ternică prin mandatul ce are de la 682.621 alegători, proclamă că, poporul român şi Domnul seu, suntă strânsa legaţi în una şi aceeaşi gândire: liniştea şi prosperitatea scumpei noastre patrii. „Şi care ţeră nu s’ar mândri ascultând acele nobi­le cuvinte prin care M. V. chiemaţi nestrămutata vo­stră legătură cu angajamentele trecutului! Acesta va fi o legătură şi mai strânsă între persona Măriei Vo­stre şi poporul român, înălţimea Vostră resumănd în câte­va cuvinte actele domnirei N­oastre, a­ţi fost şi veţi fi pururea cu ţera şi pentru ţară; representaţii poporului român vă respund că ţera a fost şi va fi tot­deauna cu Măria Vostră şi pentru Măria Vostră. „Toţi românii ştiu, Prea Înălţate Domne, că n’aţi dorit nici a’ţi căutat tronul şi că datoriţi înalta Vos­­stră posiţiune numai stimei concetăţenilor voştri; în­să românii seni tot de odată câ domnia Măriei Vo­stre a scos România din făgaşul trecutului, şi recu­noscu măreţele fapte ce a­ţi îndeplinit; românii, ca şi adunarea electivă, au statornica speranţă că Înăl­ţimea Voastră veţi şti să triumfaţi contra tuturor ob­­staculilor şi să desăvârşiţi fapta ce a­ţi întreprinsă. „Urmaţi nobila vostră datorie şi veţi găsi tot dauna pe adunarea României gata . Vă ajuta la tot ce poate contribui spre realizarea dorinţelor comune a­le po­porului român şi a­le alesului seu : prosperitatea şi mărirea României. „Să trăiţi Mam­n­­­oastră! Dumnezeu­ să bine­cuvân­teze România!“ Măria Sa Domnitorul au respuns­ în modulă ur­mâtorii: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi­,Mulţumesc adunarei pentru simţimentele ce’mi es­­primâ şi o filiciteză tot­odată că, ca sa pătruns de urginţa stabilimentelor şi marilor lucrări decretate în intervalul sesiunelor, în virtutea statutului. „Cu părere de râu, insă mâ văd silit a aminti câ s’aă încercat a se discuta cestiuni ce nu sunt de com­­petinţa adunarei. Naţiunea română a primit în una­nimitate nouele instituţiuni folositóre, care hotârescă într’un modă positivu drepturile şi atribuţiunile fie­cărei puteri. Ar fi trist şi periculosă când în vre­­u­na din aceste puteri a­le Statului ar urma încercări de încălcare asupra atribuţiunilor celor alte; căci, at­­unci s’ar compromite ecuilibrul ce adunarea, în a-l dresa ce’mi aduce, apreciază cu înţelepciune ca cea­­ mai sigură şi cea mai trainică garanţie a prosperi­­­tâţei publice. „în cele din urmă şedinţe s’a emis idei şi s’a ri­­ dicat cestiuni cu totul streine de desbaterile de care­­ adunarea era ocupată. Constituţiunea nostra are re­gulile ei determinate. Nimanui nu este permisă a se abate de la ele. Făcând din esprimarea unor do­­rinţi obiect de d­iscuţiune, s’au uitat că, după art. , 12 din statut, asemenea dorinţi are drept sâ le for­­­­muleze comisiunea mixtă a senatului şi a Camerei,­­ care în fie­care ană încheie lucrările parlamentare. „îmi place a crede, împreună cu d-voastrâ, d-lor deputaţi, că buna înţelegere ce pururea aă domniţii între tron şi ţară, va domni pururea între tron şi a­­­dunăre. E destul sâ vă aduceţi aminte că sunteţi re­presentanţii unei stări de lucruri m­oi care s’au acla­­­mat de România întregâ. „La discuţiunea budgetelor aveţi un câmp întins, pentru activitatea d-voastre, acolo controlul d-voastre,­ cu osebire, poate şi trebue sâ se eserseze. Eă mi­ voiă bucura vădându-vâ că cercetaţi cu cea mai mari îngrijire anevoinţile şi închipuirile ţerei, şi că contro­laţi cu cea mai scrupuloaseâ luare aminte întrebuin­ţarea banilor publici. „Pe acest temei, voiă fi pururea cu d-vostre, pri­mind cu recunoştinţă luminile ce veţi împărtăşi gu­­­­vernului meu, şi mă voiă simţi prea fericit dacă, di I concursul ce’m­i promite adunarea, voiă putea rădici I starea financelor noastre şi închizâ­lui prosperitate* f iubitei noastre patrii.“ PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. I­ ndoiu­liniţa UniiGu­i din Iaşi. No. 140. Se face cunoscută că la 22 Fevruarie * viitoră, se va ţinea licitaţiea în biurourile circon­scripţiei Iaşii, pentru antreprisuirea de căciuli, opinci , poturi şi tarsi­ne, trebuitoare pentru 2000 grăniceri modelile după care au a se fiice, precum şi condiţii­le şi sarcinele acestei antreprize, se potă vedea îi­­ toate filele în biurourile Circonscripţiei Iaşii. Comisiunea pentru arendarea moşiilor­ Statului din Moldova. No. 32. In virtutea telegramelor. D. Ministru a Financelor sub No. 51,617 din anul trecut, şi 291 , din acest curent, Comisiunea publică darea în arenda 1 la 3 Fevruarie, pe period de 5 ani, a moşiilor : Judeţul Roman. Calineştii, dependinţe de Monast. Bistriţa. Ruşii, dependinţe de Episcopiea de Roman. Judeţul Neam­­ţu. Timişeştii, dependinţe de Monast. Neamţului. Prefectura judeţ. Iaşii. No. 753. Pe baza telegramei Domnului Ministru­­­ de Interne, Agricultură şi lucrări publice, sub No . 381, se face cunoscut, că aplicarea legei pentru fui­suri şi greutăţi, este amânată, şi că prin urmare or­i­ce dispoziţii se vor fi luat, rămână suspendate. No. 20,220. Spre îndestularea Sfinţiei sale Icono­m­ului Apostol cu suma de 400 lei şi a lor procent­e ce are a lua de la D. Costachi Theodoru, împlinin­­­du-se din viea debitorului ce o are în podgoriea ic­o­­­onii, suma de 160 vedre vină, şi urmând a se vind­e. Imitativii, se publică terminul legiuit de 40 i­ile d­e Ia data Foaei, cu deşteptare, ca concurenţii ce ar­­ sâ se înfăţoşeze în Camera acestui oficiu, în­­lio împlinire! terminului spre aterdisire, ear vroind a s informa despre cualitatea lui, în timpul publicaţi* se pot adresa la D. sub Prefect a plasei Codru,1 41 câtră care s’aă făcut această împlinire. No. 442. In comuna Cucutenii aă picat de prijilij 2 vaci, cea întâi la pâră cudalbă, coarnele grebli?1 , inferată la cornul stângă cu lit. P. N. Z., cea a 2 la pâră porumbă, coarnele înainte, și cea a 3-ea­­ păr galbână-plavae, coarnele înainte, precum 1). sui Prefect plasei Stavnicul prin raportul No. 16, încă credinţaire, se publică aflarea păgubaşilor şi înfăţoş­rea lor la acestă ofid­ă cu dovezile cuvenite, spre le lua. No. (­01. în comuna Ciurea au picat de prijp­ o capă la par roşie, cu pete albe pe la păntice şi spate, 1 vacă cu viţel, la pâr porumbă, coarnele cu latişe supţire, la trup de mijloc, viţelul la păr grlaj coarnele începătoritice, la trup de mijloc, si 2 bh

Next