Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)

1866-02-23 / nr. 14

No. 14 ANUL IV. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CUllŢLÎ DE APEL DIN IAŞI. IN J V SI prenumeraţiunea se fat­e la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristiniei, piarul se publica de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe au 111 lei, pe patru luni 37 lei. laşii, Mercurî 23 Fevruar 1866. In districtele României, pronumeraţunea se face la biarourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului Iaşii 23 Fevruarie COMUNICATII. Sfinţii unii carii credă că presa se afla încă sub­ regimul­ ordonanţei domneşti de la 1 Oc­­tomvrie 1859, şi reînfiinţată la 2 Mai 1864. A­­­­ceasta este o eroare. Presa astăzi se află nu­ 1 mai sub regimul Codului Penal, promulgată la­­ 30 Octomvrie 1861, şi a legei asupra presei de la 13 Aprilie 1862, neabrogată şi anume menţi­nută în vigoare de art. 398 al acestui Cod. Da­că guvernul trecut a găsită de cuviinţă să mai aplice (jlisa ordonanţă pănă la căderea lui, guver­nul actuale este otărătă sâ nu mai aplice de căt legile şi ordonanţele cele conforme legilor). (Monitorul Oficial.) ---——— DEPEŞI­ TELEGRAFICE. Depeşe telegrafice ale Escelenţiei Sale Domnului Mi­nistru de resbel a al Principatelor­ Unite, câtre Esce­lenţia Sa Locotenentul generalii Baronii Chazal, Mi­nistru de Resbel al Regatului Belgiei. „Armata Romană mă însărcinează de a trans­mite, prin interpunerea Escelenţiei Voastre, sim­­ţimentele sale sincere, de fraternitate şi de sim­patie pentru armata Belgica. „Suntă fericită de a fi credinciosul interpretă al acelui simţimăntă.“ Ministru de Resbel al Principatelor­ Unite Romane, Maiora Leca. „Am onoare a ruga pe Escelenţia Voastră de a bine­voi sâ fiţi din partea armatei Române, interpretulă devotamentului şi credinţei pentru Alteţa Sa Regală, Contele de Flandra, Augustul ei Suveran, şi pentru dinastia sa. Ministru de Resbel al Principatelor­ Unite Române, Maiorit Leca. Depeşă telegrafică din partea Escelenţiei sale D-lui Baron Chazal, Ministru de Resbel al Regatului Bel­giei, câtră Escelenţia Sa D. Ministru de Resbeliî al Principatelor- Unite Dunărene. „Mulţumescă Ecselenţeî Voastre pentru simţi­­mentul de simpatie ce’mi esprimaţî pentru arma­ta Belgică. Facemă urărî pentru fericirea şi pro­speritatea Principatelor-Dunărene. Ministru de Resbel, Baron Chazal. (Românul.) | Revistâ Politica. La 9 şi 10 Februarie s’au întâmplat în Ber­lin nişte lucruri forte importante între Camera şi CD. Miniştri. A fost desbaterea relativă la deci­­siunea dată de înalta curte contra liberei discu­­ţiunî a camerei. Tresten, Schulze şi alţii au luat cuvântul şi aă bombardată din toate puterile lor pe DD. Miniştri precum şi modul dupâ care vo­­escă a guverna ţara şi a întrebuinţa legile ţerei. Aşa Tvesten spune în discursul seu: „Aşteptările mele pe care le-am spus încă mai înainte, au fost întrecute de cătră înalta curte, căci aceaşi curte, care acuma a dat sentenţa sa contra liberei dis­­cuţiuni a camerei, aceaşi cu un an mai înainte, în faptul contra deputatului Gyscovsky, s’a­ decis pentru libera discuţiune şi în alt locu: „Puteţi D-vostre (Miniştri) sâ umpleţi cu ca­valerii pe toţi judecătorii lumeî; totuşi steluţele Vostre nu vor putea sâ ascundâ, eroarea în onoarea acestoră omeni. „în Anglia s’aă­s­ hsă Miniştrilor, că ei sunt o bandă de talhari; şi în camera francesâ urcarea pe tron a lui Napoleon al III a fost denumită o trădare, şi cu toate acestea nimenea nu au fostă loviţi. Mai remâne numai, ca 1). Ministru de Jus­tiţie sâ pună câţi­va omeni în sală, şi pe toţi a­­cei carii sunt oposanţi guvernului să i­eie de guler şi să-i ducă la închisore. „Camera prin constituciune este tot aşa de in­violabilă ca şi regele însuşi , înse ce veţi putea trice, când o instanţie judecătorescă s’ar lua liber­tatea, a trage pe rege la responsabilitate, şi ’iar aplica o pedeapsa? „Funcţionariul are dreptul de a resiste, ba este chiar îndatorat, dacâ ’i se pune înainte ceva con­tra­ră legei. Numai un om fără consciinţă, un om feti­ş D-­jeu, fără mustrare de cugetă şi fără un simţimăntă preşi care de dreptate şi lu­manitate, numai acela ţlic pote a se vinde pentru nedreptate! „Pentru voi stă consciinţă poporului prusiană, şi asta este ce ne garanteza no de victoria. O ast­­feliă de decisiune a unei judecătorii duce pe toţi omenii la opoziţie, ea aduce pe toţi omenii de o­­noare şi de cugetă în partea noastre. Schulze în discursul se a­p­lice între altele şi : „Constituţiunea noastre o avem în casă, Consti­tuţia dice : Miniştrii sunt responsabili şi deputaţii nu pot fi persecutaţi, şi în realitate nu avem de­cât deputaţi responsabili şi Miniştri inresponsabili. „Ne aducem aminte când s’a­­,­isă de un rege prusian, că nu voeşte a suferi, ca între dânsul şi poporulă­scă să fie nici macara o fee de hărtie, înse Domnii mei! Vin timpuri în istorie, unde o astfel de bucăţică de hărtie este forte trebuitoare, căci scapă dinastia. Şi bucăţica de hărtie, pe care se află constituciunea noastre, va veni odatâ la onoare.“ Cât priiveşte bătrânul Simson, apoi el spune: D-vostre DD­ mei Miniştri nu puteţi guverna cu o pressâ liberă, nu cu o deplină autoritate a judecătorielor şi a celoralalte instanţii, nu fărâ a putea influenţa asupra alegătorilor, nu fărâ de a restringe chiar şi libere discuţiuni în acesta ca­meră şi astfel a înmormânta articolul 84 a con­stituţiei. Se face forte mare nedreptate, când se crede că s’ar fi întâmplat un atac asupra acestei tribuni, nu, un astfel de atac este infructuosă, înse s’aă făcut un atac contra naţiunei, în care s’aă deşteptat prepusul, că representanţii lor nu ar fi dis totul în acesta cameră, ce ei aveaă pe inimă. Darămarea siguranţiei s’aă ajuns, pe care naţiunea era obicinuită a o pune în acest loc cu totă libertatea, înse D-vestre DD. Miniştri, totă­­deauna trebue să gândiţi că a’ţi intrat în luptă cu puteri spirituale şi morale, cărora sau mai tim­puriu sau mai târdiu trebue să ve supuneţi; şi dacă mintea nu se înşală, apoi, acesta decisiune a înaltei Curţi, pe care a’ţi fâcut’o, este prima descălicatare a căderei D-voastre.“ Votul­ pentru acesta decisiune a înaltei curţi contra liberei discuţiuni a camerei a fost cu 263 contra a 35 voturi; între cele 35 voturi au fost 21 grafi. Noua pressă din Viena arata, că scrrile dintre Viena şi Berlin nu sunt tocmai liniştite, deşi se crede că nu va putea veni la o lovire seriosă, în Berlin se vorbeşte, că graful Blan­cenburg, un deputat conservativ ar fi dus în ultima şedinţă a camerei: „Acuma, fiind­că suntem­ liberi de voi (liberalii), vom vorbi mai serios cu Austria“, înse numai se vorbeşte. Cât priveşte schrile de resbel, apoi era vorba numai de o concentrare a arma­tei pe frontierile Silesiei. Gazeta din Schleswigă constată, că trupele au fost înştiinţate, a se ţinea preparate pentru toate caşurile. Foile din Berlină spun despre încunoştiinţarea ce a mersă la bata­­lioanele gardei naţionale, pentru a se ţinea în sta­re preparata. Odată cu acestea în Berlin şi în împrejurimi se vorbeşte, că graful de Goltz, care este de mai multe du­e­te Berlin, s’ar fi pronunţat contra unei politice belicoase. Se presupune că D. de Goltz va lua portofoliul din afară, şi la casă când trebu­rile se vor pacifica. I). Bismarcă va fi necesitat a’şi lua adiea de la Ministerul­ Sud-America, Peru, C­hili şi Spania. Publicăm aicea tractatul offensivă şi deffensivă, încheiet între Peru şi Chili, afară de formala in­troducere : Art. 1. Republicele Peru şî Chili, vor­ ţinea cea mai strânsă legătură una cu alta, pentru a­­pârarea atăt contra atacurilor presente a guver­nului spaniolă, căt şi unui altă atacă a aceluea guvernă, care ar avea de scopă vătămarea inde­pendenţei, suzeranităţii sau a instituţiunelor de­mocratice a unuea dîn aceste doue republici care aă contractată, saă a unei alte republici preşi care din Sud-America, saă care dupâ codicele dreptului ginteloră ar fi declarată de una din a­­ceste doue naţiuni ca ună ce nedreptfi. Art. 2. Prin tractatul presentă republicele Pe­ru şi Chili se obligă a-şi uni puterile maritime, pe care le­ au la disposiţie acuma precum şi în viitoră, pentru a nimici puterea maritimă a Spa­niei, din apele Oceanului pacifică, chiar dacă acestea ar bloca, precum în presenţă, porturile numai a unia din republici sau a amândurora, sau prin altă modă pre şi care ară voi a face os­tilităţi contra Peru şi Chili. Art. 3. Puterile maritime a ambelor­ repu­blice, ori cum ar opera, unite sau separate, pen­tru timpul resbelului presentă, provocat de gu­vernul spaniolă, să fie supusă aceluea, în acârn­­ea ape se află. Comandantele celui mai înaltă gradă, şi daca ar fi mai mulţi ast­fel c­ de co­mandanţi, cel mai bâtrănă din ei, care are la desposiţia sa flota cea mai combinată, să fie în acel cază comanda asupra celoralalţi, chiar dacă ar opera în comună. Guvernele ambelor­ repu­blice potă cu o înţălegere mutuală, se încredin­ţeze comanda supremă asupra bastimentelor­, u­­nuia din oficierii indigeni sau streini, pe care’lă voră crede mai capace. Art. 4. Fie­care din ambele republici, în a­­câroră ape se vor afla puterile unite în presentul resbelă cu Spania, costul de ori­ce fel­ă, care va fi neapărat pentru susţinerea a unei flote sau a unia sau mai multor năi, se vor însemna; şi la finea resbelului fie­care republică va numi căte un plenipotenţiar pentru definitiva achitare a tu-

Next