Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-02-23 / nr. 14
No. 14 ANUL IV. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CUllŢLÎ DE APEL DIN IAŞI. IN J V SI prenumeraţiunea se fate la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristiniei, piarul se publica de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe au 111 lei, pe patru luni 37 lei. laşii, Mercurî 23 Fevruar 1866. In districtele României, pronumeraţunea se face la biarourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului Iaşii 23 Fevruarie COMUNICATII. Sfinţii unii carii credă că presa se afla încă sub regimul ordonanţei domneşti de la 1 Octomvrie 1859, şi reînfiinţată la 2 Mai 1864. Aceasta este o eroare. Presa astăzi se află nu 1 mai sub regimul Codului Penal, promulgată la 30 Octomvrie 1861, şi a legei asupra presei de la 13 Aprilie 1862, neabrogată şi anume menţinută în vigoare de art. 398 al acestui Cod. Dacă guvernul trecut a găsită de cuviinţă să mai aplice (jlisa ordonanţă pănă la căderea lui, guvernul actuale este otărătă sâ nu mai aplice de căt legile şi ordonanţele cele conforme legilor). (Monitorul Oficial.) ---——— DEPEŞI TELEGRAFICE. Depeşe telegrafice ale Escelenţiei Sale Domnului Ministru de resbel a al Principatelor Unite, câtre Escelenţia Sa Locotenentul generalii Baronii Chazal, Ministru de Resbel al Regatului Belgiei. „Armata Romană mă însărcinează de a transmite, prin interpunerea Escelenţiei Voastre, simţimentele sale sincere, de fraternitate şi de simpatie pentru armata Belgica. „Suntă fericită de a fi credinciosul interpretă al acelui simţimăntă.“ Ministru de Resbel al Principatelor Unite Romane, Maiora Leca. „Am onoare a ruga pe Escelenţia Voastră de a binevoi sâ fiţi din partea armatei Române, interpretulă devotamentului şi credinţei pentru Alteţa Sa Regală, Contele de Flandra, Augustul ei Suveran, şi pentru dinastia sa. Ministru de Resbel al Principatelor Unite Române, Maiorit Leca. Depeşă telegrafică din partea Escelenţiei sale D-lui Baron Chazal, Ministru de Resbel al Regatului Belgiei, câtră Escelenţia Sa D. Ministru de Resbeliî al Principatelor- Unite Dunărene. „Mulţumescă Ecselenţeî Voastre pentru simţimentul de simpatie ce’mi esprimaţî pentru armata Belgică. Facemă urărî pentru fericirea şi prosperitatea Principatelor-Dunărene. Ministru de Resbel, Baron Chazal. (Românul.) | Revistâ Politica. La 9 şi 10 Februarie s’au întâmplat în Berlin nişte lucruri forte importante între Camera şi CD. Miniştri. A fost desbaterea relativă la decisiunea dată de înalta curte contra liberei discuţiunî a camerei. Tresten, Schulze şi alţii au luat cuvântul şi aă bombardată din toate puterile lor pe DD. Miniştri precum şi modul dupâ care voescă a guverna ţara şi a întrebuinţa legile ţerei. Aşa Tvesten spune în discursul seu: „Aşteptările mele pe care le-am spus încă mai înainte, au fost întrecute de cătră înalta curte, căci aceaşi curte, care acuma a dat sentenţa sa contra liberei discuţiuni a camerei, aceaşi cu un an mai înainte, în faptul contra deputatului Gyscovsky, s’a decis pentru libera discuţiune şi în alt locu: „Puteţi D-vostre (Miniştri) sâ umpleţi cu cavalerii pe toţi judecătorii lumeî; totuşi steluţele Vostre nu vor putea sâ ascundâ, eroarea în onoarea acestoră omeni. „în Anglia s’aăs hsă Miniştrilor, că ei sunt o bandă de talhari; şi în camera francesâ urcarea pe tron a lui Napoleon al III a fost denumită o trădare, şi cu toate acestea nimenea nu au fostă loviţi. Mai remâne numai, ca 1). Ministru de Justiţie sâ pună câţiva omeni în sală, şi pe toţi acei carii sunt oposanţi guvernului să ieie de guler şi să-i ducă la închisore. „Camera prin constituciune este tot aşa de inviolabilă ca şi regele însuşi , înse ce veţi putea trice, când o instanţie judecătorescă s’ar lua libertatea, a trage pe rege la responsabilitate, şi ’iar aplica o pedeapsa? „Funcţionariul are dreptul de a resiste, ba este chiar îndatorat, dacâ ’i se pune înainte ceva contrară legei. Numai un om fără consciinţă, un om fetiş D-jeu, fără mustrare de cugetă şi fără un simţimăntă preşi care de dreptate şi lumanitate, numai acela ţlic pote a se vinde pentru nedreptate! „Pentru voi stă consciinţă poporului prusiană, şi asta este ce ne garanteza no de victoria. O astfeliă de decisiune a unei judecătorii duce pe toţi omenii la opoziţie, ea aduce pe toţi omenii de onoare şi de cugetă în partea noastre. Schulze în discursul se aplice între altele şi : „Constituţiunea noastre o avem în casă, Constituţia dice : Miniştrii sunt responsabili şi deputaţii nu pot fi persecutaţi, şi în realitate nu avem decât deputaţi responsabili şi Miniştri inresponsabili. „Ne aducem aminte când s’a,isă de un rege prusian, că nu voeşte a suferi, ca între dânsul şi poporulăscă să fie nici macara o fee de hărtie, înse Domnii mei! Vin timpuri în istorie, unde o astfel de bucăţică de hărtie este forte trebuitoare, căci scapă dinastia. Şi bucăţica de hărtie, pe care se află constituciunea noastre, va veni odatâ la onoare.“ Cât priiveşte bătrânul Simson, apoi el spune: D-vostre DD mei Miniştri nu puteţi guverna cu o pressâ liberă, nu cu o deplină autoritate a judecătorielor şi a celoralalte instanţii, nu fărâ a putea influenţa asupra alegătorilor, nu fărâ de a restringe chiar şi libere discuţiuni în acesta cameră şi astfel a înmormânta articolul 84 a constituţiei. Se face forte mare nedreptate, când se crede că s’ar fi întâmplat un atac asupra acestei tribuni, nu, un astfel de atac este infructuosă, înse s’aă făcut un atac contra naţiunei, în care s’aă deşteptat prepusul, că representanţii lor nu ar fi dis totul în acesta cameră, ce ei aveaă pe inimă. Darămarea siguranţiei s’aă ajuns, pe care naţiunea era obicinuită a o pune în acest loc cu totă libertatea, înse D-vestre DD. Miniştri, totădeauna trebue să gândiţi că a’ţi intrat în luptă cu puteri spirituale şi morale, cărora sau mai timpuriu sau mai târdiu trebue să ve supuneţi; şi dacă mintea nu se înşală, apoi, acesta decisiune a înaltei Curţi, pe care a’ţi fâcut’o, este prima descălicatare a căderei D-voastre.“ Votul pentru acesta decisiune a înaltei curţi contra liberei discuţiuni a camerei a fost cu 263 contra a 35 voturi; între cele 35 voturi au fost 21 grafi. Noua pressă din Viena arata, că scrrile dintre Viena şi Berlin nu sunt tocmai liniştite, deşi se crede că nu va putea veni la o lovire seriosă, în Berlin se vorbeşte, că graful Blancenburg, un deputat conservativ ar fi dus în ultima şedinţă a camerei: „Acuma, fiindcă suntem liberi de voi (liberalii), vom vorbi mai serios cu Austria“, înse numai se vorbeşte. Cât priveşte schrile de resbel, apoi era vorba numai de o concentrare a armatei pe frontierile Silesiei. Gazeta din Schleswigă constată, că trupele au fost înştiinţate, a se ţinea preparate pentru toate caşurile. Foile din Berlină spun despre încunoştiinţarea ce a mersă la batalioanele gardei naţionale, pentru a se ţinea în stare preparata. Odată cu acestea în Berlin şi în împrejurimi se vorbeşte, că graful de Goltz, care este de mai multe duete Berlin, s’ar fi pronunţat contra unei politice belicoase. Se presupune că D. de Goltz va lua portofoliul din afară, şi la casă când treburile se vor pacifica. I). Bismarcă va fi necesitat a’şi lua adiea de la Ministerul Sud-America, Peru, Chili şi Spania. Publicăm aicea tractatul offensivă şi deffensivă, încheiet între Peru şi Chili, afară de formala introducere : Art. 1. Republicele Peru şî Chili, vor ţinea cea mai strânsă legătură una cu alta, pentru apârarea atăt contra atacurilor presente a guvernului spaniolă, căt şi unui altă atacă a aceluea guvernă, care ar avea de scopă vătămarea independenţei, suzeranităţii sau a instituţiunelor democratice a unuea dîn aceste doue republici care aă contractată, saă a unei alte republici preşi care din Sud-America, saă care dupâ codicele dreptului ginteloră ar fi declarată de una din aceste doue naţiuni ca ună ce nedreptfi. Art. 2. Prin tractatul presentă republicele Peru şi Chili se obligă a-şi uni puterile maritime, pe care le au la disposiţie acuma precum şi în viitoră, pentru a nimici puterea maritimă a Spaniei, din apele Oceanului pacifică, chiar dacă acestea ar bloca, precum în presenţă, porturile numai a unia din republici sau a amândurora, sau prin altă modă pre şi care ară voi a face ostilităţi contra Peru şi Chili. Art. 3. Puterile maritime a ambelor republice, ori cum ar opera, unite sau separate, pentru timpul resbelului presentă, provocat de guvernul spaniolă, să fie supusă aceluea, în acârnea ape se află. Comandantele celui mai înaltă gradă, şi daca ar fi mai mulţi astfel c de comandanţi, cel mai bâtrănă din ei, care are la desposiţia sa flota cea mai combinată, să fie în acel cază comanda asupra celoralalţi, chiar dacă ar opera în comună. Guvernele ambelor republice potă cu o înţălegere mutuală, se încredinţeze comanda supremă asupra bastimentelor, unuia din oficierii indigeni sau streini, pe care’lă voră crede mai capace. Art. 4. Fiecare din ambele republici, în acâroră ape se vor afla puterile unite în presentul resbelă cu Spania, costul de orice felă, care va fi neapărat pentru susţinerea a unei flote sau a unia sau mai multor năi, se vor însemna; şi la finea resbelului fiecare republică va numi căte un plenipotenţiar pentru definitiva achitare a tu-