Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-05-28 / nr. 37
No. 37. ANUL IV. FOAEA !“ OBLIGAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEA DE APEL DIN IAŞI. ÎN IASSI prenumeraţiunea i se face la Tipografia H. Goldner, uliţa hiriafigiei. ţoiarul se publică de la 2—3 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbăta 28 Mai 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale.. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 28 Mai. Mulţumirea Măriei Sale Domnitoriului adresată Românilor. Români ! „De la sosirea mea între voi am primit, din toate părţile nonei mele Patrie, adrese de felicitare şi de buna venire care m’asigura că voinţa la care am răspuns era voinţa întregei naţiuni. „Un mare număr mi-au fost trâmise pe când eram în căminul meu, şi v’aţî găndit încă chiar la clipa naşterii mele spre a-mî transmite urările vostre. „Aşî fi voit a răspunde fie carnea în parte, ş’atuncî accentul meu v’ar fi supus că vă dau inimă pentru inimă; aceasta însă fiind peste putinţă, primiţi aceste căte va cuvinte ca espresiunea a cugetărei mele pentru toţi. „Romăni! La cinemarea voastră mi-am lăsat patria şi familia, ş’am urmat astfel, căci cunosc istoria vostre, aspiraţiunile vostre, suferinţele vostre. Am venit pentru că vocea unei naţiuni îmi este sacră; şi când acea naţiune are un trecut glorios, cum este al vostru, un trecut care ’Iau dat puterea a lupta, precum a’ţî luptat voi, spre a vă face un viitor demn de dânsul, vocea acelei naţiuni este, pentru mine, vocea lui Dumnedei. „Ea ca pentru ce am lăsat pe cel ce’l iubeam. Redaţîmi voi, toate aceste afecţiuni, căci mi-am lăsat Patria cu speranţa şi voinţa nestrămutată de a v’asigura una mare şi fericită. N’am făcutu-o oare leagănul fiilor mei ? „Romăni! Căldura cu care m’aţî primit ’mi-au dovedit că sunt în adevără între voi Bine-venitul. Voi lucra necontenit spre a păstra acest titlu. Ajutaţimâ prin iubire şi încredea voastră. „Nimic fără Dumnezeu este devisa familiei mele. Dumnedeu au dis: Ajută-te şi te voiui ajuta. Sâ ne ajutăm dara, Romănl, şi D-cleu ne va ajuta. CAROL“. (Romanul) Primariulu Municipiului laşii. Iubiţii pronce fii ani. Cu inimă plină de bucurie mă grabescu a vă împărtăşi următoarea depeşă, care ne dă ştiinţă despre priimirea deputaţiuneî Iaşiene de cătră Pre înălţatul nostru Domnitor CAROL I. Augustele sale bine-voitoare cuvinte, sunt un nou gara pentru Iaşi, drept care se ţlicem: Trăească CAROL I. Domnulu României! care apreţuind sacrificiile Iaşilor pentru marea chestiune a unităţeî Romăne, promite a’î asigura posiţiunea. Primarii I. GUŞTI, noi, s’au informat cu mare interes de starea lucrărilor şi a recoltei, şi ne spuind că în special Ţinutul nostru are speranţă de o bună recoltă, au mulţumit lui Dumneeleu despre aceasta, sperând că va aduce o mare consolaţiune tuturor. Astă-zi, Alteţa Sa în onoarea Deputaţiuneî laşenilor ne-au oferit un mare dine la care au asistat Miniştri!, Deputaţi! şi Membri! Municipalităţi! din Bucureşti. Pe Domnul Iordachi Beldiman l’am pus în dreapta Sa şi în tot cursul mese! Alteţa Sa s’a informat earăş! cu mare interes despre Iaşi şi tot ce-l priveşte, arătând multă bună voinţă în privinţa Iaşului. Alteţa Sa Domnitorul nostru atăt prin persoana Sa cătă şi prin priimirea afabilă şi foarte bine-voitoare, ne-au lăsat în cel mai mare grad uimiţi şi încântaţi G. Beldman, Georgi Philipescu, A. Balşui, avea locă a doua zii după sosirea tuturor ministrilor celoralalte puteri. Libertatea, publică o telegrama din Florenţa, care anunţă că ministeriul a încheiet o nouă emisiune de bilete de banca, în valoare pe 250 milioane. Veryorcîi 24 Mai. Flota spaniolană încercată la 2 a aceştia, a bombarda Calao, însâ a fostă respinsă dupâ o luptă de patru ore cu bateria de pe ţermurî. Doue corăbii de resbel a spaniolilor nu se pot întrebuinţa. Admiralele Nunetz a fost vulnerată. Peruanii au perdut 60 de morţi, între care şi ministrul de resbelă, şi 120 râniţi. Bucureşti în 26 Mai 1866. Domnului Primara alu Oraşului Iaşii. Ier! 25 Maiu, Alteţa Sa Serenisimă, Domnulu Stăpănitor alu Românie! CAROL I, au primit în audienţă solemnă pe subsemnaţi! însărcinaţi din partea laşenilor de a depune la picioarele tronului şi persoane! înălţime! Sale sentimentele de devotament, Alteţa Sa la 12 care, înconjuraţii de Consiliul de Miniştri şi de Statul Domnescu, au priimit cu mare solicitudine adresa ce Iaşenii, prin organul nostru, au adresat Alteţe! Sale, şi au bine voit a respunde următoarele: „Sunt ferice, Domnilor, a vă esprima mulţumirile mele pentru măgulitoarele cuvinte, ce ’m! adresaţî, vă sunt foarte recunoscătorii c’aţ! venită pentru a fi interpreţi! sentimentelor sincere a oraşuluî Iaşii. „Sunt datorii mare recunoştinţa acestui oraşu, care necontenită au făcut atâta sacrificii! pentru menţinerea Unire!. Aceste stăruinţe dovedesc un mare patriotism, vă esprim toată a mea părere de râu că n’am putută încă satisface nerăbdarea mea de a merge la laş!, dar fiţi bine încredinţaţi, că voiu porni cât se va putea ma! degrabă, şi că voii asigura laşului posiţiunea ce merită, ca a doua Capitală a Românie! “. Apoi Alteţa Sa adresăndu-se la fiecare dintre Revistă Politicâ, Berlin 24Maî. Probabilităţile congresului nu s’au micşurată. Insă congresul ar putea sâ fie precedat de o conferinţă de trimişi şi ambasadori a diferitelor puteri, acreditaţi la Paris. Acesta conferinţă s’ar sili de a pune basale preliminare în vederea soluţiunel cestiunelor şi în litigiu. Dacâ reuniunea ar face să se spere ale o înţelegere, congresul compusă din miniştrii diferiţi a afacerilor străine, ar succede îndatâ. Cănd respunsurile la invitarea oficială, care s’au aşteptat căte va ţele? vor ajunge la Paris, conferinţa se va putea deschide îndată, şi La France din Paris vorbindă despre deschiderea ei după trei septâmănî, o pune probabilii prea departe. După trei septămânî dacă conferenţa va avea de scop, nu de a înregistra faptele îndeplinite, ci de a preveni conflictul, va fi avansate prin evenimente. Se crede că mijloacele de soluţiune s’au îndepărtat din programe. Se a zice că Francia doreşte a se discuta cestiunea Veneţiană înainte de cestiunea Schleswig-Holstein. Probabilii Prusia şi Italia nu vor face obiecţiunî adoptărei acestui ordin de discuţiune. Jurnalele se ocupa de evacuaţiunea Holsteinului de cătră Austria; de negociaţiunele Prusiei cu Ducele Friderici; de intenţiunele Austriei de a profita de dietă pentru a’i propune mobilisarea contingentelor federale. Se zice că dacă Austria deșartă Holsteinul, ar voi să se încreadă în guvernământul Ducelui Frideric I. Eri sară, gazeta la Croit presupunea plecarea apropiată a Ducelui Frideric la Dolzig. Paris 25 Mal. O depeșă care se asigura a fi oficialâ, anunţă că curtea Austriei aderâ în principii la reuniunea unei conferinţe europeene. Insă se adaoge, câ ea ar fi specificată acesta reservă, ca cestiunele de regulată sâ se discute în modul următor: 1.) Afacerea ducatelor de Elba; 2) acea a reformei confederaţiunei germanice; 3) diferenţul austroprusiană. La Patrie ne spune : „Scrisorile de invitare la congresă, investite cu semnătura D. Drouyn de Lhuys,au plecat el de la Paris. „Aceste scrisori trimisă representanţilor Imperatorului la Berlin, Viena, Florenţa şi Francfort vor fi date de câtrâ el ministrilor afacerilor străine a fiecărui guvernământă şi preşedintelui dietei. O depeşă de la Londra anumdă cu scrisorile cabinetului englesă au plecat de asemenea eri. Guvernamentul de la Sant-Petersburg aă trebuit de asemenea sâ espeduescă în aceaşi z zi pe ale sale. La France constată că respunsurile Austriei, Prusiei, Italiei şi a Confederaţiunei germane, care au sosită în Paris, sunt toate de acordă. Determinarea timpului pentru întrunirea conferenţei se va frisa după patru zile. Se crede că cestiunea veneţiană se va lua în desbatere după cestiunele Ducatelor şi a reformei confederale. Fays crede a şti, câ o depeşâ a lui Lamarmora asigura, cum că din partea armatei şi a voluntarilor italiani, să nu fie teama de nici o ostilitate care ar putea vătăma efectul negociaţiuneloră. Paris 1 Iunie. Lordul Clarendorm, Prinţul Gorceacoff, Graful Bismarck şi Generalul Lamarmora, au arătat oficial, că în curănd vor sosi în Paris pentru deschiderea conferinţei. Paris 11 Mai. Prinţul Gorceacoff va sosi la 5 Iunie în Paris. La France scrie : Prima conferinţă va PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura judeţ, Iaşii, No. 5560. Fiind că la terminul de 16 curent nu s’au înfăţoşat concurenţi de a lua închirie pe termin de 3 ani, casele cu No. 585 şi 586 a M-rei Golia depe uliţa Golia, s’au regulat clipa de 31 curent pentru a se ţine o alta licitaţie, care termin se publică spre cunoştinţa tuturor amatorilor ce ar voi să ele închirie acele case. No. 5654. D-lor Finareta Ghica şi Meeră Sleizingher, prin petiţiunea dată acestui oficiu subscrise de ambii declara, că toate daraverele de neguţitorie şi altele ce au urmat între unul din el, D. Stelzingher cu răpos. Toader Ghica, acum le-am aquitată în totul cu epitropiea ulisei case şi nu mai aă nici un soiă de pretenţiune unulă contra altei părţi, considerându-se înviitor că ori ce hârtie ară mai figura la vre una din părţi fără fiinţă şi de nici o valoră, se publica acesta spre obşteasca ştiinţă. No. 5624. Pe moşia Râdiului-Tatar am picat de pripas un cal negru, la trup mare, clepartatic la coada, inferat la spata stânga de dinainte, şi la falca dreapta cu nişte fera necunoscute, precum D. sub-Prefect plasei Copou prin raportul No. 644 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu cu doveţlile cuvenite spre a al lua. No. 5626. Pe moşia Buţulucu au picat de pripas un cal armasariă la pâr sur, precum D. sub-Prefectă plasei Cârligâtura prin raportul No. 779 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu cu dovedile cuvenite spre al lua. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 6625. Se publică terminul de 40 ţile, pentru vânzarea lucrurilor împlinite de la D-lui Hristea Ion, în pretenţia creditorilor sei, ca D-nii amatori de a le cumpăra, în clipa esperărei terminului numerat de la data Foael, sâ se presinte in Camera acestui postă, unde urmeale a se face adjudecaţia, cu deşteptare şi pentru datornic că dacâ nu va achita datoriele la termin, negreşit ’i se va vinde averea. Casierie« (Generalâ din laşii. No. 888. Pentru îndestularea fiscului cu suma datorată de arendaşul moşiei Şoroganul Dancului, secvestrăndu-se pe disa moşie 31 capete vite, s’mă regulată a se vinde la ţlipa de 5 a lunei viitoare Iunie, de cătră sub-Prefectul plasei Copou, pentru care se publica, că la ţlipa frcsată concurenţii ce vor voi a le cumpâra, să se presentere în tărguşorul Copoului. Primârica de Veniţii. No. 899. De câtru aceafetâ Primărie se dâ în antrepriză facerea din nou a încăperilor trebuitoare comande! pompiereşti din această urbă, în locul celor incendiate în anul contenit 1865, pentru care destînându-se ţiile de mezat la 29, 30 şi 31 a curentei luni Mal, cu legiuita peritodică de 24 oare, se publică ca muştereilahotnicî, acompaniaţi de garanţii formale, sâ se presinte în Camera acestei Primării în ţiclele arâtate, când urmea de a li se pune în vedere atât planul după care au a se face, precum și foaia condițiilor.