Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)

1866-05-28 / nr. 37

No. 37. ANUL IV. FOAEA !“ OBLIGAŢIUNE­LOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEA DE APEL DIN IAŞI. ÎN IASSI prenumeraţiunea i se face la Tipografia H. Goldner, uliţa hiriafigiei. ţoiarul se publică de la 2—3 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbăta 28 Mai 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale.. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 28 Mai. Mulţumirea Măriei Sale Domnitoriului adresată Românilor. Români ! „De la sosirea mea între voi am primit, din toate părţile nonei mele Patrie, adrese de felicitare şi de buna v­enire care m’asigura că voinţa la care am răs­puns era voinţa întregei naţiuni. „Un mare număr mi-au fost trâm­ise pe când eram în căminul meu, şi v’aţî găndit încă chiar la clipa na­şterii mele spre a-mî transmite urările vostre. „Aşî fi voit a răspunde fie­ carnea în parte, ş’atun­­cî accentul meu v’ar fi supus că vă dau inimă pentru inimă; aceasta însă fiind peste putinţă, primiţi aceste căte­ va cuvinte ca espresiunea a cugetărei mele pen­tru toţi. „Romăni! La cinemarea voastră mi-am lăsat patria şi familia, ş’am urmat ast­fel, căci cunosc istoria vos­tre, aspiraţiunile vostre, suferinţele vostre. Am venit pentru că vocea unei naţiuni îmi este sacră; şi când acea naţiune are un trecut glorios, cum este al vos­tru, un trecut care ’Iau dat puterea a lupta, precum a’ţî luptat voi, spre a vă face un viitor demn de dân­sul, vocea acelei naţiuni este, pentru mine, vocea lui Dumnedei. „Ea ca pentru ce am lăsat pe cel ce’l iubeam. Re­­daţîmi voi, toate aceste afecţiuni, căci mi-am lăsat Pa­tria cu speranţa şi voinţa nestrămutată de a v’asigu­­ra una mare şi fericită. N’am făcutu-o oare leagănul fiilor mei ? „Romăni! Căldura cu care m’aţî primit ’mi-au do­vedit că sunt în adevără între voi Bine-venitul. Voi lucra necontenit spre a păstra acest titlu. Ajutaţimâ prin iubire şi încredea voastră. „Nimic fără Dumnezeu este devisa familiei mele. Dumnedeu au dis: Ajută-te şi te voiui ajuta. Sâ ne ajutăm dara, Romănl, şi D-cleu ne va ajuta. CAROL“. (Romanul) Primariulu Municipiului laşii. Iu­b­iţii pr­­­once f­­ii an­i. Cu inimă plină de bucurie mă grabescu a vă împărtăşi următoarea depeşă, care ne dă ştiinţă despre priimirea deputaţiuneî Iaşiene de cătră Pre înălţatul nostru Domnitor CAROL I. Augustele sale bine-voitoare cuvinte, sunt un nou­ gara pentru Iaşi, drept care se ţlicem: Trăească CAROL I. Domnulu României! care apreţuind sa­crificiile Iaşilor pentru marea chestiune a unităţeî Romăne, promite a’î asigura posiţiunea. Primarii I­. GUŞTI, noi, s’au informat cu mare interes de starea lu­crărilor şi a recoltei, şi ne­ spuind că în special Ţinutul nostru are speranţă de o bună recoltă, au mulţumit lui Dumneeleu despre aceasta, sperând că va aduce o mare consolaţiune tuturor. Astă-zi, Alteţa Sa în onoarea Deputaţiuneî la­şenilor ne-au oferit un mare dine la care au a­­sistat Miniştri!, Deputaţi! şi Membri! Municipali­tăţi! din Bucureşti. Pe Domnul Iordach­i Beldiman l’am pus în dreapta Sa şi în tot cursul mese! Alteţa Sa s’a informat ea­­răş! cu mare interes despre Iaşi­ şi tot ce-l pri­veşte, arătând multă bună voinţă în privinţa Ia­şului. Alteţa Sa Domnitorul nostru atăt prin per­soana Sa cătă şi prin priimirea afabilă şi foarte bine-voitoare, ne-au lăsat în cel mai mare grad uimiţi şi încântaţi G. Beldm­an, Georgi Philipescu, A. Balşui, avea locă a doua zii după sosirea tuturor­ ministri­lor­ celoralalte puteri. Libertatea, publică o telegra­ma din Florenţa, care anunţă că ministeriul a­ în­­cheiet o nouă emisiune de bilete de banca, în valoa­­re pe 250 milioane. Ver­yorcîi 24 Mai. Flota spaniola­nă încercată la 2 a aceştia, a bombarda Calao, însâ a­ fostă res­pinsă dupâ o luptă de patru ore cu bateria de pe ţermurî. Doue corăbii de resbel a spaniolilor­ nu se pot­ întrebuinţa. Adm­iralele Nunetz a­ fost vul­nerată. Peruanii au perdut 60 de morţi, între care şi ministrul de resbelă, şi 120 râniţi. Bucureşti în 26 Mai 1866. Domnului Primara alu Oraşului Iaşii. Ier! 25 Maiu, Alteţa Sa Serenisimă, Domnulu Stăpănitor alu Românie! CAROL I, au primit în audienţă solemnă pe sub­semnaţi! însărcinaţi din partea laşenilor de a depune la picioarele tronu­lui şi persoane! înălţime! Sale sentimentele de de­votament, Alteţa Sa la 12 care, înconjuraţii de Consiliul­ de Miniştri şi de Statul Domnescu, au priimit cu mare solicitudine adresa ce Iaşenii, prin organul nostru, au adresat Alteţe! Sale, şi au bine voit a respunde următoarele: „Sunt ferice, Domnilor, a vă esprima mulţumi­rile mele pentru măgulitoarele cuvinte, ce ’m! a­­dresaţî, vă sunt foarte recunoscătorii c’aţ! venită pentru a fi interpreţi! sentimentelor sincere a o­­­raşuluî Iaşii. „Sunt datorii mare recunoştinţa acestui oraşu, care necontenită au făcut atâta sacrificii! pentru menţinerea Unire!. Aceste stăruinţe dovedesc un mare patriotism, vă esprim toată a mea părere de râu că n’am putută încă satisface nerăbdarea mea de a merge la laş!, dar fiţi bine încredin­ţaţi, că voiu porni cât se va putea ma! degrabă, şi că voii­ asigura laşului posiţiunea ce merită, ca a doua Capitală a Românie! “. Apoi Alteţa Sa adresăndu-se la fie­care dintre Revistă Politicâ, Berlin 24M­­aî. Probabilităţile congresului nu s’au micşurată. Insă congresul ar putea sâ fie precedat de o conferinţă de trimişi şi ambasadori a diferite­­lor­ puteri, acreditaţi la Paris. Acesta conferinţă s’ar­ sili de a pune basale preliminare în vederea soluţiunel cestiunelor şi în litigiu. Dacâ reuniunea ar face să se spere ale o înţelegere, congresul compusă din miniştrii diferiţi a afacerilor­ străine, ar succede îndatâ. Cănd respunsurile la invitarea oficială, care s’au aşteptat căte­ va ţele? vor ajunge la Paris, conferinţa se va putea deschide îndată, şi La France din Paris vorbindă despre deschiderea ei după trei septâmănî, o pune probabilii prea departe. După trei septămânî dacă conferenţa va avea de scop, nu de a înregis­tra faptele îndeplinite, ci de a preveni conflictul, va fi avansate prin evenimente. Se crede că mijloacele de soluţiune s’au îndepărtat din programe. Se a zice că Francia doreşte a se dis­cuta cestiunea Veneţiană înainte de cesti­unea Schles­­­­wig-Holstein. Probabilii Prusia şi Italia nu vor face­­ obiecţiunî adoptărei acestui ordin­ de discuţiune. Jurnalele se ocupa de evacuaţiunea Holsteinului de cătră Austria; de negociaţiunele Prusiei cu Duce­le Friderici; de intenţiunele Austriei de a profita de dietă pentru a’i propune mobilisarea contingentelor­ federale. Se zice că dacă Austria deșartă Holsteinul, ar voi să se încreadă în guvernământul Ducelui Frideric I. Eri sară, gazeta la Croit presupunea plecarea a­­propiată a Ducelui Frideric la Dolzig. Paris 25 Mal. O depeșă care se asigura a fi o­­ficialâ, anunţă că curtea Austriei aderâ în­ principii­ la reuniunea unei conferinţe europeene. Insă se a­­daoge, câ ea ar fi specificată acesta reservă, ca ce­­stiunele de regulată sâ se discute în modul următor: 1.) Afacerea ducatelor­ de Elba; 2) acea a refor­mei confederaţiunei germanice; 3) diferenţul austro­­prusiană. La Patrie ne spune : „Scrisorile de invitare la congresă, investite cu semnătura D. Drouyn de Lhuys,­­au plecat e­l de la Paris. „Aceste scrisori trimisă representanţilor­ Impera­­torului la Berlin, Viena, Florenţa şi Francfort vor fi date de câtrâ el ministrilor­ afacerilor­ străine a fie­cărui guvernământă şi preşedintelui dietei. O depeşă de la Londra anum­d­ă cu scrisorile cabi­­netului englesă au plecat de asemenea eri. Guver­­namentul de la Sant-Petersburg aă trebuit de aseme­nea sâ espeduescă în aceaşi z zi pe ale sale. La France constată­ că respunsurile Austriei, Pru­siei, Italiei şi a Confederaţiunei germane, care au sosită în Paris, sunt toate de acordă. Determinarea timpului pentru întrunirea conferenţei se va frisa du­pă patru z­ile. Se crede că cestiunea veneţiană se va lua în desbatere după cestiunele Ducatelor­ şi a reformei confederale. Fays crede a şti, câ o depeşâ a lui Lamarmora asigura, cum­ că din partea armatei şi a voluntarilor­ italiani, să nu fie teama de nici o ostilitate care ar­ putea vătăma efectul negociaţiuneloră. Paris 1 Iunie. Lordul Clarendorm, Prinţul Gor­­ceacoff, Graful Bismarck şi Generalul Lamarmora, au arătat oficial, că în curănd vor sosi în Paris pen­tru deschiderea conferinţei. Paris 11 Mai. Prinţul Gorceacoff va sosi la 5 Iunie în Paris. La France scrie : Prima conferinţă va PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura judeţ, Iaşii, No. 5560. Fiind că la terminul de 16 curent nu s’au înfăţoşat concurenţi de a lua închirie pe termin de 3 ani, casele cu No. 585 şi 586 a M-rei Golia depe uliţa Golia, s’au regulat clipa de 31 curent pentru a se ţine o alta licitaţie, care termin se publică spre cuno­ştinţa tuturor amatorilor ce ar voi să ele în­chirie a­­cele case. No. 5654. D-lor Finareta Ghica şi Meeră Sleizin­­gh­er, prin petiţiunea dată acestui oficiu sub­scrise de ambii declara, că toate daraverele de neguţitorie şi al­tele ce au urmat între unul din el, D. Stelzingher cu răpos. Toader Ghica, acum le-am aquitată în totul cu epitropiea ulisei case şi nu mai aă nici un soiă de pre­­tenţiune unulă contra altei părţi, considerându-se în­­viitor că ori ce hârtie ară mai figura la vre una din părţi fără fiinţă şi de nici o valoră, se publica aces­­ta spre obşteasca ştiinţă. No. 5624. Pe moşia Râdiului-Tatar am picat de pri­pas un cal negru, la trup mare, clepartatic la coada, inferat la spata stânga de dinainte, şi la falca dreap­­ta cu nişte fera necunoscute, precum D. sub-Prefect plasei Copou­ prin raportul No. 644 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu cu doveţlile cuvenite spre a al lua. No. 5626. Pe moşia Buţulucu au picat de pripas un cal armasariă la pâr sur, precum D. sub-Prefectă plasei Cârligâtura prin raportul No. 779 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la a­­cest oficiu cu dovedile cuvenite spre al lua. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 6625. Se publică terminul de 40 ţile, pentru vânzarea lucrurilor împlinite de la D-lui Hristea Ion, în pretenţia creditorilor sei, ca D-nii amatori de a le cumpăra, în clipa esperărei terminului numerat de la data Foael, sâ se presinte in Camera acestui postă, unde urmea­le a se face adjudecaţia, cu deşteptare şi pentru datornic că dacâ nu va achita datoriele la ter­min, negreşit ’i se va vinde averea. Casierie« (Generalâ din laşii. No. 888. Pentru îndestularea fiscului cu suma da­torată de arendaşul moşiei Şoroganul Dancului, secves­­trăndu-se pe disa moşie 31 capete vite, s’mă regulată a se vinde la ţlipa de 5 a lunei viitoare Iunie, de cătră sub-Prefectul plasei Copou­, pentru care se publica, că la ţlipa frcsată concurenţii ce vor voi a le cumpâra, să se presentere în tărguşorul Copoului. Primârica de Veniţii. No. 899. De câtru aceafetâ Primărie se dâ în an­trepriză facerea din nou a încăperilor­ trebuitoare comande! pompiereşti din această urbă, în locul celor incendiate în anul contenit 1865, pentru care destî­­nându-se ţiile de mezat la 29, 30 şi 31 a curentei luni Mal, cu legiuita peritodică de 24 oare, se pu­blică ca m­uştereil­ahotnicî, acompaniaţi de garanţii formale, sâ se presinte în Camera acestei Primării în ţiclele arâtate, când urmea de a li­ se pune în ve­dere atât planul după care au a se face, precum și foaia condițiilor­.

Next