Progresul, iulie-decembrie 1866 (Anul 4, nr. 45-82)

1866-10-22 / nr. 69

No. 69. ANUL IV. FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. ÎN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia N­. Goldner, uliţa hiristigiei. piarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbăta 22 Octom. 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale.. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 22 Octomvrie. DEPEŞE TELEGRAFICE. Bucureşti 21 Octomvrie 1866. Trea înalţa lui Domnii au sosit astăzi la Giurgiu şi au plecat la 10 oare, şi va intra în Capitala Sa, va priimi îndatâ dupâ sosire toate corpurile constitutive ale Statului. Ministru MAVROGHENI. Marca Sa Domnitorul au sosit în Capitală astăzi 21 curent, la 2 oare după ameadtâ­ţ­i, toată po­pulaţia l’au însoţit şi aclamată, bucuria poporuluî la culme, buchete de flori şi urările au urmaţii pe Măria Sa pănâ la Palat, trupele în urmă au defilata cu aceleaşi urărî entusiaste. IOAN GHICA._____________ Călătoriea II. 8. Domnitorului la Constantinopolu, în urma comunicăreî ministrului de afaceri stră­ine făcută Corpului Diplomatic şi Consular cumi că guvernul au primit informare oficială că I. S. Serenisimă Principele Carol au fost recunoscut de cătră înalta Poartă, şi că înălţimea Sa Serenisimă va primi oficial pe D-nii agenţi şi consuli generali mai înaintea plecareî sale la Constantinopole, du­minica trecută, la 9 ale curentei, la 1 şi jumătate ore după amea­lă, D-niî agenţi şi consuli ai En­­gletereî, Franciei, Italiei, Prusiei şi D-niî consuli generali ai Belgiei, Greciei şi Olandei au foştii priimiţi de I. S. Serenisimă în corpore în audien­ţă oficială, fiind­ presenţi D-nii miniştri şi casa Alteţei Sale civilă şi militară. Domnul agent şi consul general al­ Engleterei D. Green, au înlocuit în cualitate de decanii al­ Corpului Diplomatic şi Consular, pe D. Baron E­­der, agent şi consul general al Austriei, care este bolnav. D. Green, într’aceasta cualitate, au pro­­nunciat cuvintele următoare: ÎNĂLŢIME: „Mă simţii fericita că poţu presenta înălţime! Voastre Serenisime, mai înaintea plecareî Sale la Constantinopole, omagiul dorinţelor sincere ce for­mende toţi colegii mei aflaţi aici, pentru prospe­ritatea Înălţimei­ Voastre Serenisime şi a României, sub noul regim ce se inaugureaţie“, înălţimea Sa Principele Domnitor au respuns: „Domnilor, sunt foarte mişcat de mărturisirea simpatielor ce’mi arătaţi, venind a’mi oferi felici­tările Domniilor-Voastre mai înaintea plecărei mele la Constantinopole. Tot­d’a­una am apreţuit cu tărie viula şi simpaticul­ interes ce guvernele străine au avut neîntrerupti pentru Romanica, şi sper că cu ajutorul lui Dumnezzeu şi sprijinul Pu­terilor Garante, vom putea în curând da o des­­voltare salutară şi de progres tuturor intereselor acestei ţări, şi a-i garanta viitorul şefi prin prin­­cipiile de ordine şi de stabilitate ce ne silim­ a inaugura“. Domnul Baron Eder, agenţii şi consul general al imperiului austriac, au trimis îndată, în urmă, pe D. Spinciu, cancelar al consulatului generală, ca să esprime I. S. Serenisime omagele sale, pre­cum şi profunda sa mâhnire că irau pututu lua parte la această solemnitate. La 3 oare, M. S. au trecut în revistă garda naţională şi trupele de linie, în urmă M. S. în mijlocul unui popor care se grămădise în număr considerabil pe jos şi cu trăsuri, au stat la defi­larea gardei naţionale şi a trupelor de linie. în­dată după aceasta, M. S. prin căte­va cuvinte călduroase şi-au­ luat clipa bună de la popor­ şi oştire, cari cu toţii în entusiasmul cel mai înflă­cărat au urat înălţime! Sare o călătorie bună şi o fericită şi grabnică întoarcere. Măria Sa au sosit la Giurgiu la 7 3/4 oare. Din cauza furtunei celei mari ce au fostt pe Marea­ Neagră, bastimentele nu au putut i­eşi din Bosfor. — Duminică sară I. S. S. au­ priimit dife­ritele corpuri.—Protopopul, primarul şi preşedin­tele tribunalului au avut onoare de a prânzi cu I. S. Luni de dimineaţă, la 10 oare, I0rdian E­­fendi, în mare ţinută, au avut onoare a fi primit de înălţimea Sa. El era însărcinat cu o scrisoare a guvernatorului din Rosciuc, prin care felicită pe I. S. S., simţindu-se fericit a fi celfi de întăiui care are onoarea de a priimi pe I. S. S. în im­periul otoman. Marţi la 9 oare, M. S. Domnitorul, întovărăşit de-o suită numeroasă, au trecut­ pe vaporul ro­mânesc, din România la Rusciuc. Oldian Efendi însărcinat cu afacerile străine pe lângă guverna­torul Rumeliei şi trimis la Giurgiu înaintea Dom­­nitoriului, însoţia pe M. S. — Alteţa Sa au fost­ primită într’un mod strelucit­. îndată ce puse piciorul pe teritoriul turcesc șl, 21 de salve de tunuri au anunciat sosirea suve­ranului Românilor. Mihaldt­ Paşa, guvernatorul general al Rumeliei aştepta pe Domnitorul. M. Sa se sui în trăsura guvernatorului şi se coborî în palatul Ecşelenţiei Sale. După presentarea oficială a D-lor consuli şi a funcţionarilor civili şi militari, Măria Sa luă dejunuiii şi îndată se porni la ambarcadera dru­mului de ferm Trupele erau înşirate pe strade. La 12 oare Măria Sa au şi pornit. Prinţul Ion Ghica, preşidentul consiliului, care au însoţit pe M. S. pănă la drumul de ierit, au­ pornit la Bucureşti la o oară şi jumătate. înălţimea Sa Principele au sosit la Varna Marţi sara la 8 oare în deplină sănătate, tot­ în acela timp sosia şi bastimentul destinat I. S. Măria Sa s’au îmbarcat îndatâ şi la 12 care din noapte au plecat. Luni plecase de la Constantinopole, yachtulii imperial Izzedin, trămis de Majestatea Sa Sulta­nul, pentru a lua pe Măria Sa principele Carol. E. S. Djemyl-Paşa, primul adjutant al Sulta­nului şi Manduh-Bey, secretarul Alteţei Sale Ali- Paşa care erau pe Bordul yachtului, aveau ordinul de a merge la Rusciuc, spre a însoţi pe princi­pele României. Principele s’au îmbarcată Marţi noaptea la Varna; în momentul plecare, nava era iluminată şi portul colorat prin rachete; călătoria au fost foarte fericită; yachtul imperial au intrat Mercuri, la 12 oare din eji, in Bosfor cu pavilio­nul român, arborat pe catartul cel mare. Principele au desbarcat la palatul Apelor-Dulci ale Asiei unde au fost primit de E. S. Kiamyl-Bey, în troducătorul ambasadorilor, având misiune de a complementa pe Măria Sa din partea Sul­­tanului. După ce Djemyl-Paşa, au anunciat Sultanului sosirea Măriei Sale și nerăbdarea principelui d’a vedea pe Majestatea Sa Sultanulu, au esprimat­ dorința sa, de a primi îndată pe Măria Sa. Prin­cipele s’au dus­ cu suita sa la palatul­ Dolma- Bahce unde fu primit în josul scărei de onoare de Alteţa Sa, marele Vizir, apoi au fost introdus lăngă Sultanul, care pofti pe Măria Sa să se aţla lăngă dânsul. Conversaţiunea au ţinut mai mult de 20 minute; marele Vizir şi întâiul dragomana al Porţei îndeplineau serviciul de interpreţi. Dupâ această convorbire particularii, E. S. Kiamyl-Bey au indrodus persoanele din suita Măriei Sale în salonul Majestăţei Sale, unde Măria Sa Principele Carol, ’­ au presentat pe fie­care în parte. După primirea la palat, principele au mers la Sublima Poartă. Oştirile erau înşiruite în dreapta şi din stânga, la intrarea Măriei Sale în palat­. Măria Sa principele au fost­ priimite de marele Vizir, care la introdus în sala cea mare unde e i­­au presentat pe toţi miniştrii Sultanului. Princi­pele au reintrat în palat pe yahtul imperial, în aceeaşi sală Sultanul au avut amabila atenţiune de a trimite din nou­ pe întâiul seu dragomana a se informa de buna petrecere a Măriei Sale. Astă-z­i, 14/26 Octomvrie, la 10 ore, Altele Lor, marele vizir, ministrul trebilor străine, seraschie­­rul şi ministrul marinei au venit să facă visită Măriei Sale principelui. Escelenţia Sa Djemyl-paşa î-a oferit din partea Sultanului o sabie împodo­bită cu briliante. Djemylpaşa dănd acest present, a arătat Măriei Sale că Sultanul dorind a-i ataşa un înducit suvenir a luat propriul seu centuron pentru a atârna de dânsul sabia. Ministrul Portu­galiei D-l de Suverol, însărcinatul cu trebile Pru-I­siei, Baron de Stefens, în uniformă şi urmat de I tot personalul legaţiunei au cerut a presenta fe­licitările lor Măriei Sale. Consilierul legaţiunei Olandei în uniformă, dragomanii Austriei, Greciei, Belgiei, s'au presentat pe rănd din partea şefilor de misiuni pentru a complementa pe principele domnitor al României. Dragomanii Franciei, Bri­­taniei, Prusiei au venit încă de ori. Duoi Epis­cop­ ai bisericei ortodoxă au adus aseminea Mă­riei Sale felicitările şi benedicţiunile patriarhului ecumenic. La uă oră Principele a făcut visită acelora din membrii corpului diplomatic cari şi-au presentat felicitaţiuni. La patru ore s’a dus la patriarhie. Măria Sa a fost primit de sântul sinod şi condus la patriarh în mare pompă, după ce a primit benedicţiunile prea sânţitului patriarh şi felicitările întregului sinod, principele a dorit să se coboare în biserică pentru a face uă rugăciune. Terminând visita principele s-a întors pe bordul yachtului imperial şi a intrat în palat. Ministrul Sveţiei a venit asemene să complementele pe Mă­ria Sa. Djemyl-pașa a fost invitat la prănz de Măria Sa. Principele va porni din Constantinopole Luni la 17/29 ale curentei.

Next