Progresul, ianuarie-iunie 1868 (Anul 6, nr. 1-50)

1868-02-21 / nr. 15

No. 15 ANUL VI FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEI DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia N­. Goldner, uliţa Hiristigiei. Ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. _ Iaşii, Mercury 21 Fevruarie 1868. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. postale. Iaşii 21 Fevruarie. Depeşe Telegrafice. PARIS 21 Fevruarie. — Etendard (zice că Prusia au transmisii spontanen mulţămiri guvernului frances, relativii la măsurile reali ce Francia au luată în privinţa Hanovrezilor. FLORENŢA 21 Fevruarie, — Deputaţii au adoptată bilanţulă pasivă cu 176 voturi contra 36. Suma totale a bilanţului pe 1868 este de 918,000,000. Camera s’aă amânată până la 2 Martie. ROMA 21 Fevruarie. — De vro câte­va­­Jile s’au constatată multe deșertări din corpul străină. (Monitorul). PETERSBURG 23 Fevruarie. Comandantul E­scadrei Rusești din marea Greciei aă reclamat de la marele­ Viziră din causa sco­­motelor, respândite de către 4iarele turcești că­scadra ruseasca este gata a da ajutoare materiale insurecţiunei Candiei. Raportul amiralului Turcă nu conţine nimică compromitetor asupra acţiu­ne! scade! ruseşti, şi în urma acestui raport, Guvernul turcescă a­ desaprobat (pareie* Invalidul rus desminte categorică ştirea dată de triatul Franceză Patria asupra concentrărei trupelor ru­seşti în fruntaria Moldovei. (Românul). ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII 17 Fevruarie 1868. Frigură 4 grade, ap­rinsă într’o epi­epizootie esistă în comunele Bădenii, Şipotele şi Cepleniţa, de la plasa Bahluiă, Morenii plasa Braniştea, comuna Moimeştii, comuna Râdiul Mitropoliei şi comuna Copoă de la plasa Copoă, comuna Vladicenii, comuna Buciumii, plasa Codru şi foburgul Nicolina a urbei Iaşii, epidemie nu exista. Preţurile curente sunt: Grâă cecără calitatea I­ea­chila 259 lei, a 2-a 240, sacarâ călit. I-ea 148, a 2-a 140, popuşoi calitatea I-ea 100, a Il-a 90, malaiă calitatea I-ea 80, a Ii-a 70, orză calitatea­­I-ea 80, a H-a 74, ovasă calitatea I-ea 70, a Il-a 65, fană carul 100, 90 şi 70 lei, boală de mijlocă consumativă 370, vaca 259, carne de vaca oca 76 şi 68 parale, oca jerm­â 60 parale, oca pâne 46 şi 44 parale, oca lănâ 3 lei 20 par. până la 4 lei, rachiul spirtă de 30 grade, temperatura 14, se vinde la velniţi vadra 28 lei pe locă, vinul se vinde vadra 8 lei. Circulara către D-nii Preşedinţi de Curţi şi Tribunale. Domnule Preşedinte, Cunoaşteţi Domnul meu, că după art. 144 din legea organisărei judecătoreşti, toate curţile şi tribunalele sunt datoare a trimete Ministeriului Justiţiei, în cele dintăi 15 ţiile ale lunei lui Fevruarie, un tablou despre operaţiu­­nele lor din anul trecut. Acest tablou, legea cere ca între altele, să cuprindă: num­erul căuşelor intrate, na­tura lor, acele care s’au terminat prin împăcăciune, a­­celea care s'au terminat prin judecată, şi numerul cău­şelor ce mai rămân a se mai judeca. De asemenea par­chetele sunt îndatorate a trimete o statistică de nume­rul căuşelor criminale şi corecţionale din ocolul curţei. Nişte asemenea tablouri sunt destinate a servi Ministe­riului Justiţiei ca basă a statisticei judecătoreşti a ţărei. Legiuitorul însă, n'au pus­ de câtă principiul, în acest articol, eară desvoltarea lui au rămas în competenţa a­­cestui Ministeriu ca cestiune de regulament. Au sosit timpul ca magistratura în genere, să pro­­ceadă la confecţionarea şi trimeterea acestor tablouri. Trebue însă să recunoaştem Domnul meu, că dacă lu­crul ar urma să se facă şi în anul acesta ca în anii tre­cuţi, că dacă magistratura ar continua şi acum a se măr­gini în câteva cifre şi coloane restrânse, cerute de li­tera legei, dară nu de spiritul ei, statistica judecăto­rească ar rămânea şi în viitorii tot atât de imperfectă pe cât este şi în timpul de faţă. Şi cu toate acestea nu tre­bue să uităm Domnul meu, că justiţia ocupă în econo­­miea generală a unui stat, unul din cele mai interesante obiecte ale statisticei, în civil ca ca şi în justiţia criminală, are o parte în­sem­nătoare în opera protectrice a binelui comun al so­­cietăţei. Dacă justiţia criminală privighează spre securitatea per­soanelor şi a lucrurilor; dacă în interesul­ ordinei so­ciale şi al moralei publice, urmăreşte şi înfrână între­prinderile criminale şi calcarea legilor, justiţia civilă nu mai puţin, şi tot cu acelaşi devotament asigură respec­tul dreptului individual, pacea familiei, buna credinţă în aplicarea contractelor­, rândueala în ne­mărginită felu­rime a intereselor civile ale cetăţenilor. în criminale nu este mai puţin important cunoaşterea numerului crimenilor, causa naşterei lor, mijloacele de perpetraţiune şi efectul pedepselor ce li se aplică. Este un principal care astăzii au trecut în starea de acsiomă, şi care au decis pe toate ţările civilizate, tote guvernele regulate, de a da statisticei locul ce merită a ocupa în toate speciile activităţei intelectuale, morale şi materiale. Fără această instituţiune nu se poate spera o bună şi dreaptă administraţiune. Prin dânsa se culegi­ şi se coordină cifrele în care se reflectă toate faptele sociale şi naturale. Ea este criteriul egalităţei, al bu­­nătăţei sau al răutăţei veri cărei legi sau măsuri s'ar admite în Stat. Ţara noastră ar dobândi unul din cele mai preţioase daruri, dacă am isbuti a face în mod sincer şi sigur, o serioasă investigaţiune, care ar pune presentul şi viito­rul în posiţiune de a calcula pericolele ce incură perso­ane şi proprietăţile, în lupta ce susţin, în contra per­­versităţei, a viciului şi a miseriei. Acolo trebue să ţintim cu toţii. Este o cestiune de amor propriu naţional, care ne impune cu atât mai mult da­­toriea de a obţine acest resultat cu o oră mai înainte, în adevăr Domnul meu, ca să vă convingeţi câtă de imperioasă este pentru noi facerea unei regulate, a unei­­ serioase statistice judecătoreşti, n’avem de­cât a ne a­­runca ochii asupra notiţelor privitoare la România, pu­blicate în Paris, în anul trecut 1867, de cătră comisiu­­nea română acreditată de guvernul nostru, pe lângă espo­­siţiunea din Paris. Acolo, la pagina 22—23, cifrele, prin o elocinţă ce este particulară a lor, vor mărturisi despre sârăciea şi imperfecta noastră statistică judecătorească. Şi totuşi posiţiunea ce ocupă astăzi România între sta­turile libere şi constituţionale, propăşirea ce au făcută statistica (această ştiinţă a faptelor naturale, sociale şi politice, esprimate prin termini numerici), nu ne mai permit de acum înainte, a ne înfăţişa înaintea lumei ci­vilizate cu lucrări atât de imperfecte, cu date atât­ de ciontite. Independente de toate acestea, este o cestiune de o­­noare, o raţiune de însemnătate internaţională, care nu trebue să scape din vederea noastră un singură minut. Veţi fi ştiind, domnul meu, că în anul trecut, 1867, pe la finele lunei Septemvrie, s'au ţinută, la Florenţa, a­lesa întrunire a congresului internaţionale de statisti­că. Toate guvernele au fostă invitate să fie parte, prin representanţi oficiali, la interesantele desbateri a­le a­­cestei adunări, compuse, astă-dată, din mai multe sute de învăţaţi. Guvernul român, vrând a nu remănea mai pe jos, de celelalte State, se grăbi a respunde la gra­ţioasa invitare a guvernului italian şi aă delegată o co­­misiune, care avu de misiune să facă cunoscute con­gresului, lucrările noastre oficiale în statistică, şi să concure, dimpreună cu comisarii celorlalte State, la hotărirea măsurilor necesarii pentru propăşirea institu­­ţiunelor statistice. Scopul acestei adunări internaţiona­le este ca aceleaşi subiecte, aceleaşi materii, să nu mai fie tratate într’un mod deosebită, ca aceleaşi cifre sta­tistice să fie aşternute după aceiaşi metodă, în aceiaşi termini după o uniformă formulare pentru ca doue sta­tistice din doue ţări diferite să poată fi comparate şi înţelese. înţelegeţi foarte bine, domnul meu, că statistica ju­decătorească, întră pentru foarte multă în acestă scopă. Congresul internaţionale de statistică aă ţinută şedin­ţele sale succesive în mai multe capitale a­le Europei. Va veni, poate în timp­, unde şi capitala României să serve de reşedinţă periodică a acestei adunări. Ei bine ! câtă umilinţă nu va trebui să sufere magistratura româ­nă când­­ trimeşii noştri nu vor putea duce înaintea con­gresului de câtă nişte idei necomplecte, nişte date prea puţin vorbitoare despre statistica noastră judecătorească, pe când basele unei statistice internaţionali suntă deja puse din întrunirea anului trecută 1867, la care au par­ticipată şi trimeşii Guvernului român. Aceste consideraţiuni de o înaltă ordină politică, ju­ridică şi naţionale, m’aă îndemnată. Domnul meu, a ve indica prin circulara de faţă, categoriile asupra cărora trebue, în competinţa D-voastră, să vă ocupaţi de înda­tă a aduna cifre, câtă se poate mai exactă, pentru toa­te procesele şi căuşele tratate în instanţa şi parchetul în care funcţionaţi, şi aceste cifre trebue a fi adunate cu îngrijire, de la 1 Ianuarie 1865, până la 1 Ianua­rie 1868. Curtea de Casaţiune şi de Justiţie. 1. Câte recursuri au intrată în casaţiune; 2. Câte asupra curţei apelative din Bucureşti; 3. Câte asupra curţei apelative din Iaşi ; 4. Câte asupra curţei apelative din Craiova ; 5. Câte asupra curţei apelative din Focşani; 6. Căte asupra hotărârilor verdictelor pronunţate de curtea cu juraţi; 7. Câte asupra tribunalelor civile ; 8. Câte asupra tribunalelor comerciale; 9. Câte asupra tribunalelor corecţionale ; 10. Câte asupra judecătorilor de pace : 11. Câte în materie militare; 12. Câte în materie bisericească ; 13. Câte în materie rurale; 14. Câte recursui s’aă admisă; 15. Câte s’aă respinsă; 16. Câte s’aă retrasă; 17. Câte s’aă împăcată ; 18. Câte recursuri în materie electorale; 19. Câte recursuri pentru ecsces de putere; 20. Câte pentru regulare de competinţi; 21. Câte pentru eespropriaţiune pentru causă de uti­litate publică; 22. Câte acţiuni de pris­a-partie s’aă intentată, câte nu s’aă primită şi câte s’aă respinsă; 23. Câte procese aă hotărită curtea în secţiuni­ unite cu esplicaţiune a hotărârilor de admitere şi respingere; însă câte ca curtea de Casaţiune şi câte ca înalta cur­te de Justiţie. 24. Câte procese s’aă judecată după codicele Napo­leon, câte după codicele Caragea şi câte după codicele lui Calimach. 25. Câte procese au remasă necercetate la 1 Ianuarie 1868 şi de ce natură. Curţile Apelative. 1. Câte anume procese aă intrată de la 1 Ianuarie 1865, până la 1 Ianuarie 1868; 2. Câte procese s’aă sfârşită ; 3. Câte aă remasă nehotărite ; 4. Câte procese de adopţiune, şi în câte aă figurată bărbaţi şi în câte femei ; 5. Cate aă fostă numerul apelurilor venite de la fie­care din tribunale ce cad în circumscripţiunea acei curţi; 6. Câte apeluri suntă făcute în materie civile co­merciale, corecţionale şi rurale ; câte în de divorţiă ; 7. Câte acţiuni recursorii civile ; 8. Câte judecăţi de funcţionari publici. Tribunalele judeţiane civile. 1. Câte procese au intrată de la 1 Ianuarie 1865, până la 1 Ianuarie 1868, câte s’aă hotărită şi câte s’aă împăcată. 2. Din acestea: câte civile, câte în materie electo­rale , câte în cestiuni de notariată precum : legalizări de foi dotari, ipotece, obligaţiuni, testamente, andipricone, etc.; câte hotărnicii, câte de divorţiă;­câte ca instanţă de apel, asupra cărţilor de judecată, pronunciate de ju­decătorii de plasă. Şi acestea de ce natură? 3. Câte licitaţii şi adjudecaţiuni cu explicaţiune de câte pentru mobile şi câte pentru imobile. 4. Câte inscripţiuni, pentru ce sumă, câte transcrip­­ţiuni şi pentru ce sumă. 5. Câte legalizări de acte a­le stârii civile.

Next