Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-07-03 / nr. 51
No. 51. ANUL VI. FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEI DE APEL DIN IAŞÎ IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenii. Mercur, 3 Iulie 1868. In districtele României, prenumerațiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa in leă cursul fiscului. Iaşii 3 Iulie. IDepeş© Telegrafice. PARIS, 2 Iulie.— „Monitorul“ dice că toate guvernele au recunoscută unanimă și fără reservă că, este datoria tutuloru puterilor d'a preveni verîce iritaţiune, ce ar putea să se ivescă în ţerile de pe lăngă Dunăre, în casa cănd ard exista diverginţă de opiniune între marele curţi. Discursul lui Thiers, în camera legislativă, atacă politica exterioră şi administraţiunea financiară, (pcând, că acesta din urmă este fără exemplu, şi este astă-fel, pentru că ea este o fotografie exactă a politicei exterioră. Thiers doreşte ca Francia să fie armată, nu pentru a începe resbel, dar pentru a arăta Europei că nu voeşte să sufere nici usurpaţiuni. Echilibrul europeană depinde de la restabilirea sistemului de federaţiune din Germania, şi populaţiunele germane aspiră la această restabilire, de când ele sunt sigure de neintervenirea Franciei. VIENA, 2 Iuliu. Consiliul municipale au votat în unanimitate şi de urgenţă protestaţiunea contra atacurilor injurioase, conţinute în alocaţiunea papale. Guvernul are deplină încredere în consiliul comunale. Alocaţiunea este una amestecă cutezătoriu în legislatura Statului. Consiliul comunale aşteaptă ca Guvernul să Respingă cu energie acest amestecă. EeL^^D, ^ ăâiu. Aproape 1600 de oameni de încredere din miliţia ţărei au stat în tabăra înaintea Topehiderului, după inspiraţiunea guvernului. Această disposiţiune este privită ca măsură de precauţiune. BELGRAD, 3 Iuliu. Noul Ministeriu s’a compus ast-feliu: Gheorghie Tzenici, preşedinte şi la justiţia, Radivoj Milojcovici, la interne şi interim la ecsterne; Panta Ivanovici, la finance şi interim la instrucţiune; Colonelul Iotza Marcovici, la resbel. După proclamare, principele merse înaintea armatei, compusă din toate districtele Serbiei, şi adunată la Topchider. Ministrul de resbel a cuvîntat astfel că: „Bravilor! Eca Principele vostru Milan Obrenovici IV, pe care marea Scupcină l'a proclamat de Principe ereditariă al Serbiei. Priviţi bravilor acea pădure, unde infernalii trădători, au versată sîngele nemuritorului nostru intimă soldat, Principele Obrenovici cu scopul a rădica pe Tronă trădătorul, sub care s’ar fi îngropat viitorul nostru! Din sîngele inocinte al lui Isusă Cristălă eşită sânta şi nestrămutata noastră biserică, care salvă cu onoare unii versul şi popoarele ! Din sîngele inocinte al Principelui Mihail să easâ, bravilor o f Serbiă mare, liberă şi fericită! acum, bravilor, să jurămă credinţă nestrămutată Principelui nostru Milan Obrenovici IV. Să trăească Milan Obrenovici IV. BELGRAD, 3 Iuliu. Proclamaţiunea regenţei declară că voeşte a mănţine cuvintele (JD) de Principele Mihail „că legea este suprema voinţă a Serbiei,“ promite a desvolta forma naţională, ecsiginţele timpului, de a perfecţiona instituţiile ţerei, a convoca mai adesea Scupcină şi va face totul pentru a asigura ţărei binefacerele linişte! pe baza ordine!. VIENA, 5 Iuliu. Ministrul de resbelă al imperiului a ordonat a se lăsa în congediu câte 20 de oameni de fiecare companie. Aceasta face reducţiunea totale a armatei cu 36,000. Respunsul lui Beust la alocaţiunea papale s’aă eispediat ori. Vice-regele Egyptuluî nu va veni aici. Medicii l’au consiliat a nu face călătoria la Dunăre ; vice-regele va pleca la Ancona saă Triest. RODOSTADT, 5 Iuliu. Astăip va ave locă, câsetoria marelui duce de Meklemburg Schwerin cu principesa Schwarzenburg. BELGRAD, 2 Iuliu. Scupcină aă adoptată doue proposiţiuni: Escluderea eternă a Principelui Alecsandru Caragheorghievici şi familia sa de la Tronă, şi convocaţiunea în fiecare ană a Scupcinei. Milan a visitat de mai multe ori Scupcină, care s’a închisă, după o scurtă alocuţiune a preşedintelui. Astăii, la 11 oare, principele Milan a fost unsă la catedrală. Pe urmă aă fostă recepţiune la palat. Corpul consulară aă felicitat pe Principele prin D. Longroth, dorindu’i o domnie lungă şi fericită, pentru prosperitatea Serbiei. Principele aă mulţămit, avend speranţă că, pe calea ce va urma, va avea, ca şi unchiul seă buna-voinţă şi simpatiile puterilor garanţi. La plecare am adresat agintelui română câteva cuvinte bine simţite, asupra amiciţiei, care esistă între România şi Serbia, având credinţa că vor fi totd’auna bune amice. BELGRAD, 5 Iuliu. Resoluţiunele Scupcinei înaintea separaţiunei au fost ca Scupcină să fie convocata în fiecare ană, pana când Milan va deveni majore. Funcţionarii numiţi de Mihail vor reunine neschimbaţi, în memoria lui Mihail se va rădica la Topchider unu monument. Puterea armatei naţionale se va desvolta cu energie, în conformitatea ordinilor lui Mihail. Pentru poliţia oraşului Belgrad, in care se afla lipsă de circumspecţiune, fiecare serbit este responsabile pentru vieaţa lui Milan. Guvernul va fi pentru a se conserva cu rigoare bunele relaţiui p esterioare, începute de Mihail. După instalarea lui Milan, la curte, consulul generale alu Angliei, ca decană al corpului consularul, aă felicitat pe Principele. Capitala a fost splendidă iluminată. BELGRAD, 6 Iuliu. Astăia au avut locă esecutarea la morte a căpitanului Nevadovici, cumnatul principelui Caragheorghievici. (Monitorul) FAPTE DIVERSE. Bucureşti. Înălţimea Sa Domnitorul, au plecat însoţit de D. Ministru al justiţiei, spre a face o escursiune în judeţele Buzău şi Prahova. Astăzi 23 curent, la 3 ore dupa amenele Măria Sa au ajuns în Buzău. Pe drum, înălţimea Sa au fost întimpinat pretutindeni cu flori, cu urări şi intusiasm. Prin comune, casele erau acoperite de verdeaţă, locuitorii în haine de serbătoare şi purtând unii mănunchi de flori pe cari le aruncau în trecerea Măriei Sale. La Coşoreni, la marginea podului de fer de pe Ialomiţă, primarele comunei cu mulţime de săteni şi şcolarii din şcoli normale, cu profesorii lor în casă, întimpinară pe înălţimea Sa, cu acele strigări de bucurie ce inspiră oricărui Română presinta Augustului nostru Suveran. La Urziceni, sub un frumos cort, împodobit cu de acele renumite velinţe, ce se făcu în Ialomiţa, se aflau adunaţi o mulţime de cetăţui, proprietari mari şi mici, arendaşi şi săteni, care venise să salute pe înălţimea Sa, Care fu încunjuratu de numeroşi cetăţeni călări care ’l escortară până în oraşă, unde cu toată pleea ce cădea în torente, Augustul nostru Suverană fu întimpinat de cetăţeni de toate clasele ce se îmbul-. ziaă împrejurul trăsurei Măriei Sale. La 5 ore Măriea Sa întră în târgul Dragaica, unde era aşteptat cu nerăbdare de miile de locuitori, veniţi acolo din mai multe districte. înălţimea Sa binevoi să visiteze cu deasenuntul magasinele şi obiectele espuse spre vîntlare, şi observă, cu părere de râu, că printr’însele nu figura produsurile industriei naţionale. Cu această peasiune, costumele de stofe străine cu care erau îmbrăcate ţăranele române, atraseră bagarea de samă a Domnitorului şi le consiltă a nu părăsi pânziturile şi ţesăturile naţionale şi a ţine la costumul românescu, care este atât de frumoşii. Măria Sa cumpără diferite stofe şi imagine pentru mai multe schituri din district, împărţi mici obiecte pe la ţărani şi ţerance, ş’apoî se retrase în palatul său, unde se dede una splendidă praneta, la care luă parte toate notabilităţile districtului. După aceia, înălţimea Sa se reîntoarse iarăşi la tergă, spre a vedea focurile de artiheie ce se făcuse în onoarea Măriei Sale, şi pe la 10 ore din noapte se reîntoarse în palat. Astăzi Măria Sa au sosit în Bucureşti. IAŞII. Dimitrie Apostul curăţitorifi de latrine s’au scos mort din fundul uneî reterei, şi pe cel ce s’afi vârât după el spre al vide ce face, fiind că la chiemarea ce ’i-a fi făcut, n’au respunsu, s’au scos ameţit. — în arestul Prefecture! Poliţiei Iaşi, cu mandat s’au triimesa pe indivizii Costachi Atanasiu şi Dimitrie Vasiliu, carii sunt bănuiţi cu omorârea unui jidani din comuna Cărjoaea, unul e de profesiune notariu la acea comună, şi cel al doilea profesor. — Din arestul Prefecture! judeţului Roman, a dosit arestuitul Costachi Mihaileanu. ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII, 29 Iunie 1868. Căldura 17 grade, au fost veniți în 2 chile de la apusti, au plcat periodică în toate iplele a septămâne! cu începere de la 24 a curentei, semănăturile din tomnă și primăvară suntu bune, epizootie esistă în comunele : Voineştii, plasa Jravnicul, Podul-Iloaei şi Belceştii plasa Bahlui, iar satul Andrieşenii, comuna Epurenii, plasa Tulcea, şi comuna Costuleni, plasa Braniştea, sunt sub carantină feritoare. Preţurile curente sunt: Grâv ceacura calitatea I ea chila 67 le! 84 bani, a II-a 61 lei 47 bani, popușor călit. I-ea 24 le! 66 bani, a 11-a 23 lei 33 bani, sacară călit. I-a 26 lei 66 bani, a II-a 24 lei 66 bani, orzu călit. I-a 16 lei 66 bani, a 11-a 15 lei 33 bani, ovăș călit. I-a chila 20 lei 37 bani, a 11-a 18 lei 67 bani, malaiu călit. I-a chila 20 lei 37 bani, a Ii-a 16 lei 66 bani, fâncarul 8 9 lei 33 bani, şi 5 lei 99 bani, bouri de mijlocu consumativa 172 lei 65 bani, vaca 98 lei 66 bani, carne de vacă oca 63, 60, 57 şi 54 bani, oca pâne 38 şi 37 bani, oca lemnă 50 bani, rachiul se vinde cu 1 leu 35 bani oca, vinii se vinde 67 bani până zi 1 lei. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura Judeţ. Iaşi. No. 5922. La 15 a curentei luni Iulie urmăndu a se ţine licitaţie la această Prefectură, pentru construcţiunea şoselei de pe şesul Bahlui, se publică aceasta spre generala cunoştinţă, condiţiunele acestei antrepriză sunt cele publicate prin Suplementul de la Monitorul Oficial No. 118 din 26 Mai anul curentă, sub No. 3787, iar în privinţa modului de ţinere a licitaţiei se vor observa cele conţinute în Progresul No. 23 din 20 Martie anul curent, sub No. 2677, No. 5983. In clipa de 12 a curentei luni Iulie, urmând a se ţine licitaţie la această Prefectură, pentru antrepriza facerea reparaţiilor trebuitoare acoperemântului bisericei Monast. Frumoasa, după devizul ce se poate vine la Prefectură, se publică aceasta spre generala cunoştinţă. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 5431. D. Petre Mezetti, prin petiţiea ce a adresat acestui oficiu, se tângue că au perdut 2 sunete, şi anume: unul din 1867 Fevruarie 25, pe suma de 40 galbeni, şi unul din 1866 Noemvrie 22, pe suma de 44 galbeni, în dosul căruea era trecută că au priimit 14 galbeni, ambele subscrise de D. Spiro Deresco, cerând totodată a se publica prin Foae, că persoana ce le va fi găsit, presentăndu-le își va capata recompensa, dar în cază contrară, atuncea pentru oricine se va presanta cu ele la D. Spiro Dereseo, să fie considerate ca o hârtie albă, din aşa motivă se publică aflarea mencionatelor sunete, cunoscăndu-se însă, că cu aceasta nu se face nici un act petiţionarului. Prefectura judeţ. Botoşani. No. 4564. In comuna Poeana lungă, plasa Siretului acest judeţu, picăndă de pripăşii o vacă la păr plavae, coada cudalbă, coarnele ţapoşe şi inferată la şoldul stâng de dinapoi cu litera L, precum sub-Prefectura acelei plasă prin raportul No. 1743 încredinţată, se publică terminul de 3 luni spre ştiinţa păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se presinte la acea sub-Prefectură de a o priimi, căci după espirare se va vinde. Prefectura judeţ. Korohoiu. No. 3792. De la D. Petru Cristea arendaşul moşiei Hreaţca, spre îndestularea Epitropiei casei Sântului Spiridou din Iaşi cu suma de 469 galbeni şi a lor procent, şi anume: 42 glum. galbeni din căştiură Sf. Gheorghie, şi 426 glum. galbeni întregă căstiură Sf. Dimitrie anul trecut 1867, datoriţi pentru posesie a acei moşii, asigurăndu-se 100 merţe grăă, 80 merţe sacară, 36 vaci cu viţel, 14 vaci sterpe şi 8 juncani gonitori, preţeluiţî pe valora datoriei, se publică terminul legiuit de 40 elile pentru vânzarea licitativa a vitelor şi productelor arătate, ca concurenţii ce vor fi, să se presinte la tactul sub-Prefecturei plasei Herţa, unde urmeala a se efectua mezatul de cătră D. sub* Prefectă. Comisie a cvartalului I-ia din Iaşi. No. 3634. La 10 a curentei luni Iulie, fiind termin pentru vinderea unor obiecte împlinite de la D. Petrea Stelmachevici, în localul D. Judecătoră ocoluluî l-iu, pentru care se publică spre ştiinţă. Comisie a cvartalului al 4-lea din Iaşi. No. 2998. In temeiul hotărârei judecătoreşti, urmând a se vinde obiectele împlinite de la D-nel Soltana Berojinschi, spre îndestularea D. Gh. Dimitriu cu bani, se publică terminul de 10 a curentei, ca doritorii să se presinte în piaţa Sf. Spiridon, unde urmeazle a se efectua licitaţia, pe la oarele 10 antimeridiane. Bub-prefectura plasei Codru. No. 1633. De la locuitorii Gheorghie Grăunte, loan Chiț’an fi soție a sa Irina, Gheorghie a Darifei.