Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)

1868-10-10 / nr. 84

PROGRESUL D. Dudescu. A­u făcut reparaţiunî de instrumente, şi ch­iar instrumente nouă am comisionatu din sub­­venţiunea anului 1867, acuma dară nu mai avem acea sub­venţiune. D. Tăcu. Acum nu mai avem acea sub­venţiune ? D. Primariu. Dar avem o parte din ea. D. Tăcu. Pentru aceasta putemu a ne întreba cu Ministeriul, pentru că se dice : budgetul pe 1867 este lucrâtoriu şi pe 1868, Ministeriul nu poate să ne re­fuze acea sub­venţiune. D-vostră sunteţi în drepţii să o cereţi în puterea votului Camerei. D.­­ Vastia. Ministeriul nu va­­­ice atunci : v­om daţii sub­venţiunea pe 1867, pentru că nu aveţi in­strumente, dar acuma cându le aveţi nu ve mai dau sub­venţiunea. D. Cernea. Comisiunea Interimară au aratatu Mi­­nisteriului necesităţile, ce sunt de repararea instru­mentelor şi Ministerul n’au respunsu. D. Primariu. Noi am ceruţii ca din această sub­­venţiune, din care s’au cheltuit vr’o 57,000 lei vechi, să se facă aceste reparări. (Mai mulţi D-nî consilieri vorbindu de odată). D. Cernea. Dă cetire respunsuluî Ministerialul. D. Pustia. Din art. l-iu resultă, că dacă comuna are nevoie de instrumente, ea poate să le facă, şi al­tele, resultă, că instrumentele să le facă din sub­­venţiune. D. Primariu. D-vostră vedeţi că sub­venţiunea este destinată pentru pompe, dară dacă pompele se strică din ce să le facem ? D. Dudescu: Dacă Ministeriul ne-au­ pusîî la dis­­posiţiune sub­ venţiunea, nu ne-au pusîî şi condiţiu­­nea ca numai din nou să cumpărăm, şi pe cele stri­cate să nu le repară rau. D. Lupu. Şi eu înţâlegu aşa. D. Primariu. D-lor, ca să avem instrumente, tre­buie să le reparăm, pentru că şacalile despre care ştie D. Tâutu că s’au reparat, acuma s’au stricat. D. Tâutu. Să se facă o depeşă la Ministeriu, şi să se ceară dealegare. D. Dudescu. Nu avem­ nevoie de aseminea des­log­ire. D. Primariu. Sunt şi eu­ de ideia D-lui Dudescu, fiindu că sub­venţiunea este lasată la disposiţia co­­munei. D. Lupu. Ve rog îi puneţi la votu D-le Primariu, căci suntem luminaţi. D. Primariu. Punu la votu propunerea D. Du­descu, ca din sub­venţiune să se facă şi reparaţiu­­nele instrumentelor, şi su­me autorisai a le face după de viza în regie. D.­­Tăcu. Dar dară s’ar pune la licitaţie ca să avem unu lucrătorul pentru unii anu? D. Primariu. Şi eu sunt de idela aceasta. D. I’astia. Să le facem cu autorisarea Minister­u­­lui, ca să nu ne apuce în urmă. D. Tăcu. Eu nu sunt pentru autorisarea Ministe­rului, pentru că deja, o avem. D. Cernea. D-lor, pentru mai bună lămurire a noastră, voiu mai ceti încă odată art. 2 din respun- sul Ministerului (cetește) va se­plică Ministerul au­to isacle a se face numai din nou. (Mai multe voci să se ajute la votu). D. Pustia. Cu autorisiere, sau fără autorisare ? D. Primariu. Diceți că din resursele anului trecut. D. Dudescu: Nu ! ce din sub­venţiune, pentru că dacă îmi dă voie a cumpără din nou, cum nare să’mi dele voie să făcu reparaţie. S’au pusu la vot, dacă se admite repararea instru­mentelor în regie, din sub­venţiunea anului 1867 cu aprobarea Ministeriuluî, şi s’iui priimit cu majoritate de 9 voturi, contra 2, D. Tăcu şi Marinovschi. Ear D. Cernea s'aîi abţinut. Oarele fiind înaintate, şedinţa s’au îădicat. Şedinţa a 5-ea de la 20 Septemvrie anul 1808 Pre­şedinţa D-lui Primariu luncii Antoniadi. Şedinţa se deschide prin apelu nominala la ora 8 sara. Membrii presenţî la l­a convocaro 11, şi anume. Domnul Iancu Drăghici.­­ Iancu Boean. Ioan Marinovschi. „ Doctor D. Zisu. _ Haralamb Cernea.­­ „ Alecu Vuluţi. „ Sandu Dudescu. « Dimitrie Tăcu, D. Dimitrie Lupu. „ Scarlat Pastiea. „ Const. Crist. Cerch­ez. Absenţi : Costachi Balaisti. „ Costachi Filipescu. „ Theodor Tâutu. „ Major Lan­ga. „ Emanoil Zalariu. Se ceteşte procesul-verbal al şedinţei precedente şi se aprobă. D. Primariu, D-lor, între alte chestiuni de la or­dina (Ulei, ce întăî este chestiunea Teatrului română, pentru care D-vostră a­ţi numit o comisiune, în care am onoare a face şi eu parte, această comisiune ur­­meazle a ve supune relaţiunî despre lucrările ce au înaintit în privinţa angajare! trupei, şi tot­o­dată a ve presenta şi prospectul de budget ce au­ chibzuit. D. Marinovschi. D-le Primariu, puneţi în discuţiune chestiunile acele ce sunt mai urgente. D. Primariu. Pun în discuţiune chestiunea Teatru­lui, care e destul de urgentă. D. Cerchez. D-vostră D-le Primariu conduceţi şe­dinţa, nu e treaba noastră să regulămu ce este a se pune în discuţiune întâi. D. Bocan. D. Constandiniu m­ulți dintre Membrii Comisiunei Teatrale lipseşte de aicea, şi crede că nu­mai doi Membri nu pot­ să pue în discuţiune această chestiune fără a fi şi al treilea. (Voci, este majoritatea D-lui Primariu şi D. Zisu.) D. Primariu, D-lor, ve presinta conrespondenţa ce am avut cu actorii de afară din Iaşi, pentru ai angaja, asemenea prospectul de budget ce lam făcut de toate cheltuelile și veniturile teatrale. D. Pustia. Eu socot că onor. Comisiune ar trebui să vie cu unu elaborat, prin care să ne arate tot ceia ce au făcut, pentru ca noi să putem­ ave o lămurire exactă de ceia ce s’au făcut. D. Primariu. D-ior, ne-aţi însărcinat să facem un budget, acel budget Fam tăcut, pentru a vă da lămu­rire din elit, socot ca să remănem singuri fiind­că ur­­meazte a se vorbi despre artiştii ce figurează în elit, şi prin urmare trebue să fie discuţiunea secretă. D. Pustia. Usaţi de art. 58 din legea comunală. (Auditoriul se trage din sala şedinţilor.) D. Primariu. Daţi-mi dar voe D-lor să ve cetescu budgetul ce Fau făcută Comisiunea teatrală. (începe a ceti.) D. Pustia: Cetiţi budgetul numai după roluri, fără a mai ceti persoanele. D. Cerchez. Comisiunei aceştiea datui­ s’au putere a alege actori şi a contracta cu ei fără acest Consiliu? D. Pustia, ba ve dau eu lămurire cumu au fostă însărcinată Comisiunea . Această Comisiune au fostii însărcinată ca să facă un budget, și acel budget sa'ia supus Consiliului, și după ce se va aproba, Comisiunea să urmele sau sa lucreze întocmai. D. Primaria. Continui mai departe cu cetirea după roluri, şi apoi şi despre personal. D. Pustia. Amu vrea să ştim câtu au avutu per­soanele aceste in trecuta, pentru ca să putemu face o comparaţie intre ce se plătea in trecutu, şi ce are să se plătească acuma. D. Cerchezi. D-lor, de toate vedu că s’au pusu în budget, şi în adevăr că de toate este necesitate, dară nu vedu un Director, şi un Teatru fara Director . . . (întrerumperi.) D. Primariu. Director este să fie D. Millo, care se primeste sa fie artistu si Director alu scenei cu re­pertoriul seu. (Continua apoi cu cetirea budgetului.) D. Cernea. Daca s’ar angaja o trupă după cum s'au pus prin budget, va­­ tare bine, dara nu ştiu, cunoa­şteţi pe D. Millo ca este intaiul comicu, este D. Alec­­sandrescu care poate sa joace pe întâiul amoreză, după cum cunoaşteţi pe D. Galino şi Gheorghiu, ce va juca? D. Tăcu. D. Galino joaca foarte bine pe intrigan­­tulu, dara dacă va juca pe amorezu nu va fi acest rol si mai propriu cu aptitudinea acestui artistu. D. Cerchezii. Daca nu vom ocupa de fie­care persona in parte, părăsimă pentru detailuri interesele cele mai man ale comunei. Ceia ce trebue să discutam, noi acuma este sa ştim, dacă Teatrul organisat, în modul ce se propune de Comisiune, espunând pe casa comu­nală la sacrificii băneşti preste sub­venţiunea dată de Guvernă, va fi in stare a produce cetâţân­ilor­ agre­­­­mente equivalente sacrificiilor ce nu se cern, dacă el­ ne va putea pune în posiţiune de a justifica înaintea concetăţănilor noştri, întrebuinţarea în acesta modi a banilor publici. Prin budgetu nu este nici unu banii asignata pen­tru aseminea în adevăru neaparată cheltueală, pentru a sub­veni la cheltuelile ce prin acestu budgetu se a­­signeaţie ca trebuitoare Teatrului, ar trebui să alergăm, la mijloace estra-ordinare, la impuneri estra-ordinare, chiariî căci cunoaştem deficitulu casei. Oare unii aşa mare sacrificii­ din partea comunei noastre, va putea fi resplătitu de trupa care ni se promite că va figura pe scena noastră? Dupre părerea mea nu. Nici în utilitate, nici în agrement, publicul nu va putea fi res­­plătit. De aceia fără a pune în dubiu nici geniul ne­muritorului nostru artist, Millo, nici talentele eminente ale D-nei Popescu, şi cei­lalţi care promite a se an­gaja din afară cunoscând şi apreciind­ mult talentele D-lor Galino, Gheorghiu, Valeri şi cei­l­alţi artişti care pururea cu plăcere s’au ve­luta de publici, totuşi gă­sesc că această trupă ne­fiind completă, nu ne va pune în posiţiune să justificăm trecerea noastră peste budgetu, şi alergarea la mijloace estra-ordinare, socot deci Co­­misiunea să se­­mărginească în cifra sub­venţiunei. D. Primariu, Iată D-lor depeşa ce am primit de la D-na Pani Tardini de la Focşani. D. Marinovschi: Cetiţi cele­l­alte corespondenţe ce a­ţi avut cu actorii, căci simti multe din ele care ne dă multe avantaje. D. Primariu. Să dau întâi relaţiune despre cores­­pondenţa cu D-na Fanea, D-nei au întrebat cu ce con­­diţiuni se dă Teatrul de aicea, şi ’i s'au respunsu că ’i s’a da Teatrul cu sub­venţiune de 50.000 lei vechi, localul gratisit şi balurile mascate, D-nei au respunsu prin depeşă că primeşte, şi că condiţiunile le trimete prin poştă, acum s’au primit o adresă cu lista de re­­pertorul şi de trupa sa. (Se dă cetire). D. Zisu: Aşi voi să ştiă, D-nei Fanea are să l i se deie Teatrul pentru toate (filele, sau că se reservă şi pentru alte trupe ? Eu nu sunt de a se da toate­­filele, pentru că poate să vie vr’o trupă streină. D. Tăcu, în chestiune de ordine este bine D-lor ca să se cetească mai întâi toate adresele trimesă Co­misiunei, pentru ca cunoscând acestea să ştiind cumu trebue să votăm, indemn că D-na Fanea este pentru antrepriză după condiţiunile sale, noi suntem contra antreprizei. D. Zisu, D-le Primariu, bine-voiţi a da cetire de­peşei D-lui Millo, pentru ca să o cunoască şi D-nil Consilieri. D. Primariu. Ace dintâi depeşă o cunoscu D-nil Consilieri, pot să cetescu altele din urmă. (Se dă cetire următoarelor depeşi). Bucureşti. Gajul oferit am aicea, trebue avantajă m­ai mare sa mă strămut la Iaşi, stărui cifra cerută şi benificiile, dau repertoriul şi derijarea scenei gratist, respundeţi dacă vreţi. (Sub­scris) Milie. Bucurişti, acuzăm­ăntură fiind mare, cu părere de rev videm că nu doriţi a ne angaja. (sub-scrişi) E. Popeasca, Alecsandrescu. Peatra. Sub-semnaţii suntem la disposiţia Comisiu­nei de suntem trebuitori, respundeţi venim, nu. (sub-scrisî) Lascu, Evolschi, Cocea. P­entra. Condiţiunile În gali), pe lună şi benificiu, respundeţi la Peatra. (sub-scrisă) Nini Valeri. Craiova. Suntem angajaţi, regretăm multă, conser­vaţi locuiți pentru ocasie ve rugariu, n’am fostă aicea scusaţi întârzierea. (sub-scris) Dimancea. Bucureşti. Alecsandrescu primeşte, pentru mine cu toata dorinţa ce am a veni, nu potti mai giosă de 80 galb. cheltuelile duble aicea şi acolo, Constandineasca artistă, adecă blonda desponibilă, Stavrach­i Şuilor des­­ponibil, avend repertor. (sub­scrisă) Popeasca. Bucureşti. Aţi cerut condiţiunile, 500 gali­, sezonul, benificiu intregit, locuinţa, voiajul, avans 150 gulb. (sub-scrisă) Constandineasca. Bârlad. Galino. Scrieraui clara cine are Teatrul să ştiu cum să mă orientezu. (sub-scris) Caragiale. Bucureşti. Recunoscător, ilară refuza, j­are rau nu profitaţi ocasiunea interesată Teatrului Iaşii, eu facu Teatru Besei. (sub-scris) Millo.

Next