Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-10-10 / nr. 84
PROGRESUL D. Dudescu. Au făcut reparaţiunî de instrumente, şi chiar instrumente nouă am comisionatu din subvenţiunea anului 1867, acuma dară nu mai avem acea subvenţiune. D. Tăcu. Acum nu mai avem acea subvenţiune ? D. Primariu. Dar avem o parte din ea. D. Tăcu. Pentru aceasta putemu a ne întreba cu Ministeriul, pentru că se dice : budgetul pe 1867 este lucrâtoriu şi pe 1868, Ministeriul nu poate să ne refuze acea subvenţiune. D-vostră sunteţi în drepţii să o cereţi în puterea votului Camerei. D. Vastia. Ministeriul nu vaice atunci : vom daţii subvenţiunea pe 1867, pentru că nu aveţi instrumente, dar acuma cându le aveţi nu ve mai dau subvenţiunea. D. Cernea. Comisiunea Interimară au aratatu Ministeriului necesităţile, ce sunt de repararea instrumentelor şi Ministerul n’au respunsu. D. Primariu. Noi am ceruţii ca din această subvenţiune, din care s’au cheltuit vr’o 57,000 lei vechi, să se facă aceste reparări. (Mai mulţi D-nî consilieri vorbindu de odată). D. Cernea. Dă cetire respunsuluî Ministerialul. D. Pustia. Din art. l-iu resultă, că dacă comuna are nevoie de instrumente, ea poate să le facă, şi altele, resultă, că instrumentele să le facă din subvenţiune. D. Primariu. D-vostră vedeţi că subvenţiunea este destinată pentru pompe, dară dacă pompele se strică din ce să le facem ? D. Dudescu: Dacă Ministeriul ne-au pusîî la disposiţiune sub venţiunea, nu ne-au pusîî şi condiţiunea ca numai din nou să cumpărăm, şi pe cele stricate să nu le repară rau. D. Lupu. Şi eu înţâlegu aşa. D. Primariu. D-lor, ca să avem instrumente, trebuie să le reparăm, pentru că şacalile despre care ştie D. Tâutu că s’au reparat, acuma s’au stricat. D. Tâutu. Să se facă o depeşă la Ministeriu, şi să se ceară dealegare. D. Dudescu. Nu avem nevoie de aseminea deslogire. D. Primariu. Sunt şi eu de ideia D-lui Dudescu, fiindu că subvenţiunea este lasată la disposiţia comunei. D. Lupu. Ve rog îi puneţi la votu D-le Primariu, căci suntem luminaţi. D. Primariu. Punu la votu propunerea D. Dudescu, ca din subvenţiune să se facă şi reparaţiunele instrumentelor, şi sume autorisai a le face după de viza în regie. D.Tăcu. Dar dară s’ar pune la licitaţie ca să avem unu lucrătorul pentru unii anu? D. Primariu. Şi eu sunt de idela aceasta. D. I’astia. Să le facem cu autorisarea Ministerului, ca să nu ne apuce în urmă. D. Tăcu. Eu nu sunt pentru autorisarea Ministerului, pentru că deja, o avem. D. Cernea. D-lor, pentru mai bună lămurire a noastră, voiu mai ceti încă odată art. 2 din respun- sul Ministerului (cetește) va seplică Ministerul auto isacle a se face numai din nou. (Mai multe voci să se ajute la votu). D. Pustia. Cu autorisiere, sau fără autorisare ? D. Primariu. Diceți că din resursele anului trecut. D. Dudescu: Nu ! ce din subvenţiune, pentru că dacă îmi dă voie a cumpără din nou, cum nare să’mi dele voie să făcu reparaţie. S’au pusu la vot, dacă se admite repararea instrumentelor în regie, din subvenţiunea anului 1867 cu aprobarea Ministeriuluî, şi s’iui priimit cu majoritate de 9 voturi, contra 2, D. Tăcu şi Marinovschi. Ear D. Cernea s'aîi abţinut. Oarele fiind înaintate, şedinţa s’au îădicat. Şedinţa a 5-ea de la 20 Septemvrie anul 1808 Preşedinţa D-lui Primariu luncii Antoniadi. Şedinţa se deschide prin apelu nominala la ora 8 sara. Membrii presenţî la la convocaro 11, şi anume. Domnul Iancu Drăghici. Iancu Boean. Ioan Marinovschi. „ Doctor D. Zisu. _ Haralamb Cernea. „ Alecu Vuluţi. „ Sandu Dudescu. « Dimitrie Tăcu, D. Dimitrie Lupu. „ Scarlat Pastiea. „ Const. Crist. Cerchez. Absenţi : Costachi Balaisti. „ Costachi Filipescu. „ Theodor Tâutu. „ Major Langa. „ Emanoil Zalariu. Se ceteşte procesul-verbal al şedinţei precedente şi se aprobă. D. Primariu, D-lor, între alte chestiuni de la ordina (Ulei, ce întăî este chestiunea Teatrului română, pentru care D-vostră aţi numit o comisiune, în care am onoare a face şi eu parte, această comisiune urmeazle a ve supune relaţiunî despre lucrările ce au înaintit în privinţa angajare! trupei, şi totodată a ve presenta şi prospectul de budget ce au chibzuit. D. Marinovschi. D-le Primariu, puneţi în discuţiune chestiunile acele ce sunt mai urgente. D. Primariu. Pun în discuţiune chestiunea Teatrului, care e destul de urgentă. D. Cerchez. D-vostră D-le Primariu conduceţi şedinţa, nu e treaba noastră să regulămu ce este a se pune în discuţiune întâi. D. Bocan. D. Constandiniu mulți dintre Membrii Comisiunei Teatrale lipseşte de aicea, şi crede că numai doi Membri nu pot să pue în discuţiune această chestiune fără a fi şi al treilea. (Voci, este majoritatea D-lui Primariu şi D. Zisu.) D. Primariu, D-lor, ve presinta conrespondenţa ce am avut cu actorii de afară din Iaşi, pentru ai angaja, asemenea prospectul de budget ce lam făcut de toate cheltuelile și veniturile teatrale. D. Pustia. Eu socot că onor. Comisiune ar trebui să vie cu unu elaborat, prin care să ne arate tot ceia ce au făcut, pentru ca noi să putem ave o lămurire exactă de ceia ce s’au făcut. D. Primariu. D-ior, ne-aţi însărcinat să facem un budget, acel budget Fam tăcut, pentru a vă da lămurire din elit, socot ca să remănem singuri fiindcă urmeazte a se vorbi despre artiştii ce figurează în elit, şi prin urmare trebue să fie discuţiunea secretă. D. Pustia. Usaţi de art. 58 din legea comunală. (Auditoriul se trage din sala şedinţilor.) D. Primariu. Daţi-mi dar voe D-lor să ve cetescu budgetul ce Fau făcută Comisiunea teatrală. (începe a ceti.) D. Pustia: Cetiţi budgetul numai după roluri, fără a mai ceti persoanele. D. Cerchez. Comisiunei aceştiea datui s’au putere a alege actori şi a contracta cu ei fără acest Consiliu? D. Pustia, ba ve dau eu lămurire cumu au fostă însărcinată Comisiunea . Această Comisiune au fostii însărcinată ca să facă un budget, și acel budget sa'ia supus Consiliului, și după ce se va aproba, Comisiunea să urmele sau sa lucreze întocmai. D. Primaria. Continui mai departe cu cetirea după roluri, şi apoi şi despre personal. D. Pustia. Amu vrea să ştim câtu au avutu persoanele aceste in trecuta, pentru ca să putemu face o comparaţie intre ce se plătea in trecutu, şi ce are să se plătească acuma. D. Cerchezi. D-lor, de toate vedu că s’au pusu în budget, şi în adevăr că de toate este necesitate, dară nu vedu un Director, şi un Teatru fara Director . . . (întrerumperi.) D. Primariu. Director este să fie D. Millo, care se primeste sa fie artistu si Director alu scenei cu repertoriul seu. (Continua apoi cu cetirea budgetului.) D. Cernea. Daca s’ar angaja o trupă după cum s'au pus prin budget, va tare bine, dara nu ştiu, cunoaşteţi pe D. Millo ca este intaiul comicu, este D. Alecsandrescu care poate sa joace pe întâiul amoreză, după cum cunoaşteţi pe D. Galino şi Gheorghiu, ce va juca? D. Tăcu. D. Galino joaca foarte bine pe intrigantulu, dara dacă va juca pe amorezu nu va fi acest rol si mai propriu cu aptitudinea acestui artistu. D. Cerchezii. Daca nu vom ocupa de fiecare persona in parte, părăsimă pentru detailuri interesele cele mai man ale comunei. Ceia ce trebue să discutam, noi acuma este sa ştim, dacă Teatrul organisat, în modul ce se propune de Comisiune, espunând pe casa comunală la sacrificii băneşti preste subvenţiunea dată de Guvernă, va fi in stare a produce cetâţânilor agremente equivalente sacrificiilor ce nu se cern, dacă el ne va putea pune în posiţiune de a justifica înaintea concetăţănilor noştri, întrebuinţarea în acesta modi a banilor publici. Prin budgetu nu este nici unu banii asignata pentru aseminea în adevăru neaparată cheltueală, pentru a subveni la cheltuelile ce prin acestu budgetu se asigneaţie ca trebuitoare Teatrului, ar trebui să alergăm, la mijloace estra-ordinare, la impuneri estra-ordinare, chiariî căci cunoaştem deficitulu casei. Oare unii aşa mare sacrificii din partea comunei noastre, va putea fi resplătitu de trupa care ni se promite că va figura pe scena noastră? Dupre părerea mea nu. Nici în utilitate, nici în agrement, publicul nu va putea fi resplătit. De aceia fără a pune în dubiu nici geniul nemuritorului nostru artist, Millo, nici talentele eminente ale D-nei Popescu, şi ceilalţi care promite a se angaja din afară cunoscând şi apreciind mult talentele D-lor Galino, Gheorghiu, Valeri şi ceilalţi artişti care pururea cu plăcere s’au veluta de publici, totuşi găsesc că această trupă nefiind completă, nu ne va pune în posiţiune să justificăm trecerea noastră peste budgetu, şi alergarea la mijloace estra-ordinare, socot deci Comisiunea să semărginească în cifra subvenţiunei. D. Primariu, Iată D-lor depeşa ce am primit de la D-na Pani Tardini de la Focşani. D. Marinovschi: Cetiţi celelalte corespondenţe ce aţi avut cu actorii, căci simti multe din ele care ne dă multe avantaje. D. Primariu. Să dau întâi relaţiune despre corespondenţa cu D-na Fanea, D-nei au întrebat cu ce condiţiuni se dă Teatrul de aicea, şi ’i s'au respunsu că ’i s’a da Teatrul cu subvenţiune de 50.000 lei vechi, localul gratisit şi balurile mascate, D-nei au respunsu prin depeşă că primeşte, şi că condiţiunile le trimete prin poştă, acum s’au primit o adresă cu lista de repertorul şi de trupa sa. (Se dă cetire). D. Zisu: Aşi voi să ştiă, D-nei Fanea are să l i se deie Teatrul pentru toate (filele, sau că se reservă şi pentru alte trupe ? Eu nu sunt de a se da toatefilele, pentru că poate să vie vr’o trupă streină. D. Tăcu, în chestiune de ordine este bine D-lor ca să se cetească mai întâi toate adresele trimesă Comisiunei, pentru ca cunoscând acestea să ştiind cumu trebue să votăm, indemn că D-na Fanea este pentru antrepriză după condiţiunile sale, noi suntem contra antreprizei. D. Zisu, D-le Primariu, bine-voiţi a da cetire depeşei D-lui Millo, pentru ca să o cunoască şi D-nil Consilieri. D. Primariu. Ace dintâi depeşă o cunoscu D-nil Consilieri, pot să cetescu altele din urmă. (Se dă cetire următoarelor depeşi). Bucureşti. Gajul oferit am aicea, trebue avantajă mai mare sa mă strămut la Iaşi, stărui cifra cerută şi benificiile, dau repertoriul şi derijarea scenei gratist, respundeţi dacă vreţi. (Subscris) Milie. Bucurişti, acuzămăntură fiind mare, cu părere de rev videm că nu doriţi a ne angaja. (sub-scrişi) E. Popeasca, Alecsandrescu. Peatra. Sub-semnaţii suntem la disposiţia Comisiunei de suntem trebuitori, respundeţi venim, nu. (sub-scrisî) Lascu, Evolschi, Cocea. Pentra. Condiţiunile În gali), pe lună şi benificiu, respundeţi la Peatra. (sub-scrisă) Nini Valeri. Craiova. Suntem angajaţi, regretăm multă, conservaţi locuiți pentru ocasie ve rugariu, n’am fostă aicea scusaţi întârzierea. (sub-scris) Dimancea. Bucureşti. Alecsandrescu primeşte, pentru mine cu toata dorinţa ce am a veni, nu potti mai giosă de 80 galb. cheltuelile duble aicea şi acolo, Constandineasca artistă, adecă blonda desponibilă, Stavrachi Şuilor desponibil, avend repertor. (subscrisă) Popeasca. Bucureşti. Aţi cerut condiţiunile, 500 gali, sezonul, benificiu intregit, locuinţa, voiajul, avans 150 gulb. (sub-scrisă) Constandineasca. Bârlad. Galino. Scrieraui clara cine are Teatrul să ştiu cum să mă orientezu. (sub-scris) Caragiale. Bucureşti. Recunoscător, ilară refuza, jare rau nu profitaţi ocasiunea interesată Teatrului Iaşii, eu facu Teatru Besei. (sub-scris) Millo.