Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-10-19 / nr. 87
PROCIRESUL devenita de Consulul protecţiunei sale, ca încât priveşte acest serviciu, atât în curgerea terminului contractului, cât şi în tot timpul, până la desfacerea tuturor relaţiilor provenite din acest contract, va fi supus legilor locale, fărâ a se pute ajuta întru nimica cu protecţia sa, nici însuşi, nici vreunu asociat, sau moştenitori al său, D. Pastia. Ceru suprimarea acestui articol, pentru că după legea nouă, străinii chiar fiindu în altă ţară, se pot trage în judecată. Acest articol era bun pentru legea trecută. D. Lupu: Asta era să fieu şi eu. D. Dudescu. Me unescu şi eil cu opiniunea D-lui Pastia, cu adaosu însă, că pe evrei să se escludă de la antrepriză. D. Lupu. Ică nu rădicăm cestiunea aceasta, pentru că nu vom avea concurenţi. D.acu. Gestiunea rădicată de D. Dudescu este foarte nimerită, această antrepriză s’au ţinut şi până acuma de romani, şi cu toate aceste vedn că au fost destui concurenţi. Comuna este liberă ca să contracteză cu b şi să nu contracteză cu c*. Aice este o afacere particulară a Comunei. D. Lupu. Nici cum n’am avut scopul să cliăm pe jidovi, ci numaî ca să avemm mai mulţi concurenţi. Dacă credeţi că vom avea destui concurenţi atunci plecă capul şi elica , aşa să fie. D. Cerchez. D-lor ! cestuimea sub orice punctu de vedere este în interesul târgului, şi nu de astă-i ci de tot-d’auna. Dacă cu olece ani în urmă, parte din cetăţăni ar fi elisit, nu contractezi cu jidovul! nu voesea să’i lase posibilul ca să căştige, mult mai puţini jidovi ar fi astăzi în ţară, şi astăzi noi n’am avea dificultăţile ce le avem. Aşa dar la antrepriza aceasta, şi la toate câte vor mai fi, Consiliul Comunal să respingă pe jidovi de la a şi pănă z, pururea. D. Pastia. Pe lângă cele elise de D. Tăcu adaog, că concurenţa n'are să lipsască. La Curte, cându s’au făcutu arendarea moşielor Statului, n’aă lipsită concurenţa, macar că jidovii nu erau admişi. D. Tăutu. Cu astă ocasîune rogu să se cetească o circulară a Ministeriului de Interne, în privinţa evreilor. D. Zalariu. O circulară nu este o lege, este una ordină. D. Primariu. Nu sunt contra acestei propuneri, dar erica ca prin asta să nu să închidă concurenţa. D. Pastia. Puneţi la votu D-le Primariu. D. Tăcu. D-lor Consilieri şi D-le Primariu! am avestit pre unii din D-ni Consilieri, ericendu ca să înlăture concurenţa, apoi că ar trebui să evitâm această cestiune. Aice D-lor nu este o afacere politică să ne tulbure mintea, singur vorba de cestiunea evreilor. Aice este o afacere de administraţiunea unor interese economice ale comunei. Concurenţa D-lor interesase pe contribuabil, şi când cunoaştem tendinţele şi voinţa acestui contribuabil, ne-am depărta de la mandatul nostru când nu am lucra aşa cum voeşte el. Apoi D-lor, trebuie să avem curajul opiniunelor şi a convingerilor noastre, că nu ne servim de mijloace pezişe cum s’au servit alţii, carii s’au loviţii cu capul de peatră, cum zise proverbul. Ori vroim ca evreii să fie primiţi la licitaţiunele comunale, şi atuncea trebuie să aducem espresii, ori nu vroim şi atuncea earăşi trebuie să o manifestăm espresa. Această cestiune s au agitat destul de multă în sinul societăţeî laşului, alegătorii noştri trebuie să cunoacă ce voim să facem noi în altă cestiune, ii sunt chiar în drept a o pretinde de 1 ». noi. De aceia trebuie să ne manifestăm libera părerea noastră, eu nu vrea să convingă pre nici unul din Dv., căci Dv. sunteţi deja convinşi, însă respingă mijloacele pezişe, şi vreai ca noi să ne pronunţăm franca şi liberă. D. Lupu: Eu care am crisit că nu ar trebui să se adaogă acest supliment, sunt în acordii cu toate propunerile, căci şi eu va declara, niciodată nu voia devia de la asemene principiu, căci este adevărat că evreii ne împilează. D. Primariu. Să pune la votu propunerea D. Dudeacu, ca evreii să nu fie primiţi la astă concurenţă. D. Pastia. Să se clice mai bine, că numai creştinii să poată concurge. D. Lupu. Vreai să ştiu, de la toate antreprizele este să se escludă pe evrei, sau numai la asta. D. Cerchezii: Pura şi simplu, evreii nu vor fi primiţi la concurenţă. S’au pusă la votu propunerea D-lui Dudescu, şi s*au priimit în unanimitate, D. Pastia. Propunu ca aceasta, să se puie ca o ancesă la art. 1, şi celal-Rtă să se suprime. Consiliul au admisii. Art. 5 devenit al 3-le. Toate stradele din tot oraşul, câte se află assfelt pavate şi câte se vor mai pava din nou, dinpreună cu trotuoarele lor, până la cladirele revirene, sau până la îngrăditurile locurilor care n’ar avea pe ele clădiri, piaţa din curtea Primăriei şi acea din strada Sf. Vinere, întreprinzătorul este datoria a le mătura în toate dilele, şi a le curâţi ast-feliu, încât nici odată să nu se găsască pe ele: gloduri, necurăţenii sau gunoiuri remase ditr’o Zi în alta. Tot în această curăţire întră şi râdicarea cadavrelor de animale, care s’ar găsi lepădate atât deidungula stradelor şi a trotuarelor pavate, cât şi acelor nepavate din tot cuprinsul oraşului, şi a le îngropa pe aceste din urmă afară din oraşu. D. Pastia. Aice este o repetiţie, să zice toate pieţele pavate, şi apoi să pună numai doue pieţe, de aceia să se şteargă una din doue. D. Cei mea. Din pieţele comunei, câpî de nu vor fi a Comunei, antreprenorul nu este obligată a le curâţi. D. Tăutu: Mai bine să seagă piaţa din jurul Primăriei. Consiliul au admis această modificare. D. Cerchez. D-lor tredit că prin acest articol din contract, are să se espune pe Primărie a plăti antreprenorului, pentru curăţitul pieţelor şi a stradelor care nu sunt în sarcina ei. Socot că aceasta nu ar fi în sarcina Primăriei dacă s’ar respecta legea. S’au Zisit, de nu mă înşel, să se ea aminte la cazurile aceste, căci sunt legi care obligă ca fiecare locuitoriu de pe marginea stranei, sâ’şî măture partea sa, şi atunci antreprenorul va lua numai gunoiul ce se va aduna la unu locu. D. Pastia. Erau aserabe legi, pe când cetăţăniî nu contribuîau aşa de enormi. D. Cerchez. Facem legi, sau regulasam interesele Comunei după legi ? D. Lupu. Noi nu facem şi legi. D. Cernea. Se face regulamente, şi regulamentele aceste sunt ca legi. D-lor ! Comisiunea când au făcut condiţiunele au avut în vedere legea, şi după lege au voit să facă acest articol. S’au avut în priivire, că fiecare cetăţană plăteşte, şi dacă s’ar face după cum Z^e D. Cerchez, atunci ar trebui ca pentru fiecare dugheană să fie câte una serjent. Unele din strade are prea curate şi altele nemăturate, pentru că nu toţi cetăţăniî ar căuta sâ’şî măture partea lor, ear antreprenorul ar Z‘ce că am număr să caru, iasălelu că măture. Cum era în trecut ? s’au întâmplat carna, că unul tăia ghiaţa pe o parte şi pe alta era ghiată câtă munţii. De acela Comisiunea n’aă voit să puie o sarcină fără folosit, şi au făcut acest articol din condiţiuni. A D. Tăcu. Intalegii ! D. Cerchez au făcut o propunere, adecă ca: să se îndatorească pe fiecare cetăţan şi a mătura partea sa de stradă ce va fi dinaintea casei sale, trebuie ca această propunere să se puie la votu. D. Cerchez. Condiţiunea aceasta să se formuleză aşa : antreprenorul să ştie, că e scris, în lege că cetăţanul e datoria sa’şi măture dinaintea casei sale. Mai multe voci. Aceasta au picatu. D. Pastia. Dacă s’ar admite propunerea D-lui Cerchez, atunce am ave atâte procese câte case. D. Tăcu. D. Cerchez are dreptate, căci sunt unii locuitori în Iaşi, care face gunoiu fără ca să îngrijască al curaţi, şi li s’ar putea pune osebite îndatoriri, căci este cunoscută, că prin ogrăzi sunt multe gunoaie ce infectează aerul, dar nu au a face cu stradele. Cetăţăniî contribuie la întreţinerea stradelor, pe lângă aceste contribuţiunî s’au mal pusu încă 3 Zire de lucru, care are a se evalua în bani, cu fiecare cetăţană este datoria a face. Nu înţălegă însă ca atunci să mă puie, să mătură şi uliţele. în adevără sunt locuitori, pentru care D. Primariu împreună cu Poliţia ar trebui să ea măsuri. S’au pusu la votu propunerea D. Cerchezu şi s’au respinsă. D. Cernea. Propunerea D. Cerchezu au căzut, şi s’au admisă ceelaltâ, ca sa se zică: piaţa din jurulu Primăriei. D. Pastia. Şi a Teatrului. Consiliulu au admisă. D. Tăutu. Să se pue şi acea a Teatrului de la Copou. Consiliulu au admisa. D. Lupu. Mai cetiţi o dată acest articolu aşa modificatu. D. Cernea, (ceteşte.) Art. VI devenita al IV-lea, pentru stradele actual minte pavate, şi a cârora câtime în stânjinî se va constata de către Primârie şi în presenţa şi a antreprenorului. D. antreprenoră îşi va primai plata după preţul ieşirii la adjudecaţiune şi în condiţiunele mai josu stipulate, ear pentru pavagele ce s’ar mal adăogi în cursul contractului, îl se va plăti pe stânjinî liniari, după analoghiea preţului rămasă la adjudecaţie pentru pavagiul esistentu. Această plată însă nu va începe în fiecare an de câtă de la 1 Noemvrie a anului în care s’ar mal adăogi pavagie nou, fiind datoră până atuncea întreprinzetorulu a le întreţine şi pe acestea curate pe compta sa, fără vr’o despăgubire osebită de acea prevezută în contractă, iar pentru constatarea stănjinilor liniari a noului pavagie, se va face măsurătoare de câtră Primărie, în fiinţa întreprinZetoruluî, şi despăgubirea după aniloghiea ce s’ar cuveni întreprinZetoruluî pentru pavagiul nou, ear va plăti întreprinZetoruluî în 12 porţiuni egale, adecă în fie-care lună câte o a 12-cea parte. D. Cernea. Aicea s’au avut, în priivire, că în 3 ani se trage nădejde a se pava 2000 stânjinî, și ca să știe cu câtu are să se despăgubească pe antreprenorii, să facă o măsurătoare acuma. Pentru acestea are să ea spre esemplu 100 galbeni, când s’ar mai face, antreprenorul să știe câta are să ea. D. Tăcu. Nu sunt contra acestui articolu, dar am unit amendamente. Consiliul actuala are să caute să îmbunătăţiscă stradele, dar sunt multe strade nepavate, care din cauza râurilor devin nepracticabile. D. Cernea. Este trecut mai la vale la alt articol. D. Pastia. Aţi Zisă a se plăti, dar pentru cele ce sunt, nu aţi Zisă, ce pentru cele ce s’ar adăogi. D. Vuluţă. De voiţi, să punemă mai bine condiţiunea, că pentru pavagiul nou sa’i platima cu stânjinulă. D. Cernea. Nu se ştie câta are să fie. D. Vuluţă. Să se facă socoteală. D. Lupu. Preţulă are să fie cum va eşi la mezat D. Cernea. Suntu inginiri, arhitecţi şi noi 17, vom pute noi face aceasta. D. Drăghici, piceţi să măturaţî uliţile, dar pieţele cum să se măsoare? D. Pastia. Cu stânjinul liniara. D. Tăutu. Stânjinul liniara de piaţă este altul şi de strade altul. Continuarea şedinţei de la 4 Octomvrie în 5 Octomvrie 1868, para 72 sara. Preşedinta D-lui Primariu Iancu Antoniadi. Membrii p,esenţi tot cel de mai nainte, cu osebire D. Vuluţă şi D. Tăutu, care au fost absenţi. D. Primariu. D-lor ! Ia ordinea Zilei este discuţiunea asupra art. 6 devenit al 4-le. D. J astia. Era, să observe, că mai sus, se zice că se va plăti, fără să spuie cum, şi în urmă se zice de 12 termine, dar numai despre ce este a se face din nou. D. Cernea: Are să se măsoare câţi stânjinî sunt, antreprenorul pentru aceşti stânjinî are să ele pentru esemplu 100.000 lei, în cursul anului viitoriu sa mai faca 100 stânjinî din nou, şi D-luî câinii s’ar găti la Iulie, Augusta, etc. să le ţie curata pänä la 1 Noemvrie, şi atunci are sä se măsoare, şi de la 1 Noemvrie are să ’i sä plătească după analoghie. Acum D. Paştia, vorbeşte asupra măsurilor. D. Pastia. S’au rădicată cazul, după discuţîunea de asară, de a se mesura cu stânjinul liniara, însă aceasta ar fi o neregulă mare, prin urmare de s’ar face analoghia după această măsurătoare, analoghia aceasta ar fi ea însăşi în neregulă. Ar fi nepractică a se măsura pieţele cu stânjinul patrat, pentru câ unele sunt mai strimte şi altele mai largi, nu s’ar putea dar face analoghia. D. Drăghici. Făcendu esplicaţiim! pe hârtie, arată că este nepractică a sa măsură pieţele cu stânjinul