Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)

1868-07-10 / nr. 53

culară năzuinţă cătră lumina cunoşcinţeî, carea se asea­mănă cu năzuinţa plantei cătră lumina soarelui şi cătră aeră. Poporul Românii, de­şi secuii întregi apasata sub restriştea timpilor­ trecuţi, precum este apasată planta sub pamântul­ greu, carele acopere cea întâi odrăslire a sa, nu s’au înghiţit înse, nici au încetată de a tinde că­tră lumina morală a ştiinţei ; ci învingendu acea gre şi îndelungată apasare, au început deja de mai mult timpă earăşi a da semne de o nouă viaţă morală, şi a se dis­pune gradualmente cătră atmosfera luminoasă şi bine-fa­­cătoare a cunoscinţelor­ Dumne^leeştî şi omeneşti. Simţul predestinaţiunei sale întru această nouă viaţă, spre care s’aă deşteptată după o îndelungată amorţire, aă impulsat şi impulsate pre naţiunea Română, ca unui mobilă ascunsă, spre acte de acelea, prin care se însufleţeşte iubirea de învăţătură, se înlesneşte şi se continuă cu succesă des­­voltarea raţiunei şi a ştiinţei între fiii sei. „Iată motivulă şi raţiunele, de care mânate guvernele patriote ale poporului Română, au lucrată din timp, în timp, spre înfiinţare de şcoale şi a loră perfecţionare, spre întreţinerea de şcolari sărăci, spre editarea de cărţi scolastice, şi spre a asigura, pe câtă era posibilă, viito­­rul­ junimei studioase, carea astăzi la noi se luptă încă cu atâtea greutăţi, spre a’şi dobândi desvoltarea morală şi intelectuală cerută.— Dar aicea se ascunde tot­o­dată şi scopulă şi motivul­ solemnităţilor­ proprii şcolare, precum este cu preferinţă şi aceia pe care avem onoare de a o celebra astăzi. „Fie ca aceste silinţi să-şi aibă succesul­ aşteptată ! Fie ca legitimele dorinţă ale ţerei şi speranţele ei depuse în viitorul junimei studioase actuale să se agiungă în deplină spre progresul şi prosperarea morală şi materială a întregei naţiuni Române şi a oraşului nostru în parte ! Să trăească România! Să trăească Domnul Românilor CAROL I, împreună cu guvernul seă actuală constituţio­nală ! Trăească şcolele Române în genere ! Trăească urbea Iaşilor împreună cu toţi cetăţenii ei! Arhimandritul Ch­in­ente. Solemnitatea împărţirei premiilor, la şcoalele de ambe secse din T. Frumosă, a­ avută locă în clipa de 27 Iu­nie, în grădina din curtea şcoalei de băeţi, la oara 6 post­­meridiane , aicea în presenţa unui numerosă publică, s’aă deschisă ceremonia cu ună discursă ţinută de D. supe­­rioră şcoalei de băeţi, prin care aă disvoltată: „ţ­ioa în care se împărţescă premiile, e o iji de serbare naţio­nală, şi consfinţită numai viitorilor­ şcolari nouă genera­­ţiune,­­ puindu-le în videre să fie tot­deauna demni de câte ori vor veni la bara acestei solemnităţi, căci numai prin astă cale îşi vor­ asigura viitorul în viaţa lor socială.“ Apoi în sunetul musicei s’au începută distribuirea premii­lor­ date de guvernă, Primăriea locală şi de D. Ştefan Sihleanu Prefectul judeţului Iaşii, ale căruea daruri se compunea, din Lecsicoane şi Vocabulare franceso-române, Musa Românească şi alte cărţi ştiinţifice; după asta, D. Gernischi unul din elevii clasei a 4-a, aă mulţumită din partea colegilor­ lui în specială, persoaneloră ce aă con­tribuită şi aă luată parte la şcolara lor serbare; iar D. Chirinschi, şeful staţiei, aă arătată că, prea puţină aă considerat părinţii legea instrucţiunei obligătoare, de vre­me că numerală şcolariloră e totă acela ce era şi mai înainte de punerea ei în aplicaţie. La finea ceremoniei, D-nii Institutori de ambe secse şi câte ună şcolară întâiulă premiantă din fie­care clasă de băeţi şi fete, împreună cu părinţii D-lor sale, au fostă invitaţi la casa D. sub-Prefect, în onoarea cărora li s’au dat o cină din partea D. Prefect Ştefan Sihleanu, unde I­. Ioane Verdeanu superiorul şcoalei, aă rădicat din partea colegiloră şi a studenţiloră, ună toastă în onoarea D. Pre­fect, iar D-na Directricea şcoalei de fete, aă închinată în onoarea consoartei D-sale D-na Matilda Sihleanu. Fată frumoasa invenţiune, prin care D. Sihleanu şeful judeţului, aă căutată să atragă atenţiunea D-lor părinţi de familie, asupra instrucţiunei, şi sa dele impulsiune D-nilor Institutori, dar mai cu sumă junelor­ şcolari, spre a naşte în ei amorul propriu şi piciul Întrecere! la învă­ţătură. FAPTE DIVERSE. IAŞ­I. In despărţirea a 4-a, Mihalnchi Gh­eorghiu fost con­damnat pe 6 ani In castelul de la Târgul Ocnei,­­şi eliberat după Revt­rşirea pedepsei lui, au­ fost curtat in bănuiala ci ar fi furaţii mai multe argintarii de la D. C. Casimir, asta noapte Gheorghiu au omorât pe doi evrei: Haim sin Mendel Qh­itman in etate ca de­­24 ani, şi pe fratele lui Gherşiu sin Mendel Ghitman, în etate ca de 13 ani, asasinat s'nu prins imediat dupa urmărirea făcuţi. El însuşi au mărturisit crima sa, apoi întrebat asupra argintăriei CC s'afi furat D. C. Casimir, Gheorghiu au­ mărturisit ca el le-au­ fu­rat şi ca le-au dus­ la Târgul Ocnei la unu evreii ce şedea în faţa pârţei casarmei de soldaţi, în urma acestor descoperiri, gel­ PROGRES­UL Iaşul s’aîi dat justiţiei, iar cadavrele s’au­ dat la casa ospitalului israel­it. _în arestul Penitenciarului sunt 295 indivizi arestaţi, din care 8 sunt bolnavi. — în despărţirea a 3-a strada Başotă s’aîi prins pe unu evreu care furase 4 galbeni şi s’au­ dat comisiei respective. — în despărţirea a 2-a, s’ai­ găsit unu copil lepădat în ograda Bisericei K­­ipa Cruce!, şi după urmărirea făcută pănă acum nu s’au aflat muma lui. — în despărţirea a 2-a, prin infracţiuni s’au pradat pe o fim­eîe de ma! multe lucruri, pe furii s’au­ prins şi s’au trailat justiţiei. PUBLICAŢII AJJMINISTRATIVE. C­omisioni «le Caserm«re «lin Iaşi. A No. 132. In virtutea ordinului telegrafică a Mi­­nisteriuluî de Re3bol No. 2096, se face cunoscut pu­nerea de urgenţă în licitaţie pentru reperaţie a unui grajdiu la Copou, ce este afara din serviciu, şi transfor­marea unui alt grajdiu tot de la Copou în remisla pentru artilerii, reperaţie a fântânelor de la Copou, a fânâriei din valea Palatului Administrativă, şi cele de la Copou, şi înfiinţarea unui num­eră de canavetă pentru cal; licitaţiea se va ţine la 22 iulie prin o­­ferte, conformă legei asupra comptabilităţei Statului; primirea concurenţilor­ va fi la oara 12 din di­­n localul diviziei a 2-a teritorială militară din Palatul Administrativă, unde Comisiea de Casarmare va pro­ceda la primirea ofertelor sigilate; concurenţii vor­ trebui a ave garanţii pentru a pute fi primiţi, şi vor trebui să cunoască şi să se conformele articulelor, de la 40 pănă la 57 esclusive din legea generală a comptabilităţei, devizurile şi cartele de însărcinare cu toate detailurile privitoare asupra condiţiilor­ ce se ceră, se vor pute vide de doritori în toate filele de la 7 Iulie până la 22 Iulie, de la carele 8 glum. de dimineaţă pănă la 3 glum. după amendtă­ tii, la Comisiunea de Casarmare ce este în localul­ Inten­denţei Militare în Palatul Administrativă, unde ofi­­cieml şefă serviciului de gentă va da ori­ce lămu­riri şi relaţii asupra lucrărilor­ a efectua. Proieefis la judeţ, Iaşii. No. 6083. Domnul Ministru de Finance prin te­legrama No. 25.457, regulândă a se începe cerceta­rea titlurilor, după care locuitorii embaticari posedă locuri pe proprietăţile Statului din Iaşi, ca în urmă apoi să li se poată elibera actele de împroprietărire, se publică aceasta, invităndu pe toţi D-nii embati­cari carii au dreptă, după lege a se împroprietări pe pământurile posedate, fără despăgubire, de a pre­găti toate titlurile ce vor fi arendă, şi prin care să constate întinderea pămenturiloru posedate, embati­­cul ce datoreaă a plăti anual pentru ele, şi a le în­făţoşa Comisiuneî ce în curându are a se constitui aicea pentru acest scop­, localul, unde Comisiunea îşi va ţine şedinţele sale şi ijica începerei lucrărei, se vor avansa prin o altă publicaţiune. No. 6179. In filele de 18, 19 şi 20 a curentei, urmând a se ţine licitaţie la această Prefectură pen­tru concedarea poştelor de cal, cu subvenţiune după condiţiile din Monitorul Oficial No. 129, 130 şi 131, se publică aceasta spre generala cunoştinţă. No. 6132. Se publică spre generala cunoştinţă, că la 15 a curentei se vor licita la această Prefectură pădurile înserate în Suplementul­ de la Monitorul­ No. 141 din 22 iunie trecut. Prefectura judeţ. Roman. No. 4134. La 26 a curentei, conformă telegramei D. Ministru de Finance No. 17,440, urmea­le a se vinde limitativii materialul de la dugheana Statului cu No. 1, care au devenit în stare de a nu mai pu­te fi locuită, se publică spre cunoştinţa concurenţi­lor ce vor fi, ca la arătata ori să se presinte în Ca­mera Prefecturei, unde are a se efectua licitaţia. Prefectura judeţ. Vaslui­i. No. 4330. La 18 a curentei urmănd a se ţine li­citaţie la Camera acestui poştă, pentru darea în antrepriză a reperaţiei necesară la Penitenciarul Do­­brovăţu, după devizul ce se va înfăţoşa la clipa me­zatului, se publică spre obşteasca ştiinţă, şi seanon­­saţlă doritorilor ce vor fi asupra acestei antreprize, ca în saşii citata­­­li să se presinte în Camera aces­tui poştă întovărăşiţi şi de garanţii în regulă, cândă atuncea se vor arăta şi condiţiunele mai specială. Comisie a cvartalului al 3-lea din laşi. No. 4297. La 15 a curentei luni însemnăndu-se termin pentru vân­jarea obiectelor­ ce sunt împlini­te de la evreul Simon Croitoriu, spre îndestularea D-nei Alecs­mdra Conecu cu o sumă bani, şi Bun„ , Dim. 1 dulap de lemn boit cafeni­t, 1 oglindă strica­tă, un ceasornic vechi, stricat, o ladă de Braşovu veche, o masă de tei, 1 scaun lungă de brad, 2 scau­ne de lemn boite, şi o lampă de alamă, se publică spre ştiinţa concurenţilor, ce ar fi, cu aceasta, că me­zatul are a se face în Camera D. Judecătoru. Comisie a cvartalului al 4-lea din Iaşi. No. 3120. După hotărârea judecătorească, în clipa de 15 a curentei urmeazle a se vinde licitaţi­vă obi­ectele împlinite de la evreul Iancu Leubovici, spre îndestularea D. Gr. Costin, se publică spre cunoş­tinţa doritorilor. No. 3121. Urmănd după hotărârea judecătorească, a se vinde limitativa obiectele împlinite de la evreul Moisă sin Avram, spre îndestularea D. Gr. Costin cui bani, se publică terminul de 15 a curentei, spre cu­noştinţa doritorilor. Comitetul Permanent al judeţului Fâlciu. No. 1109. Fiindu că în filele de 10, 11 şi 12, trecutei luni Iunie, din cauza lipsei de concurenţi nu s’au putută ţine licitaţiune pentru darea în antrepri­ză a facere! din nou a localului necesară pentru sub Prefectură, casarmă şi grajd­ul dorobafeţiloru de 1: plasa Prutul, cu păreţi­ de cărămidă şi acoperire ci şindilă, aşa­dar se publică terminală de 27 şi 28 viitoarei luni August, când concurenţii ce vor fi g datori a lua în antrepriză facerea unor­ asemene­a încăperi, să se presinte în Camera Comitetului, undi vor vide atăt condiţiunele câtă şi planul după caii; urmea­le a se face nişte asemenea, cu garanţiile cu­venite, spre a se adjudeca asupra persoanei ce lasa preţul cel mai avantajosă pentru casa judeţului! • Comisiunea Interimară a comunei­­ IAŞILOR, DISPOSIŢIUNE. Din cod întăiă moment a venire! noastre la adm­nistrarea afacerilor Comunei, am avută cu deosebit ţintite privirile noastre asupra îndestulăm oraşul cu carne, şi una din princip­dile noastre preocupa­ţiuni aă fostă de a studia căuşele care au produ­­s cumpetea de astăzi a acestui articol esenţial a sub­sistenţei publice, şi de a regula mesurile prin ca s’ar pute reduce preţul cărnei. Am studiat cazul cu pătrundere şi neadormire, din măsurile luate de disolvatul Consiliu, şi din­­ erorile precedente, şi din multe acte şi facte urmi în timpul administrări noastre, şi din multe sfat şi convorbiri avute cu casapii Români, greci şi evr­ei după necurmate sfătuirî, îndemnări şi rugămi ce am făcut tuturor, şi care toate au remas fără­­ sultat, am constatat într’un modă ne îndoelnicit : 1) . Că libertatea comerciului în această privii în oraşul nostru este numai o închipuire. 2) . Că casapii de toate naţionalităţile, prin ve­rea earâşî în mijlocul lor a evreilor, sunt uniţi lor înăduşirea liberei concurenţi, spre a impune pre lor ne mesurat tuturor locuitorilor comunei. 3) . Că Creştinii consumatori sunt nevoiţi ca­­ hrana lor să c­ele numai din carnea ce nu conv evreilor, şi numai atunci când acestora superstiţiul le permite de a mânca carne. 4) . Că din aceste cauze libertatea ce se dă sapilor israeliţî, este înăduşirea a ori­ce liberi în acestâ privinţă a tuturor locuitorilor creştini oraşu. 5) . Că toţi cetâţenii suferă de toate relele moi polului, fără a avea avantajul eftinătăţel, în vede căruia prunitivamente monopolul au fost instituit. Toate aceste triste adeveruri avendu-le în prii Comismnea, şi avendă în priivire că scumpirea astăzi a cărneî la toate trunchiurile, care toate vî cu preţu egală cu 76 parale oca, ne dă cea mai n dovadă despre cele m­i sus espuse; Avendă în vedere încheierea Consiliului Corni acum disolvat, publicată prin disposiţiunea fost Primariu No. 6537, din 11 August 1867, prin­­­s’aă fostă interzis evreilor de a tăia şi vinde ca la alţii decât la coreligionarii lor; Avendă in priivire că aceasta salutarie mesurâ*«! fiind nici basatâ pe temeiurile de drept ce au ii­tivat’o, nici reglementată în modul în care se ca­de interesul publică, nici aplicată cu controlul venit care singur putea face să producă bunurile teptate de la dânsa, aă dat locu la felurite plân£ h felurite acuzări, la felurite abuzuri chiar. Ave­nd în priivire că aceste toate au făcut ma­joritatea aceluiași Consiliu Comunal acum disput

Next