Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-07-10 / nr. 53
culară năzuinţă cătră lumina cunoşcinţeî, carea se aseamănă cu năzuinţa plantei cătră lumina soarelui şi cătră aeră. Poporul Românii, deşi secuii întregi apasata sub restriştea timpilor trecuţi, precum este apasată planta sub pamântul greu, carele acopere cea întâi odrăslire a sa, nu s’au înghiţit înse, nici au încetată de a tinde cătră lumina morală a ştiinţei ; ci învingendu acea gre şi îndelungată apasare, au început deja de mai mult timpă earăşi a da semne de o nouă viaţă morală, şi a se dispune gradualmente cătră atmosfera luminoasă şi bine-facătoare a cunoscinţelor Dumne^leeştî şi omeneşti. Simţul predestinaţiunei sale întru această nouă viaţă, spre care s’aă deşteptată după o îndelungată amorţire, aă impulsat şi impulsate pre naţiunea Română, ca unui mobilă ascunsă, spre acte de acelea, prin care se însufleţeşte iubirea de învăţătură, se înlesneşte şi se continuă cu succesă desvoltarea raţiunei şi a ştiinţei între fiii sei. „Iată motivulă şi raţiunele, de care mânate guvernele patriote ale poporului Română, au lucrată din timp, în timp, spre înfiinţare de şcoale şi a loră perfecţionare, spre întreţinerea de şcolari sărăci, spre editarea de cărţi scolastice, şi spre a asigura, pe câtă era posibilă, viitorul junimei studioase, carea astăzi la noi se luptă încă cu atâtea greutăţi, spre a’şi dobândi desvoltarea morală şi intelectuală cerută.— Dar aicea se ascunde totodată şi scopulă şi motivul solemnităţilor proprii şcolare, precum este cu preferinţă şi aceia pe care avem onoare de a o celebra astăzi. „Fie ca aceste silinţi să-şi aibă succesul aşteptată ! Fie ca legitimele dorinţă ale ţerei şi speranţele ei depuse în viitorul junimei studioase actuale să se agiungă în deplină spre progresul şi prosperarea morală şi materială a întregei naţiuni Române şi a oraşului nostru în parte ! Să trăească România! Să trăească Domnul Românilor CAROL I, împreună cu guvernul seă actuală constituţională ! Trăească şcolele Române în genere ! Trăească urbea Iaşilor împreună cu toţi cetăţenii ei! Arhimandritul Chinente. Solemnitatea împărţirei premiilor, la şcoalele de ambe secse din T. Frumosă, a avută locă în clipa de 27 Iunie, în grădina din curtea şcoalei de băeţi, la oara 6 postmeridiane , aicea în presenţa unui numerosă publică, s’aă deschisă ceremonia cu ună discursă ţinută de D. superioră şcoalei de băeţi, prin care aă disvoltată: „ţioa în care se împărţescă premiile, e o iji de serbare naţională, şi consfinţită numai viitorilor şcolari nouă generaţiune, puindu-le în videre să fie totdeauna demni de câte ori vor veni la bara acestei solemnităţi, căci numai prin astă cale îşi vor asigura viitorul în viaţa lor socială.“ Apoi în sunetul musicei s’au începută distribuirea premiilor date de guvernă, Primăriea locală şi de D. Ştefan Sihleanu Prefectul judeţului Iaşii, ale căruea daruri se compunea, din Lecsicoane şi Vocabulare franceso-române, Musa Românească şi alte cărţi ştiinţifice; după asta, D. Gernischi unul din elevii clasei a 4-a, aă mulţumită din partea colegilor lui în specială, persoaneloră ce aă contribuită şi aă luată parte la şcolara lor serbare; iar D. Chirinschi, şeful staţiei, aă arătată că, prea puţină aă considerat părinţii legea instrucţiunei obligătoare, de vreme că numerală şcolariloră e totă acela ce era şi mai înainte de punerea ei în aplicaţie. La finea ceremoniei, D-nii Institutori de ambe secse şi câte ună şcolară întâiulă premiantă din fiecare clasă de băeţi şi fete, împreună cu părinţii D-lor sale, au fostă invitaţi la casa D. sub-Prefect, în onoarea cărora li s’au dat o cină din partea D. Prefect Ştefan Sihleanu, unde I. Ioane Verdeanu superiorul şcoalei, aă rădicat din partea colegiloră şi a studenţiloră, ună toastă în onoarea D. Prefect, iar D-na Directricea şcoalei de fete, aă închinată în onoarea consoartei D-sale D-na Matilda Sihleanu. Fată frumoasa invenţiune, prin care D. Sihleanu şeful judeţului, aă căutată să atragă atenţiunea D-lor părinţi de familie, asupra instrucţiunei, şi sa dele impulsiune D-nilor Institutori, dar mai cu sumă junelor şcolari, spre a naşte în ei amorul propriu şi piciul Întrecere! la învăţătură. FAPTE DIVERSE. IAŞI. In despărţirea a 4-a, Mihalnchi Gheorghiu fost condamnat pe 6 ani In castelul de la Târgul Ocnei,şi eliberat după Revtrşirea pedepsei lui, au fost curtat in bănuiala ci ar fi furaţii mai multe argintarii de la D. C. Casimir, asta noapte Gheorghiu au omorât pe doi evrei: Haim sin Mendel Qhitman in etate ca de24 ani, şi pe fratele lui Gherşiu sin Mendel Ghitman, în etate ca de 13 ani, asasinat s'nu prins imediat dupa urmărirea făcuţi. El însuşi au mărturisit crima sa, apoi întrebat asupra argintăriei CC s'afi furat D. C. Casimir, Gheorghiu au mărturisit ca el le-au furat şi ca le-au dus la Târgul Ocnei la unu evreii ce şedea în faţa pârţei casarmei de soldaţi, în urma acestor descoperiri, gel PROGRESUL Iaşul s’aîi dat justiţiei, iar cadavrele s’au dat la casa ospitalului israelit. _în arestul Penitenciarului sunt 295 indivizi arestaţi, din care 8 sunt bolnavi. — în despărţirea a 3-a strada Başotă s’aîi prins pe unu evreu care furase 4 galbeni şi s’au dat comisiei respective. — în despărţirea a 2-a, s’ai găsit unu copil lepădat în ograda Bisericei Kipa Cruce!, şi după urmărirea făcută pănă acum nu s’au aflat muma lui. — în despărţirea a 2-a, prin infracţiuni s’au pradat pe o fimeîe de ma! multe lucruri, pe furii s’au prins şi s’au trailat justiţiei. PUBLICAŢII AJJMINISTRATIVE. Comisioni «le Caserm«re «lin Iaşi. A No. 132. In virtutea ordinului telegrafică a Ministeriuluî de Re3bol No. 2096, se face cunoscut punerea de urgenţă în licitaţie pentru reperaţie a unui grajdiu la Copou, ce este afara din serviciu, şi transformarea unui alt grajdiu tot de la Copou în remisla pentru artilerii, reperaţie a fântânelor de la Copou, a fânâriei din valea Palatului Administrativă, şi cele de la Copou, şi înfiinţarea unui numeră de canavetă pentru cal; licitaţiea se va ţine la 22 iulie prin oferte, conformă legei asupra comptabilităţei Statului; primirea concurenţilor va fi la oara 12 din din localul diviziei a 2-a teritorială militară din Palatul Administrativă, unde Comisiea de Casarmare va proceda la primirea ofertelor sigilate; concurenţii vor trebui a ave garanţii pentru a pute fi primiţi, şi vor trebui să cunoască şi să se conformele articulelor, de la 40 pănă la 57 esclusive din legea generală a comptabilităţei, devizurile şi cartele de însărcinare cu toate detailurile privitoare asupra condiţiilor ce se ceră, se vor pute vide de doritori în toate filele de la 7 Iulie până la 22 Iulie, de la carele 8 glum. de dimineaţă pănă la 3 glum. după amendtă tii, la Comisiunea de Casarmare ce este în localul Intendenţei Militare în Palatul Administrativă, unde oficieml şefă serviciului de gentă va da orice lămuriri şi relaţii asupra lucrărilor a efectua. Proieefis la judeţ, Iaşii. No. 6083. Domnul Ministru de Finance prin telegrama No. 25.457, regulândă a se începe cercetarea titlurilor, după care locuitorii embaticari posedă locuri pe proprietăţile Statului din Iaşi, ca în urmă apoi să li se poată elibera actele de împroprietărire, se publică aceasta, invităndu pe toţi D-nii embaticari carii au dreptă, după lege a se împroprietări pe pământurile posedate, fără despăgubire, de a pregăti toate titlurile ce vor fi arendă, şi prin care să constate întinderea pămenturiloru posedate, embaticul ce datoreaă a plăti anual pentru ele, şi a le înfăţoşa Comisiuneî ce în curându are a se constitui aicea pentru acest scop, localul, unde Comisiunea îşi va ţine şedinţele sale şi ijica începerei lucrărei, se vor avansa prin o altă publicaţiune. No. 6179. In filele de 18, 19 şi 20 a curentei, urmând a se ţine licitaţie la această Prefectură pentru concedarea poştelor de cal, cu subvenţiune după condiţiile din Monitorul Oficial No. 129, 130 şi 131, se publică aceasta spre generala cunoştinţă. No. 6132. Se publică spre generala cunoştinţă, că la 15 a curentei se vor licita la această Prefectură pădurile înserate în Suplementul de la Monitorul No. 141 din 22 iunie trecut. Prefectura judeţ. Roman. No. 4134. La 26 a curentei, conformă telegramei D. Ministru de Finance No. 17,440, urmeale a se vinde limitativii materialul de la dugheana Statului cu No. 1, care au devenit în stare de a nu mai pute fi locuită, se publică spre cunoştinţa concurenţilor ce vor fi, ca la arătata ori să se presinte în Camera Prefecturei, unde are a se efectua licitaţia. Prefectura judeţ. Vasluii. No. 4330. La 18 a curentei urmănd a se ţine licitaţie la Camera acestui poştă, pentru darea în antrepriză a reperaţiei necesară la Penitenciarul Dobrovăţu, după devizul ce se va înfăţoşa la clipa mezatului, se publică spre obşteasca ştiinţă, şi seanonsaţlă doritorilor ce vor fi asupra acestei antreprize, ca în saşii citatali să se presinte în Camera acestui poştă întovărăşiţi şi de garanţii în regulă, cândă atuncea se vor arăta şi condiţiunele mai specială. Comisie a cvartalului al 3-lea din laşi. No. 4297. La 15 a curentei luni însemnăndu-se termin pentru vânjarea obiectelor ce sunt împlinite de la evreul Simon Croitoriu, spre îndestularea D-nei Alecsmdra Conecu cu o sumă bani, şi Bun„ , Dim. 1 dulap de lemn boit cafenit, 1 oglindă stricată, un ceasornic vechi, stricat, o ladă de Braşovu veche, o masă de tei, 1 scaun lungă de brad, 2 scaune de lemn boite, şi o lampă de alamă, se publică spre ştiinţa concurenţilor, ce ar fi, cu aceasta, că mezatul are a se face în Camera D. Judecătoru. Comisie a cvartalului al 4-lea din Iaşi. No. 3120. După hotărârea judecătorească, în clipa de 15 a curentei urmeazle a se vinde licitaţivă obiectele împlinite de la evreul Iancu Leubovici, spre îndestularea D. Gr. Costin, se publică spre cunoştinţa doritorilor. No. 3121. Urmănd după hotărârea judecătorească, a se vinde limitativa obiectele împlinite de la evreul Moisă sin Avram, spre îndestularea D. Gr. Costin cui bani, se publică terminul de 15 a curentei, spre cunoştinţa doritorilor. Comitetul Permanent al judeţului Fâlciu. No. 1109. Fiindu că în filele de 10, 11 şi 12, trecutei luni Iunie, din cauza lipsei de concurenţi nu s’au putută ţine licitaţiune pentru darea în antrepriză a facere! din nou a localului necesară pentru sub Prefectură, casarmă şi grajdul dorobafeţiloru de 1: plasa Prutul, cu păreţi de cărămidă şi acoperire ci şindilă, aşadar se publică terminală de 27 şi 28 viitoarei luni August, când concurenţii ce vor fi g datori a lua în antrepriză facerea unor asemenea încăperi, să se presinte în Camera Comitetului, undi vor vide atăt condiţiunele câtă şi planul după caii; urmeale a se face nişte asemenea, cu garanţiile cuvenite, spre a se adjudeca asupra persoanei ce lasa preţul cel mai avantajosă pentru casa judeţului! • Comisiunea Interimară a comunei IAŞILOR, DISPOSIŢIUNE. Din cod întăiă moment a venire! noastre la admnistrarea afacerilor Comunei, am avută cu deosebit ţintite privirile noastre asupra îndestulăm oraşul cu carne, şi una din principdile noastre preocupaţiuni aă fostă de a studia căuşele care au produs cumpetea de astăzi a acestui articol esenţial a subsistenţei publice, şi de a regula mesurile prin ca s’ar pute reduce preţul cărnei. Am studiat cazul cu pătrundere şi neadormire, din măsurile luate de disolvatul Consiliu, şi din erorile precedente, şi din multe acte şi facte urmi în timpul administrări noastre, şi din multe sfat şi convorbiri avute cu casapii Români, greci şi evrei după necurmate sfătuirî, îndemnări şi rugămi ce am făcut tuturor, şi care toate au remas fără sultat, am constatat într’un modă ne îndoelnicit : 1) . Că libertatea comerciului în această privii în oraşul nostru este numai o închipuire. 2) . Că casapii de toate naţionalităţile, prin verea earâşî în mijlocul lor a evreilor, sunt uniţi lor înăduşirea liberei concurenţi, spre a impune pre lor ne mesurat tuturor locuitorilor comunei. 3) . Că Creştinii consumatori sunt nevoiţi ca hrana lor să cele numai din carnea ce nu conv evreilor, şi numai atunci când acestora superstiţiul le permite de a mânca carne. 4) . Că din aceste cauze libertatea ce se dă sapilor israeliţî, este înăduşirea a orice liberi în acestâ privinţă a tuturor locuitorilor creştini oraşu. 5) . Că toţi cetâţenii suferă de toate relele moi polului, fără a avea avantajul eftinătăţel, în vede căruia prunitivamente monopolul au fost instituit. Toate aceste triste adeveruri avendu-le în prii Comismnea, şi avendă în priivire că scumpirea astăzi a cărneî la toate trunchiurile, care toate vî cu preţu egală cu 76 parale oca, ne dă cea mai n dovadă despre cele mi sus espuse; Avendă în vedere încheierea Consiliului Corni acum disolvat, publicată prin disposiţiunea fost Primariu No. 6537, din 11 August 1867, prins’aă fostă interzis evreilor de a tăia şi vinde ca la alţii decât la coreligionarii lor; Avendă in priivire că aceasta salutarie mesurâ*«! fiind nici basatâ pe temeiurile de drept ce au iitivat’o, nici reglementată în modul în care se cade interesul publică, nici aplicată cu controlul venit care singur putea face să producă bunurile teptate de la dânsa, aă dat locu la felurite plân£ h felurite acuzări, la felurite abuzuri chiar. Avend în priivire că aceste toate au făcut majoritatea aceluiași Consiliu Comunal acum disput