Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-09-11 / nr. 71
Nft- 71 ....... • - ...—.....- ANTIT. TI. FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei, iparul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe au 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. Iaşii II Septemvrie. X3©£3e*ş© *37©'laegpr£e.:0.c5©. Bucureşti 6/18 Septemvrie 1868. Senatul constituindu-se astăzi, s’au ales de Preşedinte pe D. Stefan Golescu, de Vice-Preşedinte pe D-nii N. Rossetti şi Iancu Decan, de Secretari pe D-niî Petru Dimancea, Colonel Cernat, Constantin Vlădoianu şi Constantin Caramanlău, ear de Questor, pe D-niî Colonel Crasnarîu şi Colonel Călinescu. BERLIN, 15 Septemvrie. Regele a sosită la Kiel [fostă oraşă al Danemarcei], unde respumjindă discursului rectorului Universităţei, care esprima dorinţa de a se menţinea pacea, aă că nimeni mai mult de câtă dânsul nu împărtăşeşte astă dorinţă; dar câte o dată una suverană este silită a asuma asuprăşi responsabilitatea şi a pronunţa cuventul de resbelă; acum însă Regele nu vede nicăiri vreună motivă de resbelă. Mai liniştitoare ( iacă privirea ce s’ar arunca asupra presintanţilor, armatei, întruniţi în jurul ă seă, ai acelei armate care aă probată că nu se dă înapoi dinaintea unei lupte impuse. PARIS, 16 Septemvrie.— O notă adresată cătră comisarul poliţiei Bursei, trice că miniştrii de externe, de interne şi de finance, se unescu a privi alocuţiunea Regelui Prusiei că referindu-se numai la evenimentele din 1866, şi ne arendă nici o aplicare la împrejurările actuale. (Românul), de pace în târgul Tusla.— D. Vasilie Bădăran, adjutore la Judele de pace în târgul Tusla.— D. Gheorghie Veldă, adjutore la Judele de pace din oraşul Belgrad. — BACAU. D. N. S. Voizzi, Jude de pace în plasa Trotuşul, cu târgul Ocnei şi Căiuţi. — BOTOŞANI. D. Gheorghie Vasiliu, adjutore la Judele de pace în plasa Siretă, cu târgul Bucecea și Burdujenii. — TUTOVA. D. L. Codreanu, adjutore la Judele de pace din orașul Beriad. — DOROHOIU. D. Vasilie Teleti, adjutore la Judele de pace din plasa Berhometele, cu târgul Mihailenii.— D. Gheorghie Mintu, adjutere la rudele de pace din plasa Prutul de grosă, cu târgul Rădăuţii şi Darabanii. — Prin Decret cu data 23 August trecut, D. Ghiţă Luca, se numeşte în postul de revizoră la vama din Galaţi, în No. 198. D. C. Torteanu, s’a numit Directore şcoalei de comerţă din Galaţi. Monitorul Oficial publică următoarele: în No. 196. Circulara D. Ministru al Instrucţiune! Publice şi Cultelor, cătră D-tiii Primari ai comunelor urbane, în No. 197. Decretul Măriei Sale Domnitorului, prin care autorizaţie pe Epitropiea spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, să acceptele donaţiunea făcută de D. Al. Soroceanu în suma de 400 galbeni plătiţi pe fiecare an pentru totd’auna, în profitul spitalului filial din oraşul Botoşani, dependinţe de acea Epitropie.— Idem Decretul pentru vinderea tutunurilor de fumat, tabacurile şi cigările, conformă tarife! stipulate.— Referatul D. D. Ghidionescu, şeful divisiunei cultelor, însărcinat de Ministeriul Instrucţiunei Publice şi al Cultelor, a asista la ceremonialul desgropărei osemintelor Arhiereului Filoteiă, Episcopul de Buzeă.— Tabloul de mânerul copiilor vaccinaţi în România, de la 1 Ianuarie până la 1 Iulie, după ştiinţele primite la direcţia generală a serviciului sanitară, până la 27 August 1868. Tabloul de sumele intrate atâtă pe la casieriile generale de judeţe din dările fiscale şi altele, câtă şi la casa comitetului de liquidare, din rescumpărarea clăceî, de la 16—22 August 1868.— Lista de podurile de pe căile naţionale, a căroră tacse s’aă desfiinţat în urma promulgărei legei. In No. 198. Prin decret Măriea Sa Domnitorul au binevoit a grada de restulă închisorei ce aă a mai suferi, pe condamnaţii Nicolai Motu, Radu loan, Gheorghie Nedelcu şi Apostul Nicolai.— Descrierea escursiunei ce Măria Sa Domnitorul, însoţit de D. Ministru al Lucrărilor Publice, aă făcut în valea Ialomiţei, scoborând de la Ileana pe la comuna Bărbătească, de acolo aă înaintată până la Coşoreni.— Tabloul de bunurile Statului ce sunt a se pune în venture pentru c jiua de 15 Noemvrie viitoră. Tot Monitorul Oficial, publică numiri in funcţiuni, în No. 196. Prin Decret DD. G. Docan, Teodor Bottez şi Ioan Toncovici, sunt numiţi membri la Curtea de Apel din Focşani.— D. I. C. Robescu şi N. Froniu, sunt numiţi Supleanţi la aceiaşi Curte. — D. Vasilie I. Grigoriu, este numită Preşedinte la Tribunalul de Tutova.— D. Oiţă I. Trifan, este numit membru de şedinţă la acelaşi Tribunal.— D. Teopeut Corchesi, este numită Judecătore de instrucţiune, D. D. G. Robescu, Suplininte, D. hemistocli Fulger, Procurore, și D. G. Vidrea, substitut, tată la același Tribunal.— D. I. G. Mironescu, este numită substitută la Tribunalul de Putna, în No. 197. Prin decret cu data 27 August trecută, D. Constantin Marcovianu, este numită șefă al biuroului administrativă din cancelaria Prefecturei judeţului Covurlui. D. N. G. Albinescu, portărel la Curtea de Apel din 1 Focşani. — Prin decret cu data 26 Iuliu trecut, sunt numiţi în funcţiunele următoare : — IAŞI. Domnul Vasilie Lazu portărel la Tribunalul de Iaşi, în locul D. C. Ciurea, trecut în altă funcţie. — ISMAIL. D. Dimitrie Cantemir, Jude de pace în târgul Renii.— D. Nicolai Casiadi, adjutore la Judele de pace al ocolului I din oraşul Ismail.— D.Ioan Caracicovschi, adjutore la Judele de pace în târgul Renii.- D. Ulise Filalitis, Judecătore de pace la ocolul al ll-lea din oraşul Ismail.— D. Ioan Buză, Jude APEL CĂTRĂ TOŢI ROMÂNII pentru o contribuire voluntara SPRE A SE CUMPERA ARME. Români, Alţi drapelul libertăţei fâlfâe cu mândrie pe pămentul României , fiecare este stăpână pe voinţa sa pe faptele sale. Aici România nu mai este ţara unor hospodan impuşi de străină, nu mai este moşiea unei caste . Ea este atât a tuturor Românilor ; a proprietarului mare, ca ş’a celui mică ce cu braţale sale spintecă pămentul pentru ai stoarce hrana şi avuţia ţerei; a comerciantului ce’ntreţine circulara sucului hrănitor, ca ş’a meseriaşului care lucreaiie pentru rădicarea industriei şi’navuţirei ţerei. România este dar a noastră, fraţilor : noi şi numai noi îi putem face înavuţirea, noi mărirea, noi întărirea, noi gloria. Acesta, nu ne’ndoim, o simţiţi toţi în inima voastră, şi dacă noi, cetăţeni ai capitalei, cutezam a se face acest apel, este numai pentru că suntem pătrunşi de datoria ce are capitala unei naţiuni libere de a se pune cât mai des în capul oricăreia întreprinderi patriotice, oricărei fapte naţionale. Aventul paterică al naţiunei române pe calea de mărire şi’ntemeiare, face desperarea inemicilor românismului. Calomnia, insulta şi chiar uneltiri culpabile de crima de les-naţiune se’ndrepta contra noastră. Vrăjmaşii naţiunei române credă ca nimică nu se poate opune furiei lor barbare: „Suntem fanfaroni, (}ică ei, lipsiţi de patriotismu, de curată, de prudenţă, ş’atât de căluţi, în „cât ună singur scadron de husari ar putea preface ţara noastră „în provincia maghiară. România e cuibă de hoţii, e cuibă de „bande resvrăjitoare; e o naţiune de tâlhari.“ La insultele ce ni se aruncă în faţă ; eacă conspirarea, eacă protestele prin care inemicii noştrii vor a justifica dorinţa lor d’a nimici gintea latină de la Dunărea. Să rădicămă fruntea noastră cu mândrie; sarătăm lumeî cine sunt Românii ; să reamintimă inimicilor noştrii pe Corvin sfărâmat la Baia, pe Soliman nimicit la Racova, pe Sinan sdrobit la Călugăreni. Se oţelimă ghiarele paterice ale vulturului României, şi'n sboru’i falnică elă va privi apoi cu dispreţă mulţimea paserilor invidioase ce vor sbura în juru’i, necutezândă ai ataca. Să oţelim dar, fraţilor, braţul şi peptul Românilor, spre ai pune în stare nu d’a ataca, dar d'aşi apăra moşiea, ş’atunci şi speranţele criminale ale vrăjmaşilor se vor sdrobi d'acest zidă de oţelă şi insulta va espira pe buzele lor tremurânde de turbare. Arme ! Arme ! Acesta să fiă strigatul bărbătescă al tuturor Românilor. — Să ne dăm arme şi vom fi respectaţi, puterici, să ne dămă arme şi România va fi ună Stat mare, ună bulevarda neînvinsă ! Imperatul Francesilor a proclamat acest bulevardă, este datoria noastră acum să’l facem. Grecia era o ţară mică şi pe deplin căltată în sclavie, şi când eroicii sei locuitori se armară, toată puterea Osmanlcilor nu-i putu învinge. România este mare şi locuitorii sei, cetăţiani şi soldaţi, apărători ai dreptului şi ai patriei lor, vor fi pururea neînvinşi. Puterea unei oştire nu se socoteşte atât după numărul soldaţilor ce o compun, cât după bătăile inimei luptătorilor. Bată tare dar inima Românilor pentru iubirea de patrie şi pentruiubirea datotoriei, ce le este impusa prin drepturile de oameni liberi, de cetăţiani şi ostaşi, drepturi ce le sunt chiezeşuite prin patriotismul Alesului lor, şi nici o putere străină nu va mai putea atinge la acar Statul Română. Acest apel, această puterică suflare eşită din peptul comerciului şi al poporului Bucureştean în sara de 31 August, fie lumina inimilor voastre în momentul solemn al subscrierei pentru armei călească ca a voastră conştiinţă ! Spulbere orice negreală ar mai fi putut rămânea în ţară din propagantele inemice ! susţie-ve la înălţimea aspirărilor şi a destinărei României, Patria noastră facă ca respunsul ce veţi da acestui apel să fie o realitate strălucită care să respundă la sântenia cugetărei sale, care să respumte la insultele nedemne de fanfaroni şi decăduţi ce ni se aruncă în faţă! ,,Patrie şi dreptul meu“ această devisă sântă, unească-ne pe toţi într’o singură ideiă mare, care să năbuşască glasul ruşinei ş’al degradărei, în care inemicii se silescă a ne arunca, şi prin grabnica sub scriere, să dovedim că Românii sunt o naţiune vie. Contribuiţi dar fraţilor, contribuiţi, fiecare după puterile sale, pentru armarea miliţiilor ş’a gardei voastre naţionale. Aurul bogatului ca şi arama săracului au acelaşi locă ş’aceaşi valoare pe altarul patriei. Faceţi chiar pe copiii voştrii să contribuescà, înveţaţiî de mici a’şi face datoria cătră ţara lor, şi pe pruncul cel micii, care abia îngână dulcele nume de mamă, învoţaţi’lă să'ngâne şi cuvîntul sânt de patriă, mama comună, vieaţa tutor copiilor sei. Nori ameninţători se grămădescă la apus şi la resărit. Armaţi dar cu puterice para trăsnete ghiarele vulturului românii, şi trăsnetul nu va cădea pe România şi’n curându redicândă cu toţii spre ceriu arma salvărei noastre, vom putea striga : — Trăeşte în veci o Românie, puterică şi nedespărţită ! Membrii comitetului : Barbu Protopopescu, Pr. Gr. Musceanu, G. St. Coemgiopolu, Dimitrie Hagi Ion, B. B. Grecenu, Zamfirahchi Cristovicî. (Românul.) FAPTE DIVERSE. Podul de pe apa Oltului s’aă ruptă, şi s’au înecat 9 oameni. — In America, unu cutremură mare aă ţinut 3jile dearândul, dărămândă 10 oraşe, populaţiunea perdută se presupune a fi ca la 30 mii. PUBIACATXI AJ3ESIKTSTRATIVE. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 71 56. Evreul Moisa Leib Lederhendler, prin petiţiea ce au adresat, se tângue că au perdulu unu sunet pe valoră de 5417 lei, vechi cursul pieţei, sub semnătura D-nei Rucsanda Balşu Paşcanii, cu data din 9 iulie 1868, plătitorii în termina de 2 luni, la ordinul Lederhendler, şi mijloceşte a se publica aflarea lui, promiţându găsitorului o recompensă, din acest motiv se publică aflarea menţionatului sineti, cunoscându-se însă că cu aceasta nu se face nici un actu petiţionarului. No. 7225. D-na Mariea Theodor Condrea, prin petiţiea ce au adresat, se tangue că au perduta documentele vechi a casei ce posedă în raahalaoa ţipa Grucel, mijlocindu a se publica ca persoana ce le va găsi să se presinte acestui oficiu, iar la din contra să se considere ca o hârtie albă; din aşa motiv, se publică aflarea menționatelor documente, cunoscându-se însă că cu aceasta nu se face nici un act petiţionarei. Prefectura judeţ. BorohoiA. No. 5238. De la D. Petru Cristea asigurându-se 14 vaci sterpe şi 3 juncani gonitorî, pentru îndestularea onor. Epitropii a casei Sf. Spiridon cu suma de 89 galbeni, 26 lei, ce mai datoreşte din câştiulul moşiei Hreaţca, se publică terminulu legîuitu de 400 file pentru vîmflarea acestor vite, în târgul Herţa, la tactul sub Prefecture! de acolo, unde concurenţii ce vor fi, să se presinte in ţirea espirăreî termnului, pentru efectuarea mezatului vânălarei vitelor. Prefectura judeţ. Faieni. No. 7132. La 1 Aprilie 1865, Primurile comunei Băseşti, acest judeţu, în ducerea sa la comuna Gura Idrioului în interesei serviciului, au perdule pecetea comunei, care purta data înfiinţări ei de la 1840, la 1 Iunie anul curent, după cum încredinţare Preictura judeţului de Cahul prin adresa No. 3685, furându-se un cal harmasariu din acel judeţu, şi urmârindu-se s’au găsim calul în carmaroculu din laş! spre, vânzare, proprietarul apucându pe vânzătorii, au lasat calul şi biletul ce poseda, şi s’au facutu ne vâcinta; acel bilet purtându pe el sigilulu perdutu » comunei Băseştil, după constatarea făcută la faţa locului a’.,a luat informaţie, câ atâtfi Primul și con-