Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)

1868-09-18 / nr. 73

IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia IT. Goldner, uliţa Primăriei, z­iarul se publică de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă, fâşii, Mer­cur , Sept. 1868, aNUL VI, OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile poştale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un lec cursul fiscului. Prin înaltul apostol Domnesc pus pe raportul sub No. 9420 din 28 August 1868, al Domnului ministru al cultelor şi instrucţi­unii publice, Măria sa a bine­voit, a recunosce de membrii, pentru anul 1868, ai societăţii din Iaşi de încurajarea junimii române la învăţături, pe următoarele persoane: Preşedinte, D. R. Pogor; Secretar, D. G. Roşu; Casier, D. A. Fetii ; Asesori: D-nul Constantin Corjescu. „ Eminenţia­rea Filaret Sscriban. „ D. Petru Suciu. „ D. A. I. Georgia, Iaşii 18 Septemvrie. Se face cunoscuta tuturora Dom­nilor abonaţi, cărora la 31 August le-au espirat abonamentele, şi carii sunt rugaţi că, dacă voesc a nu li se întrerumpe darea acestui Diara, să bine­voească a grăbi reînoirea a­­bonărei­­-lor, trimeţind 1 galben pe 4 luni, sau 3 galbeni pe unii ani ; Ciarula se poate espeda în totu teritoriulu României. 1Depeşe Telegraíioe. Bucureşti 17/29 Septemvrie 1868. Asupra interpelaţiiloru ce s’au făcut în Senatu, dupre esplică­­rile date de guvern, Senatul au trecut la ordinea ijilei cu o forte mare majoritate.— Astăzi s’au luat în discuțiune proiectul căilor ferate, care se sperea de a se termina definitivă septămâna a­­ceasta. ATENA, 18 Septemvrie. — Raportul ministrului de finance, asu­pra budgetului anului 1868, arată una deficită de urnă­ spre ziece milioane. Principele regale va avea titlule de Duce ală Spartei. Colonelulu Botaris s’aă numită comandante ală trupiloră din Io­nia. Circulă sgomotulă că guvernul va trămite în America ofi­­cerî, pentru a cumpăra arme. PARIS, 18 Septemvrie. — Eri diminăță Imperatorele a priimitu curtea imperiale şi cele­l­alte autorităţi, pentru a merge să vizi­­teze curăţirea ter­mului, severşită de compania generală a iriga­­ţiunilor­ în ţinuturile de la Sologne. MUNICH, 18 Septemvrie. — Imperatricea Rusiei va sosi la 26 la castelul­ de la Berg, reşedinţa regelui. MADRID, 19 Septemvrie. — Gonzales Bravo, ministrul de res­belă, şi Mozardi, ministrul al marinei, s’au dată demisiunile . Mar­­chisulă de Havana s'a numită preşedinte ală consiliului de miniş­tri şi ministru la resbelă, fiindă provisoriu şi ministru al marinei. PARIS, 20 Septemvrie — piarele conţină nuvele incerte asupra Spaniei. — După ziarul l'Opinion Nationale, La France şi Le Pa­ys regina va abdica. După Figaro, de astă-dată mişcările sunt­ seriose şi mai tote partitele sunt­ coalisate în contra reginei. Ziarul le Gaulois trice, că mişcarea revoluţionariă nu reuşe­­sce asupra mai multor­ punte, din causa lipsei unei unităţi de direcţiune, şi că o agitaţiune domneşte atât în Madrid câtă şi în provincii. Timpulu­i zice că mulţi dintre refugiaţii spanioli au părăsită Parisul­. PARIS, 21 Septemvrie. -- Nuvelele din Spania continuă a fi ne­­sigure. Cu tote acestea este probabile că insurecţiunea va isbuc­­ni. Marquisulă de Havana a sosită la 19. Trupele pară dispu­se a susţinea guvernulă. Sevila şi Valadolid suntă liniştite, însă mişcarea a isbucnită la Barcelona.— Ună mandată de arestare s’a dată contra guvernatorului civile din Baecelona. — Diarulu­le Temps (fice că bande armate străbată Aragonia-de-Susu; alte ban­de venindă din Catalonia şi din Pyrinei suntă îndreptate spre Madrid. Centrală mişcării este Andalusia unde, mai mulţi gene­rali esilaţi, au sosită de curendă între cari Cabrera şi Pierad (progresişti partisan­­d’ai generalului Prim) luândă parte la in­­surecţiune, ceea ce probeză că tote partitele s’au unită. însuşi Prim­a plecată din Londra. Se tjice deja că a sosită chiară în Andalusia. Faptulă celă mai seriosă s'a petrecută la Cadix, un­de contra-amiralulu Lopez, cu oficerii şi equipagiulă a doue fre­gate, Villa de Madrido şi Saragossa, s’au pusă în capulă insu­­recţiunii. în acelaşi timp, generalii esilaţi aă sosită din insulele Canari. Mareşalul­ Serano şi trupele de garnisonă au făcut cau­­să comună cu ei. Se adaugă că locuitorii din Cadix aă resis­­tată mişcării revoluţionare. — Monitorulă menţioneză că mişcarea din Cadix, la care aă participată equipagele căroră­va bastimente de resbelă, ar fi camă Induiasa. Uă depeşă privată adaugă că insurecţiunea se dirige contra di­nastiei. Se cere Cortesi constituanţi şi guvernu provisoriu. Fi­rele telegrafice suntă tăiate în Adalusia. Imediată după acesta, insurecţiunea a isbucnită în mai multe părţi. (Monitorul.) MADRID, 19 Septemvrie. Starea de asediu s’a proclamat în Madrid, în urmarea unui pronunciamento la Cadix au isbucnită turbu­rări. Se susţine sgomotulă că generălii esilaţi au fugită din Ca­narii. Se crede că Regina va însărcina cu formarea Cabinetului pe March­isulu de Havana. PARIS, 19 Septemvrie. După sch­i none de la Belgrad se sus­ţine sgomotr­lă că Turcii ar fi făcendă pregătiri spre a intra pe terămură română. VIENA, 20 Septemvrie. Nimica aci nu dă confirmare acestei de pe urmă scrie. PARIS, 19 Septemvrie. L’opinion national semnaleaza nesce sgomote cali­­fică că svadra francese din Mediteranea ar fi pri­mită ordine d’a se ținea gata la nevoie pentru a fi pusă la dis­­posiţiunea fi­urciei. Ailar­ele le Gaulois şi la France publică ştiri neliniştitore des­pre Spania. Generării osiliaţi şi generaliulu Prim cu statuia sen­­atorii ar­ fi despre Spania. Diarul­ Lpoca asigură că Turcia a cerută de la Atena esplicări asupra esistinţei unui comitat care ar favorisa mişcarea rom­âno­­bulgară. PARIS, 21 Septemvrie. Diariul Seide de adi, vorbindu despre eventualitatea ocupare! României de cătră Turci şi despre sgomo­­tele că Francia le-ar da sprijinulu seu, dice că nu s’ar putea da nici unu felii de creijementă acestora aserţiuni. Dacă Turcii ară trece fruntaria, cum Francia, care este garanta esecutărei trata­tului de Paris, ar putea ere ajuta cu influinţa sa, cu tunurile sale p’acei­a chiară carii ar voi să violeze acestii tratată. PARIS, 21 Septemvrie, ţiiarele constată gravitatea crescândă a situaţiunei în Spania. Cadix, bombardată de doue fregate revol­tate, s’a predată, în provinciele Andalusiei şi Galiciei suntă pre­tutindeni bande de insurginţi. Comunicarea telegrafică între Ma­drid şi provinciele meridionali precumă şi între Spania şi Fran­cia suntă întrerupte. Regina a amânată re'ntorcerea sea la Ma­drid din causa primejdieloră călătoriei. Generaliul. Prim­a re­intrată în Spania. Concha a luată şi comandamentulă armatei, afară de preşedinta consiliului de miniştrii. HAMBURG, 21 Sempteinvrie. Regele, visităndă bursa (jise într’ună discursă, că cu toţii ca şi Prusia aă d’uă potrivă nevo­­iă de pace, ce speră cu putere că va fi menţinută. Este cu totulă de ne­înţeleşii, (jise regele, cum s’aă putută interpreta într’ună sensu resbelică cuvintele ce­a rostită în urmă la Kiel. PARIS, 23 Septemvrie. la corespondinţiă a­­jiariul le Nouve­­liste de Hauen, asigură că ministerială de resbelă pregăteşte tră­­miterea a 80.000 de omeni în căminele lor. Sch­ele din Spania suntă din ce în mai alarmante. Afară din Cadix, Malaga, Cartagena Ferei Galiţia este în arme. La Patrie asigură că Frauda va păstră cea mai deplină neutralitate. ( Românul.) ila și în acela de prefect, de Tecuciă D. Nicu Georgescu, fostă directore la Prefectura din Doljă. Suntă, s. c. 1. 1868, Septemvrie 11. Anton I. Avion. Raportulu Domnului Ministru tie Interne, cătră M. 8a Domnitorulu, prin care cere destituirea şi darea în judecată, pe D. Fâlcoeanu, Directorul Telegrafo-Postal, pe D. D. Popă, Prefect de Tecuciu, şi pe D. N. Con­­stantinescu, Prefecta de Putna.­ ­„Prea înălţate Domne, „La 26 August trecută, fiindă anunciată că din cariera postale, ce mergea de la Galaţi spre Iaşi prin Mărăşesci, lipseaă tote gropurile cu bani şi pachetele, fără a se sti dacă erau furate sau perdute, am dată ordine d-lui Felcăianu, directorele posteloru, a merge îndată în facla locului şi, prin înţelegere cu prefectura, să provoce mesurile legali spre a găsi banii şi a se descoperi furii. „Pucine­­jile după acesta, pe cândă primeamă spirea că furii s’au gâsit şi se speră a se găsi şi banii, am primit plângeri în contra d-lui Fălcoianu ş’a acelor-l­alţi funcţionari administrativi, că ar fi bătută ,şi torturată pe acusaţi spre a putea afla adeve­­rulă, în cătă unii din­tr’înşii erau deja în spitală. „Atunci, Prea înălţate Domne, justiţia urmându’şi cursul ei, pe două­ parte am trămisă într’adinsă persoane însemnate spre a se încredinţa în facla locului, dacă în adeveră s’ară fi comisă ase­menea fapte şi din informaţiunele ce primescă, resultă că adeveră s’ar fi comisă acte de tortură ; eră, pe de alta, avendă în vedere că deja, amendoui prefecţii, de Tecuciă şi Putna, precum şi direc­­torele postelor, se află traduşi in judecata curţii din Focşani de către ministeruiă publică de pe lengă acea curte, vă rogă ple­cată să bine­voiţi a încuviinţa destituirea d-lui Ionă Fălcoeanu, directorele posteloră şi telegrafelor, a d-lui D. D. Pop, Prefectul judeţului Tecuciă şi a D-lui N. Constantinescu, Prefectul jude­ţului Putna. „Datoriile funcţiunii de directore ală posteloră se vor­ îndepli­ni provisoriă de D. Peridi, şefulă de serviciu. — în postură de prefectă la Putna, ve rogu plecată să bine­voiţi a încuviinţa să se numescă D. Vârnav Liteanu, directorele Prefecture!­ue Bră­Monitorul Oficial, publică următoarele: în No. 201. Circulara cătră toţi D-nii Primari din ţară. — Tablourile de bunurile Statului ce sunt a se pune în vînjare cu licitaţiune orale la 20 Septemvrie curent, 15 şi 30 Octomvrie vii­­toriu. — în No. 202. La 10 Octomvrie viitoriu, se va ţine în pretoriul Prefecturei districtuale din Iaşi licitaţiunea publică, pen­tru darea în întreprindere a reparaţiei radicale a Palatului Ad­­ministrativ­ (Domnescu) din Iaşi, dupre condiţiunele publicate tot în acest No. 202. — în No. 203. Tabloul de moşiile Statului de dincoace şi de dincolo de Milcov, puse în rearendare pentru ne­plată de câştiuri cu deficitul în compt at Domnilor arendaşi. — In No. 204. Tabloul de bunurile Statului ce sunt a se vinde prin licitaţie la 15 Octomvrie viitoriu în Iaşi, localul Prefecturei. — Tabloul de sumele intrate pe la casieriile generale de judeţe din dările fiscale şi altele, cât şi la casa comitetului de liquidare, din răscumpărarea clăcel de la 23—31 August 1868. — în No. 205. Circulara cătră toţi D-nii preşedinţi de curţi şi tribunale. Tot Monitorul Oficial, publică numiri în funcţiuni. Prin decret cu data 30 August, D. G. Căpitănescu, s’au numit Preşedinte la Tribunalul Bacău. — D. I. Istrati, procurore la Tri­­bunalul Tecuciu. — D. Grigorie I. Buicliu, adjutore de grefă la Tribunalul Iaşi. — I­. Alecsandru Focşa, adjutore la judecătorele de pace din plasa Cotul-Morii, judeţul Cah­ul. — Prin decret cu data 31 August, D. Paul Uioreanu, s’au numit membru la Curtea de Casaţiune şi de justiţie. — D. Grigorie Păucescu, procurore de secţiune la acea Curte. — D. Gavril Giurge, prim Preşedinte la Tribunalul de Covurlui. — D. Romul Scriban, prim Procurore la acel Tribunal. — D. Nicolae Caimacam, preşedinte la Tribu­nalul de Roman. — D. P. Armaşu, Preşedinte la Tribunalul de Fălciu. — DD. Nicu Filipide şi Panaite Nicolau, în funcţiunele de adju­toriă, pe lângă D. Primariu al comunei Bârlad. — în No. 303. Prin decretu cu data 3 Septemvrie curentu, D. G. Platou, s’au numiţii membru la înalta Curte de Casaţiune şi justiţie. — D. Ioan Deliu, supliminte la Tribunalul Botoşani. — D. Ach­il Pe­­trescu, grefier la secţiunea l-iu, a Curţei de Apel din Focşani.— D. Petru Vasiliu, grefier la secţiunea l-iu a acei Curţi. — D. N. Stefano, adjutere de grefă clasa l-iu la secţiunea a 2-a a Curţei de Apel din Iaşi, adjutore clasa l-iu la acea Curte. — D. loan Constantinov, adjutore de grefă clasa a 2-a la acea Curte. — D. Ilie Constantinescu, grefierii! la Tribunalul de Galaţi. — D. Cris­­tofor Popovici, adjutoriu de grefă la acel Tribunal. — D. Petra­­chi Barote, adjutoriu de grefă clasa a 2-a la Curtea de Apel din Focşani. — D. Gheorghie Ianoliu, judecătore de pace la Târgul Huşii. — D. Mateiu Pavlov, adjutore la judele de pace al ocolu­lui al 2-le din oraşul Iaşii. — D. Costachi Petrovici, jude de pace la plasa Trotuşul cu Târgul Ocna şi Căluţu. — D. Gheor­ghie Brăila, adjutere la judele de pace în plasa Trotuşul cu fi­ur­­gul Ocna şi Căiuţu. — D. Constantin Jean, portărel la Tribunalul Ismail. — în No. 204. D. A. Vizanti licenţiatu în litere şi filo­­sofie, este numitu în interesul serviciului provisoriu al Liceului din Iaşi, BUCUREŞTI. Marţi 10 Septemvrie, la orele 5 după amictia, a avută locă pe strada Tergoviştei, în apropriere cu bariera, o so­lemnitate de o mare însemnătate pentru viitorul­ României. înălţimea Sea Domnitorulă a dată însuşi cele d­ânteie loviture de sapă pentru terasmentele liniei ferate Bucureşti-Galaţi, în pre­­senţa şi cu coperaţiunea d-loră miniştri şi a antreprenorului fe­­resoului română d-na dr. Strasberg. Asistinţii au închinată, cu celă mai viă entusiasmă, ună toast în sanatatea Înălţimii Sale Domnitorului, la care Măria Sea ri­­dicândă ună pahară de şampanie, a respunsă: „Speră că de astă-eji într’ună ană vomă închina ală doilea „paehară, spre a inaugura linia întregă în totu per cur­sul.“ D. Strasberg a asiguratu pe înălţimea Sea că nu va neglige nimicu ca acostă dorinţă a Măriei Sale să fiu realisată.

Next