Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-09-18 / nr. 73
IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia IT. Goldner, uliţa Primăriei, ziarul se publică de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă, fâşii, Mercur , Sept. 1868, aNUL VI, OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile poştale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un lec cursul fiscului. Prin înaltul apostol Domnesc pus pe raportul sub No. 9420 din 28 August 1868, al Domnului ministru al cultelor şi instrucţiunii publice, Măria sa a binevoit, a recunosce de membrii, pentru anul 1868, ai societăţii din Iaşi de încurajarea junimii române la învăţături, pe următoarele persoane: Preşedinte, D. R. Pogor; Secretar, D. G. Roşu; Casier, D. A. Fetii ; Asesori: D-nul Constantin Corjescu. „ Eminenţiarea Filaret Sscriban. „ D. Petru Suciu. „ D. A. I. Georgia, Iaşii 18 Septemvrie. Se face cunoscuta tuturora Domnilor abonaţi, cărora la 31 August le-au espirat abonamentele, şi carii sunt rugaţi că, dacă voesc a nu li se întrerumpe darea acestui Diara, să binevoească a grăbi reînoirea abonărei-lor, trimeţind 1 galben pe 4 luni, sau 3 galbeni pe unii ani ; Ciarula se poate espeda în totu teritoriulu României. 1Depeşe Telegraíioe. Bucureşti 17/29 Septemvrie 1868. Asupra interpelaţiiloru ce s’au făcut în Senatu, dupre esplicările date de guvern, Senatul au trecut la ordinea ijilei cu o forte mare majoritate.— Astăzi s’au luat în discuțiune proiectul căilor ferate, care se sperea de a se termina definitivă septămâna aceasta. ATENA, 18 Septemvrie. — Raportul ministrului de finance, asupra budgetului anului 1868, arată una deficită de urnă spre ziece milioane. Principele regale va avea titlule de Duce ală Spartei. Colonelulu Botaris s’aă numită comandante ală trupiloră din Ionia. Circulă sgomotulă că guvernul va trămite în America oficerî, pentru a cumpăra arme. PARIS, 18 Septemvrie. — Eri diminăță Imperatorele a priimitu curtea imperiale şi celelalte autorităţi, pentru a merge să viziteze curăţirea termului, severşită de compania generală a irigaţiunilor în ţinuturile de la Sologne. MUNICH, 18 Septemvrie. — Imperatricea Rusiei va sosi la 26 la castelul de la Berg, reşedinţa regelui. MADRID, 19 Septemvrie. — Gonzales Bravo, ministrul de resbelă, şi Mozardi, ministrul al marinei, s’au dată demisiunile . Marchisulă de Havana s'a numită preşedinte ală consiliului de miniştri şi ministru la resbelă, fiindă provisoriu şi ministru al marinei. PARIS, 20 Septemvrie — piarele conţină nuvele incerte asupra Spaniei. — După ziarul l'Opinion Nationale, La France şi Le Pays regina va abdica. După Figaro, de astă-dată mişcările sunt seriose şi mai tote partitele sunt coalisate în contra reginei. Ziarul le Gaulois trice, că mişcarea revoluţionariă nu reuşesce asupra mai multor punte, din causa lipsei unei unităţi de direcţiune, şi că o agitaţiune domneşte atât în Madrid câtă şi în provincii. Timpului zice că mulţi dintre refugiaţii spanioli au părăsită Parisul. PARIS, 21 Septemvrie. -- Nuvelele din Spania continuă a fi nesigure. Cu tote acestea este probabile că insurecţiunea va isbucni. Marquisulă de Havana a sosită la 19. Trupele pară dispuse a susţinea guvernulă. Sevila şi Valadolid suntă liniştite, însă mişcarea a isbucnită la Barcelona.— Ună mandată de arestare s’a dată contra guvernatorului civile din Baecelona. — Diarulule Temps (fice că bande armate străbată Aragonia-de-Susu; alte bande venindă din Catalonia şi din Pyrinei suntă îndreptate spre Madrid. Centrală mişcării este Andalusia unde, mai mulţi generali esilaţi, au sosită de curendă între cari Cabrera şi Pierad (progresişti partisand’ai generalului Prim) luândă parte la insurecţiune, ceea ce probeză că tote partitele s’au unită. însuşi Prima plecată din Londra. Se tjice deja că a sosită chiară în Andalusia. Faptulă celă mai seriosă s'a petrecută la Cadix, unde contra-amiralulu Lopez, cu oficerii şi equipagiulă a doue fregate, Villa de Madrido şi Saragossa, s’au pusă în capulă insurecţiunii. în acelaşi timp, generalii esilaţi aă sosită din insulele Canari. Mareşalul Serano şi trupele de garnisonă au făcut causă comună cu ei. Se adaugă că locuitorii din Cadix aă resistată mişcării revoluţionare. — Monitorulă menţioneză că mişcarea din Cadix, la care aă participată equipagele cărorăva bastimente de resbelă, ar fi camă Induiasa. Uă depeşă privată adaugă că insurecţiunea se dirige contra dinastiei. Se cere Cortesi constituanţi şi guvernu provisoriu. Firele telegrafice suntă tăiate în Adalusia. Imediată după acesta, insurecţiunea a isbucnită în mai multe părţi. (Monitorul.) MADRID, 19 Septemvrie. Starea de asediu s’a proclamat în Madrid, în urmarea unui pronunciamento la Cadix au isbucnită turburări. Se susţine sgomotulă că generălii esilaţi au fugită din Canarii. Se crede că Regina va însărcina cu formarea Cabinetului pe Marchisulu de Havana. PARIS, 19 Septemvrie. După schi none de la Belgrad se susţine sgomotrlă că Turcii ar fi făcendă pregătiri spre a intra pe terămură română. VIENA, 20 Septemvrie. Nimica aci nu dă confirmare acestei de pe urmă scrie. PARIS, 19 Septemvrie. L’opinion national semnaleaza nesce sgomote califică că svadra francese din Mediteranea ar fi primită ordine d’a se ținea gata la nevoie pentru a fi pusă la disposiţiunea fiurciei. Ailarele le Gaulois şi la France publică ştiri neliniştitore despre Spania. Generării osiliaţi şi generaliulu Prim cu statuia senatorii ar fi despre Spania. Diarul Lpoca asigură că Turcia a cerută de la Atena esplicări asupra esistinţei unui comitat care ar favorisa mişcarea românobulgară. PARIS, 21 Septemvrie. Diariul Seide de adi, vorbindu despre eventualitatea ocupare! României de cătră Turci şi despre sgomotele că Francia le-ar da sprijinulu seu, dice că nu s’ar putea da nici unu felii de creijementă acestora aserţiuni. Dacă Turcii ară trece fruntaria, cum Francia, care este garanta esecutărei tratatului de Paris, ar putea ere ajuta cu influinţa sa, cu tunurile sale p’aceia chiară carii ar voi să violeze acestii tratată. PARIS, 21 Septemvrie, ţiiarele constată gravitatea crescândă a situaţiunei în Spania. Cadix, bombardată de doue fregate revoltate, s’a predată, în provinciele Andalusiei şi Galiciei suntă pretutindeni bande de insurginţi. Comunicarea telegrafică între Madrid şi provinciele meridionali precumă şi între Spania şi Francia suntă întrerupte. Regina a amânată re'ntorcerea sea la Madrid din causa primejdieloră călătoriei. Generaliul. Prima reintrată în Spania. Concha a luată şi comandamentulă armatei, afară de preşedinta consiliului de miniştrii. HAMBURG, 21 Sempteinvrie. Regele, visităndă bursa (jise într’ună discursă, că cu toţii ca şi Prusia aă d’uă potrivă nevoiă de pace, ce speră cu putere că va fi menţinută. Este cu totulă de neînţeleşii, (jise regele, cum s’aă putută interpreta într’ună sensu resbelică cuvintele cea rostită în urmă la Kiel. PARIS, 23 Septemvrie. la corespondinţiă ajiariul le Nouveliste de Hauen, asigură că ministerială de resbelă pregăteşte trămiterea a 80.000 de omeni în căminele lor. Schele din Spania suntă din ce în mai alarmante. Afară din Cadix, Malaga, Cartagena Ferei Galiţia este în arme. La Patrie asigură că Frauda va păstră cea mai deplină neutralitate. ( Românul.) ila și în acela de prefect, de Tecuciă D. Nicu Georgescu, fostă directore la Prefectura din Doljă. Suntă, s. c. 1. 1868, Septemvrie 11. Anton I. Avion. Raportulu Domnului Ministru tie Interne, cătră M. 8a Domnitorulu, prin care cere destituirea şi darea în judecată, pe D. Fâlcoeanu, Directorul Telegrafo-Postal, pe D. D. Popă, Prefect de Tecuciu, şi pe D. N. Constantinescu, Prefecta de Putna. „Prea înălţate Domne, „La 26 August trecută, fiindă anunciată că din cariera postale, ce mergea de la Galaţi spre Iaşi prin Mărăşesci, lipseaă tote gropurile cu bani şi pachetele, fără a se sti dacă erau furate sau perdute, am dată ordine d-lui Felcăianu, directorele posteloru, a merge îndată în facla locului şi, prin înţelegere cu prefectura, să provoce mesurile legali spre a găsi banii şi a se descoperi furii. „Pucinejile după acesta, pe cândă primeamă spirea că furii s’au gâsit şi se speră a se găsi şi banii, am primit plângeri în contra d-lui Fălcoianu ş’a acelor-lalţi funcţionari administrativi, că ar fi bătută ,şi torturată pe acusaţi spre a putea afla adeverulă, în cătă unii dintr’înşii erau deja în spitală. „Atunci, Prea înălţate Domne, justiţia urmându’şi cursul ei, pe două parte am trămisă într’adinsă persoane însemnate spre a se încredinţa în facla locului, dacă în adeveră s’ară fi comisă asemenea fapte şi din informaţiunele ce primescă, resultă că adeveră s’ar fi comisă acte de tortură ; eră, pe de alta, avendă în vedere că deja, amendoui prefecţii, de Tecuciă şi Putna, precum şi directorele postelor, se află traduşi in judecata curţii din Focşani de către ministeruiă publică de pe lengă acea curte, vă rogă plecată să binevoiţi a încuviinţa destituirea d-lui Ionă Fălcoeanu, directorele posteloră şi telegrafelor, a d-lui D. D. Pop, Prefectul judeţului Tecuciă şi a D-lui N. Constantinescu, Prefectul judeţului Putna. „Datoriile funcţiunii de directore ală posteloră se vor îndeplini provisoriă de D. Peridi, şefulă de serviciu. — în postură de prefectă la Putna, ve rogu plecată să binevoiţi a încuviinţa să se numescă D. Vârnav Liteanu, directorele Prefecture!ue BrăMonitorul Oficial, publică următoarele: în No. 201. Circulara cătră toţi D-nii Primari din ţară. — Tablourile de bunurile Statului ce sunt a se pune în vînjare cu licitaţiune orale la 20 Septemvrie curent, 15 şi 30 Octomvrie viitoriu. — în No. 202. La 10 Octomvrie viitoriu, se va ţine în pretoriul Prefecturei districtuale din Iaşi licitaţiunea publică, pentru darea în întreprindere a reparaţiei radicale a Palatului Administrativ (Domnescu) din Iaşi, dupre condiţiunele publicate tot în acest No. 202. — în No. 203. Tabloul de moşiile Statului de dincoace şi de dincolo de Milcov, puse în rearendare pentru neplată de câştiuri cu deficitul în compt at Domnilor arendaşi. — In No. 204. Tabloul de bunurile Statului ce sunt a se vinde prin licitaţie la 15 Octomvrie viitoriu în Iaşi, localul Prefecturei. — Tabloul de sumele intrate pe la casieriile generale de judeţe din dările fiscale şi altele, cât şi la casa comitetului de liquidare, din răscumpărarea clăcel de la 23—31 August 1868. — în No. 205. Circulara cătră toţi D-nii preşedinţi de curţi şi tribunale. Tot Monitorul Oficial, publică numiri în funcţiuni. Prin decret cu data 30 August, D. G. Căpitănescu, s’au numit Preşedinte la Tribunalul Bacău. — D. I. Istrati, procurore la Tribunalul Tecuciu. — D. Grigorie I. Buicliu, adjutore de grefă la Tribunalul Iaşi. — I. Alecsandru Focşa, adjutore la judecătorele de pace din plasa Cotul-Morii, judeţul Cahul. — Prin decret cu data 31 August, D. Paul Uioreanu, s’au numit membru la Curtea de Casaţiune şi de justiţie. — D. Grigorie Păucescu, procurore de secţiune la acea Curte. — D. Gavril Giurge, prim Preşedinte la Tribunalul de Covurlui. — D. Romul Scriban, prim Procurore la acel Tribunal. — D. Nicolae Caimacam, preşedinte la Tribunalul de Roman. — D. P. Armaşu, Preşedinte la Tribunalul de Fălciu. — DD. Nicu Filipide şi Panaite Nicolau, în funcţiunele de adjutoriă, pe lângă D. Primariu al comunei Bârlad. — în No. 303. Prin decretu cu data 3 Septemvrie curentu, D. G. Platou, s’au numiţii membru la înalta Curte de Casaţiune şi justiţie. — D. Ioan Deliu, supliminte la Tribunalul Botoşani. — D. Achil Petrescu, grefier la secţiunea l-iu, a Curţei de Apel din Focşani.— D. Petru Vasiliu, grefier la secţiunea l-iu a acei Curţi. — D. N. Stefano, adjutere de grefă clasa l-iu la secţiunea a 2-a a Curţei de Apel din Iaşi, adjutore clasa l-iu la acea Curte. — D. loan Constantinov, adjutore de grefă clasa a 2-a la acea Curte. — D. Ilie Constantinescu, grefierii! la Tribunalul de Galaţi. — D. Cristofor Popovici, adjutoriu de grefă la acel Tribunal. — D. Petrachi Barote, adjutoriu de grefă clasa a 2-a la Curtea de Apel din Focşani. — D. Gheorghie Ianoliu, judecătore de pace la Târgul Huşii. — D. Mateiu Pavlov, adjutore la judele de pace al ocolului al 2-le din oraşul Iaşii. — D. Costachi Petrovici, jude de pace la plasa Trotuşul cu Târgul Ocna şi Căluţu. — D. Gheorghie Brăila, adjutere la judele de pace în plasa Trotuşul cu fiurgul Ocna şi Căiuţu. — D. Constantin Jean, portărel la Tribunalul Ismail. — în No. 204. D. A. Vizanti licenţiatu în litere şi filosofie, este numitu în interesul serviciului provisoriu al Liceului din Iaşi, BUCUREŞTI. Marţi 10 Septemvrie, la orele 5 după amictia, a avută locă pe strada Tergoviştei, în apropriere cu bariera, o solemnitate de o mare însemnătate pentru viitorul României. înălţimea Sea Domnitorulă a dată însuşi cele dânteie loviture de sapă pentru terasmentele liniei ferate Bucureşti-Galaţi, în presenţa şi cu coperaţiunea d-loră miniştri şi a antreprenorului feresoului română d-na dr. Strasberg. Asistinţii au închinată, cu celă mai viă entusiasmă, ună toast în sanatatea Înălţimii Sale Domnitorului, la care Măria Sea ridicândă ună pahară de şampanie, a respunsă: „Speră că de astă-eji într’ună ană vomă închina ală doilea „paehară, spre a inaugura linia întregă în totu per cursul.“ D. Strasberg a asiguratu pe înălţimea Sea că nu va neglige nimicu ca acostă dorinţă a Măriei Sale să fiu realisată.