Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)

1868-09-21 / nr. 74

n p. 74 ANUL TI FOREA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEI DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia EL Goldner, uliţa Primăriei. Ziarul se publicâ de la 1—2 coaie pe septâraânâ.­ Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenii. Iaşii, Sâmbătă 21 Sept. 1868. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu­ cursul fiscului. Iaşi! 21 Septemvrie. Depeşe Telegrafice. Bucureşti 20 Septemvrie 1868. Astăzi Senatul au votat în totul Drumul de fier Offenhaim şi Stras­­berg, 41 voturi pentru. Iancu Manu şi Plaghino abţinuţi. N. Ionescu, Senatorul­ Iaşilorii, Locusteanu şi Scarlat Gh­ica, contra. Votanţi au fostit 46. BERLIN, 22 Septemvrie.— Regele s’aă întorsă la Berlin. FLORENŢA, 22 Septemvrie.— Camerile vor­ fi convocate pe la jumătatea lui Noemvrie. PARIS, 22 Septemvrie.— Agenza Havas comunică că este in­certă cum că mareşalulă Serano a­ debarcat la Andalusia. Con­treras comandă insurgenţii de la Cordova şi Colonel­ulă Lajunero pe cei din Andalusia. Bande armate apară în Aragonul­ de sus şi provincia Ternei; strigările loră suntă: Josă Burbonii! Să tră­­ească generariulă Primă! Trăească Republica! — Garnizoana de la Sevila nu este revoltată. MADRID, 23 Septemvrie. — Insurginţiî au depusă oficiale con­­diţiunile următoare : Abdicarea Reginei în favoarea principelui re­gale şi convocarea Cortesilor­ în Adunare naţionale suptă formă re­constituantă. PARIS, 23 Septemvrie. — Z­iarul la France dice că Concha a­ adresat o circulară agenţilor diplomatici din străinătate, esprimân­­du-le cu toată siguranţa că va respinge insurecţiunea.—Le Gaulon spune că Cadix, Cartagena şi Ferrola suntă în puterea insurgin­­ţilortî. Toată Galicia este suptă arme. Guvernul provisoriu s’a stabilită la Sevilla. PARIS. — Se confirmă că toată Andalusia este în insurecţiune. âe die® că Cabarello aă concentrată 13,000 insurginţî la Xeres. Generaliul Nevaliche merge în contra lui cu puteri considerabili. tele trupe mergă în contra lui Solande şi Lotone, care au făcut mă pronunciamentă. încercarea de insurecţiune la Alicante şi Cordova n’a reeşită. Amiralul Estrada s’a­ numit Ministru. Cele din urmă noutăţi de la St. Sebastian din 23 dică că Nevaliche, după intrare în Cordova s’aă îndreptată spre Sevilla. Catalonia, Aragon, Valencia, Castilia și Madrid se află în liniște. ROMA, 23 Septemvrie. —­tglarul Roma publică scrisoarea Pa­pei cătră Episcopii de ritul orientale, care nu au comuniune cu scaunulă apostolică, deplângându-le divisiunea. Papa îi invită a veni în Sinodul ecumenică ce va avea loc­ în viitoră, ca între toate aceste divisiuni să se opereze o conjuncțiune cu scaunul a­­postolică. PARIS. 24 Septemvrie. — ÿiarul les Débats, după o depășiă din St. Sebastian, anunciă că Santona și Malaga s’au resculat. Regina n'au putut pleca înapoi de la St. Sebastian. — Le Siede fice că linia ferată din Castilia e ruptă. Agitarea crescendă la Madrid. Guvernul spaniol notifică oficiale suspensiunea serviciului repeșelor private pentru Spania. — Figaro dice că insurecţiunea laă făcut stăpână pe Puerta­ del sol. Concha ar negocia cu co­­m­tetul revoluţionariă pentru al face să primească o regintă pănă a majoratul principelui Maiwmzor-Noui. La Patrie desminte sgo­­notul că s'aă numit guvernă provisoriă la Madrid. Plecarea lui Joncha se confirmă. Regina n’aă părăsit St. Sebastian, şi se dice că va trece pe teritoriul francese. — La France dice că bastimente te ţină gata a merge la ţermurile Spaniei fără intervenţiune, dar numai spre a protege pe naţionali. L’Epoque dice că bursa s’aă închis, după sgomotul respândită :— Prim aă fost arestat de trupele fideli. PARIS, 25 Septemvrie. — Monitorul dice că toate nuvelele din Spania, care aă anunţat isbucnirea mişcărilor insurecţionali în di­verse părţi, dovedescă că rebeliunea n’aă făcută în nici o parte [irogrese serioase, în raport cu atitudinea poporaţiunilor şi a de­­ononstraţiunilor militare de căpitani şi generări. — Concha trecând ori prin Madrid a­ făcută revista trupelor, care erau animate de srmtimentul datoriei lor. MADRID, 24 Septemvrie. — (Prin Agenza Havas). Generaliul Jalonge va merge contra lui Santou; tentativa de turburare la Irenada aă fost reprimată după doue ore de lupta.­ PARIS, 26 Septemvrie.— Monitorul dice că nici ună faci no­bilă n’aă fost semnalată astădi din Spania. Generalulă Prim, a­­le căruea trupe erau bine dispuse, continuă a concentra puterile sale spre Sevila. ţiiarele Les Débats şi Le Siecle spună că doue lin regimentele lui Novaliche, ducându-se spre Cadix, aă trecută In partea insurecţiune!. Calenge aă intrată la Santander şi aă repurtată necontenită glorioase lupte; insurgenţii aă fugit pe vase. KOPENHAGA, 26 Septemvrie. — Fregata rusă „Alecsandru Newski având pe bord, pe marele Duce Alexis, au naufragiata aproape de Lemvig, pe țermul daneză. Marele Duce Alexis au scăpată, cinci persoane au perit, între care și it^I oficeri ruşi. PARIS, 27 Septemvrie.— Monitorula tjice că Barcelona la 27 Septemvrie aă fost liniştită, dară că s’aă întâmplată oare care e­­fervescinte în provincia Aragona. CADIX, 27 Septemvrie.— O telegramă transmisă de la Cadix prin Lisbona, tjice că Prim, Seranno şi alţi şefi eraă la Cadix. Se dice că escadra resculată aă transportată actualminte pe cor­purile armate, 20,000 puşte şi pe generaliul Prim la Barcelona. PARIS, 27 Septemvrie — ziarele de astăzfi consideră ca ună rer idiciu lipsa de telegrame din Madrid.—La Patrie dice că Re­gina ar fi consimţită să se întoarce la Madrid. Sgomotul despre luarea Cadixului de câtră Novaliches, nu se confirma.— Frauda dice că la Ferrol numai marina singură s’aă resculată, trupele sunt încasarmate şi forturile staă fidele. (Monitorul.) PARIS, 23 Septemvrie. Ştirile din Spania urmeaije de a fi tot îngrijitoare. Olozaga, Prim­ii cu Serrano, sunt arataţi ca membri ai guvernului provisoriu. In Madrid agitaţiunea creşte cu toat starea de asediu. Ştim­ mai din urmă ipcit că insurgenţii sun­u stăpâni pe Puerta del Sol pană la Madrid, Concha ar negocia cu comitatulă revoluţionară pentru a’l hotărâ să primească regiuţa, aşteptându majoritatea Principelui de Austria. Ziarul Patria dice că Frumia va aştepta cursulă evenimente­­lor­, şi flota franceză are ordinea de a se ţine gata să plece spre Spania. PARIS, 24.— Ştirile suntă că în Spania toate corăbiile de res­­belă sau dusă spre a se întruni cu scadra resculată. Concha să trimesă pe generalele Deiano în misiune de împă­ciuire la generalele Seranno, care au respinsă ori­ce propunere. Generalele Mestal, trimesu contra Ostu’cioru revoluţionare, au fu­­sionată cu dânsale. Prim aă plicatu pentru Catalonia cu 20.00o de puţti. Baldrich va primi pe Prim cu 2 regimente şi 15 d ouo de săteni. Buletinul­ oficial al guvernului revoluţionară, publicată în Ma­drid la 20 Septemvrie, dice că ori­ce resistinţa contra revoluţiu­­nei este de prisosut. La Valencia căpitanul generalu a­ fost u­­cisă şi tărâta pe uliţă. PARIS, 24 Septemvrie, piarulă Etendard dire aip, că ocupa­rea Romăniei de cătră Turcia, ar fi cu totulu ne­justificată, ca Romănia e liniştită, prosperă, ca creditul ei se întemuiase, că o­­cuparea ţarei ar aduce complicări, că Francia nu va putea încu­­ragea nici directă nici indirecta o ocupare, şi că Turcia ştie prea bine ce datoreşte Franciei, pentru a se­ pune în risica printr o asemenea aventură. PARIS, 28 Septemvrie. Ună manifestă al juntei revoluţionare din Sev­ilia pronunţa căderea dinastiei burbone, proclama votul universale, libertatea absolută a presei, libertatea învăţământului, libertatea cultelor­, libertatea comerciului, libertatea industriei. Proclamă ştergerea articlelor constitutive in privinţa religiunei de Stat, a dinastiei şi a regulei de succesiune. Proclamarea generărilor, publicată la Cadix, declară că nu vor depune armele până ce naţiunea nu va redobândi deplina sa su­veranitate. (Românul.) Senatulă aă votată o recompensă națională ,de doue mii lei vechi pe lună. Domnului Gh. Asach­i. — Prin Decretă Domnescă cu data 17 a curentei, D. I. Ma­­rinovschi, s’aă numită Directore aspdiaiuluî Sf. Spiridon. Comitetul Vincere! domeniilor Statului. TA­BULOU de bunurile Statului ce sunt a se vinde prin licitaţiune orale, în clipa de 15 Octomvrie viitoriu, la 11 oare de dimineaţă în Iaşi, localul Prefecturei districtului. Districtul Iaşi. 1. O casă, arendă în rendu 10 uşi de intrare, cu 20 odăi şi 6 bucătării, situată în Iaşi despărţirea a 3-a, strada Golia, pen­dinte de M-rea Golia, întindere totală jur-împrejur 70 strujini şi 6 palme, evaluată lei 22.456, bani­­il. 2. O casă cu No. 339 şi 340, cu 4 odăi, în ogradă alte 4 bucătării, cu 2 etaje, situată în Iaşi despărţirea a 3-a, strada Po­­dul­ Vechi­, pendinte de M rea Neamţul, întindere totală jur-îm­­prejur 31 stânjini şi 5 palme, evaluată lei 3370, baul 80. 3. O casă cu 2 etaje, arendă 3 odăi, un salon sus, un cori­dor la intrare, ceardacu în faţă, bucătărie şi pivniţă de desubu, în ogradă 4 odăi, grajdiă, ună­locă de gradină cu zaplaza, situ­ată în oraşul Iaşi, despărţirea a 3-a, strada Armeană, No. 399, pendinte de M-rea Neamţul, întindere totală jur-împrejură 85 str. evaluată lei 14,412, bani S3. 4. O casă, arendă în faţa uliţei 6 uşi de întrare, situată în Iaşi despărţirea a 3-a, strada Podul-Vech­ii­, pendinte de schitul Orgoeştii, întindere totală jur-împrejur, stânjiul 43 şi 3 palme, evaluată 9300 lei,­­3 bani. 5. Casa No. 992, cu 2 odăi şi o ogr­dă în oraşul Iaşii, des­părţirea a 3-a, strada Târgul-de-sus, pendinte de M-rea Neamţul, întindere totală jur-împrejur 46 stânjini şi jumătate, evaluată lei 2181 şi 10 bani. 6. Casa cu No. 579, cu 2 etaje de zidă, peste tot 8 odăi, un salon, piva­ţă, în ogradă, o bucătar­e, una grajdiă şi o şură, în­tindere totală jur impn jur 91 stânjin­i, 7 palme, 4 degete, situată în laşi, strada Golia, pendinte de M-rea Golia, evaluată lei 19,9ul, bani 56. Districtul Ni ea ni­ţii. 1. Parte din moşia Belceştii, comuna Talpa, plasa Mijlocul, pendinte de M-rea Cetâţuia, întindere totală ea la 222 LI î, 17 prăjini şi 6 stânjiiii, in e..re ei b­a nu intra p micutul ce se cuvine a se da la 16 locuiton, evaluata împreună cu p..durea vie 13 falei, 47 prăjini și 6 stânjiiii, iei 4u,ei2, baiu t­0 ti­ga. 2. Parte de mose a Negoo..lu­iia/.asi, situata ui Culmina Pra­­gom­irestii, plasa Mijlocul, pendinte de Ra/.asu din i­rigotuiivad­, î.itindere totala 5 tâiei, 7u prăjini, ev..l iata împreună cu puuurca de 2 falei şi 51 praj­ii, lei Uru­ţi 75 bani. 3. Moşiea Taurpeştii, comuna Dragomnireştii, plasa Mijlocul, pendinte de M-rea Neamţul, întindere totala 181 laici, 7 prăjini, cu o Casă cu 2 odăi şi antretu şi cu alte acard­e, cu o umrișcă, evaluată cu pădure de 88 falii, lb prăjini, lei 29,156, bani 76. 4. Moșiea Davidenii, comuna Păstrăv­enii, plasa-de-sus, pen­dinte de M-rea Niatutui, întindere totală la 3 fălci, 13 prăjini, 13 stânjini, cu acareturile dupa densa, cu 2 mori, evaluata împreună cu pădurea, lei 37,27­7, bani 80. 5. Moşiea Spieştii, comuna Pastrăveni­, plasa-de-sus, pendinte de M-rea Neamţul, întindere totală 144 laici, 71 praj­­ul, 13 stj. cu o casă cu 2 odai şi o moară, evaluată im 45,855, bani 79. Districtul Lumii. 1. O casă cu 4 odăi şi o sală, în curte o bucătărie, un gridd micu, o gheţărie şi un zeumicu iu pament, avându 5 copaci ne­­roditori, şi o plasă de garda, întindere 14 stânjini şi 4 palme domneşti faţa, situată în oraşul Cuhul, Piaţa-Mare No. 1.03, eva­luata lei 3.729, baiu 52. Toate aceste bunuri, în temeiul art. 49 şi 03 din regulamentu, aa a se vinde în Iaşi, cu condiţiunele următoare : 1. Bunurile se vindu în întregul lor, aşa precum se posedă astăzi de Stat şi toate drepturile şi indatorirele, în ceia ce pri­veşte vecinătatea, trecu asupra cumpărătorului. 2. Bunrile se vîndu cu respectarea contractelor actuale de arenduire sau închiriere, dară veniturile anuale, după aceste con­tracte, se vor priim­i de cumpăratoriu de la cel a întâiu câștiu ce va urma după respunderea banilor. 3. Bunurile în a căror contracte de arenduire sau închiriere, s’au preveizut anume clausa, cumpărătorul va intra în posesiune de la cel d’înteia au agricol ce va urma vîmjarea, se înțălege în­să că, în ceea ce privește acaretele, reailierea contractelor nu se pot efectua la 26 Octomvrie viitor ci la 23 Aprilie 1869, fiind­că operaliunea vînijerei se trimină ia ajunul Sf. Dimitrie. 4. Sunt admişi la concurenţă cetăţenii români, precum şi stră­inii cari au drept a couipera proprietăţi imobiliare in România, după legea decretată la 19 August 1864, cu osrbire numai de a­­cele proprietăţi, cari se vindu prin anuităţi şi în loturi, conform art. 33 din lege. 6. Concurentul va trebui să depună o garanție provisorie în numerar, în bonuri rurali sau de teaaur, ori în mandate de a­le Statului, echivalent cu­­/, din valoarea estimației bunului ce va voi să cumpere. 6. Respunderea prețului bunului vîndut se va efectua de cum­­părătoriu, conform art. 83, 84 și 85 din regulament. Președintele Comitetului, /. M. Min­eanu, Secretarul Comitetului, M. Durman No. 1071, August 9. JE* JR » €Gr xlv ]3ME"Cr Pentru concursul de pluguri, vite și pro­ducte agricole. Concursulu se face în localuti­t Monastireî Gdata. La 21 a curentei Sâmbătă, expunerea vitelor­, a productelor­ şi a instrumentelor­ agricole, este des­chisă. A la această atîi va avea locu esaminarea şi destina­­rea premiiiorui de cătră juriu, pentru vite şi pro*«­ducte.

Next