Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-10-18 / nr. 80

PROGRESUL S3­ ­ra lui loan Biţiu, pentru că la el s’au găsită 4 oi din acele furate. Considerând în faptă că din instrucţiune resultă cum că ceî întăi doi Drugă şi Grigore sunt autorii faptului, iar acest din urmă Biţiu tâlnuitoru. Considerând că păgubaşa insistă a fi îndestulată de la culpabili cu acele 41 ci ce’i mai lipsescu în na­tură cu preţul lor în valoră de 37—40 lei vechi una, şi procentul lor. Considerând că urmarea lui loan Drugă şi Grigore din Ciorteşti e posibilă penalitatei prescrise la art. 309 aliniatul 1 Codul Penal, iar acea a lui loan Ba­­ţiu de penalitatea prevăzută la art. 53 şi 54 alisul Codii. Tribunalul în acordă cu concluziunele D-lui Pro­­curore, şi în virtutea articolelor citate mai sus­, au condamnată pe Ioan Drugă din comuna Zepodenii şi Grigore din Ciorteşti dosiţi acum unde nu se ştie, la închisoare în Penitenciarul Dobrovâţu timp de câte 6 luni, considerate de la încarcerare, şi la amendă de câte 200 lei vechi în folosul fiscului , iar pe Ioan Biţiu la închisoare de 15 z­ile în arestul din Vasluiu, şi tus­trel în concurenţe se despăgubească pe femeia Zamfira Sandu cu suma de galbeni austriac! 4. Asemenea sentinţă este pronunţată cu drept de o­­poziţie pentru Drugă şi Grigore, în terminul prescrisă de art. 183 din Procedura Penală considerată de la data Foael, şi de apel la Curtea respectivă din Iaşi în terminul prevezutu la art. 198 aceeaşi Procedură. No. 7062. Estractura de mai josă se publică în ţintă a lui cuprindere spre generala cunoştinţă. ESTRACTU De pe hotărârea Tribunalului judeţului Vasluiu, pronunţată la 3 Octomvrie anul 1869, sub No. 129, în contra lui Vasile Perusu şi Ioan Vieriu, inculpaţi de furtu. Considerându în specie că procesul este pentru că Vasile Perusu şi tom Vierlu au luată prin ascunsă ună feră de plugă, nişte popuşoî şi un drobii de sa­re de la stăpânul lor Lelb* Şam­feldă, şi le-au vân­dută lui Dumitru Cosmeiu, care au cumpărat aseme­nea obiecte ştiindu că suntu de furată. Considerând în faptă că bănueala adusă lui Pet­rusă şi lui Vieriu pentru furtul comisă, se constată atâta cu arătarea făcută de unul din el în faţa locu­lui înaintea sub-Prefectului respectivă, cât şi cu do­sirea loră. Considerând că apărarea lui Cosmeiu, cum că elă au cumpărat obiectele ce i s’au adusă de preveniţi, fără a cunoaşte că suntu de furată, nu poate avea locu pe cât timpu elă avea deplină ştiinţă că el sunt servi la D. Şaimfeldă, şi nu are nici plugurile loru şi nici popuşoî a lor, şi cu atâta mai multă însă cu câtă drobulă de sare fiindă întru o mare câtime de ocă, dupre cum însuşi nu aă negată în faţa judeca­­tei, au fost adusă de preveniţi în părânga a­casă la elă, şi cunoscându prin urmare foarte bine că este furată, nu numai că nu au anansatu locului compe­tent acel faptă, dar încă l’au ascunsă în ograda sa în gunoiă. Considerând în drept că faptulu imputată lui Pe­­ruBV și Vieriu, este de resortul celor­ prevezute de art. 309, aliniatul 3 Codul Penal, iar acel imputată lui Cosmoiu de natura celor prev­elute de art. 53 și 54 pisili Codă. Tribunalul în acordă cu conclusiunele D. Procu­­rore, și în virtutea articulelor­ citate mai susu, au condamnată pe Vasile Perusu şi Iom Vieriu, dosiţi nu să ştie unde, la închisoare în p­nitenciarulu Do­­brovăţu timpu de câte 3 şi jumătate luni considera­te de la încarcerare, şi la amendă de câte 38 lei noi în folosul fiscului, iar pe Dimitrie Cosmeiu la închi­soare de 14 olile în arestul din Vaslui­. Asemenea sentinţă este pronunţată cu dreptă de o­­poziţie în terminul prescrisă de art. 183 din Proce­dura Penală, considerat de la data Foael, şi de a­­pel la Curtea respectivă din Iaşi, în terminul prevă­zută la art. 192 aceiaşi Procedură. Cartea cu juraţ­ din judeţul Dorohoiii. No. 455. Estractul de decisiune se publică aicea mai josă în toată a lui cuprindere spre generala cu­noştinţă. ESTRACTU DE DECISIUNE. Prin decisiunea Curţei cu Juraţi din districtul Do­­rohotă No. 24 din 10 Septemvrie espiratu anul cu­rent, loan Scrobiniţa născută şi domiciliat în comu­na Cristineşti, în etate de 25 ani, de profesiune a­gricol, pentru faptul că în anul 1867 în noaptea de 18 spre 19 Aprilie, au comisă crimă de tâlhărie prin întrebuinţare de violenţă, cauzindă şi moartea lui Gheorghe Bursucă, în virtutea art. 320 din Codul Penal, s’au condamnată la munca silnică pe vieaţă, remâind apăr­uu de ori­ce despăgubire civilă, drept care conform art. 477 din Procedura Penală, se pu­blică acest estract de decisiune spre generala cu­noştinţă. Epitropiea O­spit­al ni al Sf. Spiridon. No. 3995. La Ospitalul central din Iaşi fiind ne­cesitate de 300 părechi papuci de piele, să publică spre cunoştinţa tuturor, că doritorii de a lua asu­­pră-le confecţionarea acestor papuci, să se presinte în Camera Epitropiei Generale în clipa de 4 Noemvrie viitor, stilul vechiu, la oarele 10 dimineaţă cu ga­ranţii de 10 galbeni în numerariă; condiţiunele şi probele se pot vedea în toate filele la cancelaria E­­pitropiei. LUCRĂRILE COMUNEI ET » » A m • CONSILIULU COMUNALU. Urmarea şedinţei a 14-a din 25 August 1869. D. Pr­imaru. In urma informaţiunelor ce mi-a dată D. Cerne, eu ca Primară nu am avută decâtu a adresa uă hârtie D-lui Doctor în cuprinderea aceasta: (cetesce). Aceasta este adresa ce am socotită de datorie a face D-lui Doctor. Immediată a 2-a ţii primescă următorea adresă d­in partea D-lui Doctor (cetesce) pe lângă a­­ceasta alăturează uă listă de bolnavii visitaţi în 15 Au­gustă (cetesce) d’in 17 Augustă (cetesce) apoi vine şi Com­isariulă cu raportulă (cetesce). D. Cerne. Aă murită omeni cu ţjile. D. Pi 'imaru. Eă m’am adresată D-lui Doctor în ter­meni respectuoşi a da ajutoriulă cuvenită cetăţeniloră şi a scuti şi pe Primăria de plângerile oamenilor­. Pe fie care ţii am velită că omenii se plângă contra D-luî Doctor, prin urmare că’mî am făcută datoria ă’i scrie D-sale, dară pună înaintea onor. consiliă şi adresa ce am făcută D-lui Doctor şi respunsulă ce’lă face D lui Primăriei. Pote şi D. Doctor are drepturile sale, nu pună în contestaţiune veracitatea acestei liste, dar Dulă Doctor este şi Doctor de despărţire este şi la sf. Spi­­ridonă şi la spitalul­ Paşcanu, în câtă lesne se poate în­­tîmpla ca bolnavii din despărţirea a 5-a se nu fie vi­­sitaţi în timpă de boală, pentru că Doctorulă de despăr­ţire nu locuesce în Cuartal, şi apoi dacă D-lul ar avea toată buna voinţă dar nu poate a da ajutoriă tuturora pentru că este foarte ocupată, dacă Doctorulă ară fi în Cuartală ar putea da ună ajutoriă mai promptă ce­­loră ce aă nevoe de D-sa, însă cum s’aă elisa de onor, colegă Cerne D-lul se duce dimineaţa la Comisie întreabă dacă sunt bolnavi saă nu, însă poate tocmai peste 1—2 ore, saă la meţiculă nopţii vine ună casă de nenorocire, aleargă la Doctor, însă Doctorulă nu’i, şi omulă este nevoită se alerge cine scie unde până ce găsesce unu Doctor, în câtă omenii sunt espus! a intimpina cele mai mari deficultăţî mai alesă că cum sciţi această parte de locu este lipsită de pace. Con­chidă dar că nu este altă de făsută decâtă să se nu­mească ună altă Doctor în această despărţire, mal alesă că D. Doctor de astăzi nu­ este numită definiivă ci pro­­visoriă pănă la numirea unui Doctor definitivă, şi a­­tunei şi noi vom­ fi scutiţi de reclamaţiunde cetăţenilor. Este foarte adevărată că de câţi­va ani Doctorul­ spitalului Paşcanu fu numită şi Doctoră despărţirea a 5 a, pentru că la ună casă de nenorocire medicală să fiă aproape dar cu chipulă acesta sufere serviciulă, căci Doctorul spitalului va avea de multe­ ori atâta treabă în cată să nu poate da grabnică ajutoriă cetăţeniloră ce’lă voră chema. D. Lupu. D-lor! După cele ce s’au espusu de D. Primară şi D. colegă Cerne, nu vreă să pună în nici uă suspecţiune pe D. Doctor Iuliano, însă ine reportă la D. Doctor Fetu, ca D-lul să spună dacă D. Iuliano nu are prea multă ocupaţiune , şi la spitalulă sf. Spiri­­donă şi la spitalulă Paşcanu şi medică de Cuartală, îri câtă ocupaţiunea aceasta aşea de multă să nu’lă facă a nu pute da ajutoriă concetăţenilor­ noştri d’in despăr­ţirea a 5- a. Eă ţlică că D. Iuliano are toată buna vo­inţă, dar stm sigură că nu poate corespunde la atâtea chemări ce are, nu are timpu materială să vistiera în­­tr’nă­ţii 2 spitale şi ună Cuartală. A ţlisă D. Primară că de multă să rînduise pe Doctorul de la spitalu şi Doctoru­l Juartaluluî, dar astăzii locală nu se dă de câtă prin concursă, şi Doctorul spitalului trebue se fie Doc­torii numai la spitalu, pentru ca se aibă timpu de a­­junsă a căuta pe bolnavii de acolo, şi că nu în altă pri­vire ţlică că D. Iuliano nu va putea fi şi Doctor de Juartală, nu că nu are seanţa, dar n’are timpu mate­rială se caute şi bolnavii d’in spitalu şi pe cel d’in Cuartală, căci atuncea ar urma să iasă pe nenorociţii omeni se moră fără nice ună ajutoriă medicală, şi prin urmare ţlică că trebue să căutămă ună altă Doctor, dar Doctorul acesta să fie română. Am ţlisă. D. Dudescu. Ce am avut că de clisa a efisa D. Lu­pu şi D. Cerne. *D. Racoviţă. Eu sc­ă că concursulu pentru Spitalulă din Tatarasă la ţliua flisată nu s’a putută ţinea, şi ur­­m­eaţla a se face unu altă concursă. Vine acuma D. Lupu şi ţlice că trebue să fie unu Doctor pentru spital şi altă Doctor pentru Ouartală, apoi D-lor nu veţi găsi D-voastră nice ună medică care să primească a fi me­dică numai Spitalului cu 200 galbeni pe ană, saă nu­mai medică de Q­­artală cu 200 galbeni pe ană, şi tot­­de­una s’aă căutată ca aceste­a să se unească şi me­dicul spitalului să fie şi medică de Cuartală ; de aceia propună, că având’l în privire concursulu ce are a se face de Epitropia sf. Spiridonă la 2­3 Septembre, să poftimă pe D. Iuliano, ca pănă atunce D-lul să bine vo­­iască a continua această funcţiune, aretându’l totă odată tânguirile Comisiei, şi rugându’lă ca cu mai multă ţielă să dea ajutoriă coloră ce’lă chiamă, pănă să va rândui la spitalulă d’in Tatarasă ună medică, care să­­se pună medică şi pentru Ouartală, căci vă asigură că nice unu Doctor nu se va muta în Tatarasă pentru 200 galbeni. D. Cerne. La spitalu din Tatarasă mai înainte era ună Doctor primariă dar pe câtă sc’ă regula aceasta s’a schimbată de Epitropie, care face concursă ca în locă de ună Doctor primariă se aducă ună Doctor secun­­dariă. Mi se pare că măsura aceasta nu este tocmai nimerită, ca să se ție pe Doctorul primariă să se aducă în târgă și în loculă lul să se aducă ună Doctor se­­cundariă, şi cândă este ca Doctorul spitalului, Docto­rulă secundariă ce are se’la dea Epitropia să fie şi Doctor Cuartaluluî, atunci prea puţină nădejde pentru cela ce este bolnavă, pentru că Doctorul secondariă are ună Doctor primariă ce reveduesce, şi Doctorul secon­dariă este numai pentru caşuri grave, cândă nu se poate aduce în momentă pe Doctorul primariă, să pună lipi­tori, să iea sânge şi alte asemenea caşuri, prin urmare ne­fiindă Doctor primariă în Tataraşî, cetăţenii noştri să se aştepte prea puţini de la Doctorul se condar­ă ce’lă va rândui Epitropia. Onor. D. Doctor Iuliano, ocupată cu multe trebî, cu spitale, cu carte, cu visitele ce Ie face, nu poate să se ocupe şi de nenorociţii bol­navi din Tataraşî; de aceia să publicămă şi noi con­cursă pentru ună Doctor în despărţirea a 5-a, să nu aşteptămă să numească Epitropia ună Doctor secondariă, şi dacă nu vomă găsi cu 200 galbeni, vomă găsi cu 300 galbeni, dar totă vom găsi unu Doctor bună pen­tru desp. a 5- a, şi de aceia ceră să se publice în gra­bă concursulă. D. Lupu, îmi veţi da voe, ca Epitropă, să spună că Epitropia sf. Spiridonă nu aşteaptă unu Doctor primariă în Tataraşî, fiindă că împregiurările sunt ast­feliă încât nu sc­ă dacă vomă găsi ună Doctor primariă care să meargă. Câtă pentru cele ce s’aă ajisă, că Doctorulă spitalului poate să fie şi Doctorul Ouartalului, nu voiu ţlice nimica, dar apareţlă la D. Doctor Fetu să spună dacă ună singură Doctor este suficientă şi pentru spi­­tală şi pentru Ouartală, elă abea poate dovedi să fie la spitalu, dar nu sd­ă cum va putea fi şi la Ouartală, căci fie­care cunoasce că nu poate avea tem­pa materială de a putea ocupa aceste 2 funcţiuni. Aşia dar eu stim de opiniunea D-lui Primară şi D. Cerne să hotărîmă că prin concursă sdă fără concursă să rânduimu ună me­dică în Tataraşî, căci numai aşia vom putea scapa pe nenorociţi de boală. D. Racoviţă. Voiu observa unu lucru D-luî Cerne. D. Cerne zlice că Epitropia are să rânduiască ună Doctor se­condariă în Tataraşî, şi D. Cernea întreabă cum poate să fiă un Doctor secondariă în Tataraşî ? Apoi D-lor­ nu trebue noi să ridicămă aşia de tare dignitatea Doctorului se­condariă, căci totă studiele acele le a făcută şi Docto­rulă secondariă care le face Doctorul primariă, tot ace­iaşi sciinţă a inveţatu şi Doctorul secondariă şi Doc­torul primariă, şi prin urmare nu trebue să ne speriem că Epitropia va trimite ună Doctor secondariă la spita­­lulu din Tataraşî. Observă ecum D-luî Lupu, care ţlice că nu este cu putinţă ca unu Doctor ce are spitalul.

Next