Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-11-08 / nr. 86
PROGRESUL la la Universitate streină vre o ştiinţă oarecare, după dispoziţiunele lor naturale, regulându-se suma trebuitoare după timpii pentru întreţinerea lor, dar observându-se că unii din el nu reapundu la scopulu pentru care au foştii trimeşî, se va conteni cu darea subvenţiunel. Art. XVI. Pentru executarea în totulu a acestui testamentu, rogîi să primească a fi executori testamentari Domniile lor Domnii Nicolai Rosetă Rosnovanu, Vasile Pogoru, loan Ianov, Alecu A. Balşi, Nicolai Calimachi Catargi, Dr. Ludvic Rus şi Episcopul Vladimir Suhopan; din acest numeru de esecutori testamentari, trei vor fi cu refetă anuală, şi anume: Episcopul Vladimir Suhopan, carele va binevoi totodatâ a primi însercinarea înmormântărei mele cum şi a grijelor, până la 7 ani, D. Dr. Ludvic Rus şi Ioan Ianovă, carele osebiţii de esecutorii testamentarii va fi însercinaţit cu toate procesele şi afacerile succesiunei pentru limpezirea averei mele; lefile acestora trei esecutori testamentari, se vor determina potrivita cu ostineala, cheltueala şi drumurile ce vor fi siliţi a face, de câtră dolalţî 4 esecutori testamentari. , Art. XVII. Dacă se va crede mai folositorii], averea nemişcătoare raunsa în partea mea disponibilă după darea legaturilor în pământii, se va pute preface în haul, conformii cu legile ţerei, aceasta însă cu încuviinţarea şefului Statului, după propunerea epecutorilor și testamentari. Art. XVIII. Toate sumele de bani ce se vor încasa din venerea averii mele mişcătoare şi ne mişcătoare, se vor di cu procentă după plata Lgaturilor, însă cu hipotice sigure, ne putândui nimene sub nici un cuvântă a le păstră pe credit personale. Asîgurarea banilor se va face prin Tribunalele respective dupre regula ce să păzeşte pentru asiguranle orfaniceşti Art. XIX. Toate decisiunele şi disposiţiunele principale ce se vor lua de către executorii testamentari, nu vor fi valide de câtă cu unanimitatea voturilor, afară de lucrările de pură administraţiune, bine determinată. Esecutorii testamentari nu vor ave dreptul sub nici un cuvânt de a înlătura sau modifica disposiţiunele precisate de mine. Art. XX. La cază de neînţălegere sau de nedumerire asupra vreunei cestiunî, D-nui esecutori testamentari prin raportă voru supune caşul şefului Statului Română, şi Măria Sa carele este sprijinul actelor de binefaceri, nu va refusa ca omu privat de a decide, şi desiunea sa va fi consideră ca a mea proprie. Art. XXI. La cazu de retragere a vre-unul din esecutorii testamentari numiţi de mine, sau la cază de moarte, de alţ! vor raporta şefului Statului pentru ca să chibzui să şi se numească o altă persoană demnă de această misiune. Art. XXII. Când voru începe a fi tineri capabili din Institutulu meu academică, care vor îndeplini studiile lor şi în streinătate, administraţiunea esacutorilor testamentari se va încredinţa numai la asemenea barbaţi, pe care şeful Statului îi va crede mai destoinici. La aceasta reformare a administraţiuneî şeful Statului va binevoi a combina din preună cu e- secutorii testamentari, ce voră ave a se retrage, la câtă să fie redusă numerul esecutorilor, de la acea epochă înainte, și câtă leafă să li se plătească, căci pănă la acelă timpă speră că averea mea va fi îndestulă de limpede, spre a nu mai fi nevoe de ună numeră îndemnată de esecutori testamentari. Art. XXIII. Guvernul este îa dreptă de a controla Institutul academică ci că să menţine dupre cum este destinat, ne avândă nici o dată dreptulu şi sub nici un cuvântu de a lua administraţiunea saă veniturile afectate la acest Institut«. Art. XXIV. Pe fiica me Elena o bine cuventeţlu din adâneulă inimei mele, rugândă pe Aot puternicul DurareZ'U f® 0 întărească în calea vieţei şi să'i lumineZ^ cugetul pentru ca totdeauna purtările sale să He plăcute lui Dumne^eă şi oameniloră. Art. XXV. Deşi este amară pentru fiecare omă de a se despărţi de lumea aceasta, căci însuşi Hristosă aă Z*F: «Doamne fă să treacă paharul acesta de la mine, însă Dumneţică Tatăl celă fără de începută luă jertfită pentru mântuirea omului.“ Rezumat pe aceasta credinţă, cu sufletul plină de speranţă în nemăsurata bunătate şi îndurare a celui prea înaltă, elic lumel ultimul adio. Bine-cuvântândă numele Domnului totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor ?min. Pomârla, 1869 Octomvrie 25 7‘l®* A. Başotâ. NB. Pârintele Alecsandru, prevăzută la No. 8, că îl lasă 200 fălci pâmântă în Besambia, se noteaZ® că familia sa este Lefter. A. Başotă. A vedema că D. tentatoră Anastasie Başotă este în depline f cul fiţi mentale şi intelectuale. Dr. L. Rus. Pomârla, 1869 Octomvrie 25 Z^®* ROMÂNIA. Tribunalul județului Dorohoiui. Având în vedere că identitatea semnăturelor, din acestă testamentă, e constatată de D-lă Judecătoră Supleantă, prin raportul No. 99, după însercinarea ce ia’aă pusă prin îmbeieria da pe suplica D-lui testatoră Anastasie Bașotâ, înregistrată la No. 6066. Avândă în vedere că D-lă Bootă are capacitatea de a face acest testamentă. Avândă în vedere că acest testamentă s’aă cetită din cuvântă în cuvântă, punctă cu punctă de câtră D-lă Judecătoru Supleante D lui testatură, şi că D-sa au decarat că testamentul este al seă şi sub propria sa semnătură şi făcut din libera sa voinţă. Văzind art. 862 Codul Civilă, în virtutea acestora, Tribunalul de acordă cu conclusiunele Ministeriului Publică, prin D lă Procurore. L°g lezază acest testament, în ce priveşte identitatea eeranaturei testatorului, şi ordonă înscrierea lui în registrul respectivă al Tribunalului, după care apoi se va emite în priimirea D-lui avocată Ioan Ianovfi, potrivit declaraţiunea D-lui testatură, înregistrată la No. 6066. P. Preşedinte, Dubăă, Burghelea. Grefieriă, C. Stavrat. No. 53. 1869 Octomvrie 27file. ROMÂNIA. Tribunalul județului Dorohoiu. Certifică că copia presenta este întocmai cu originalul testamentă, de pe care s’aă scosă. Grefieră, C. Stavrat. (L. S.) No. 5764. 1869 Octomvrie 27. Tribunalul Județ. Falcuti. No. 8258. Domnul Nicolai Sioleriu a căruia domiciliu nu se cunoaște conform punctului 2, aliniatul 6, art. 75 Procedura Civilă, este citat a se presenta la Tribunalul Fălciă orașul Huşi, în Ziua de 25 Noembre, ora 12 din Z!» când urmerZ® a se cerceta procesul intentat de sora sa Maria născută Anton Stoleriu, contra D. Dimitrie Biru pentru o vie şi o casă, la care proces face şi elă parte, la neurmare se va aplica Art. 93 Procedura Civilă. No. 8970. Domnul Vasile Faldeanu a căruia domiciliă nu se cunoaşte conform punctului 2, aliniatul 6, art. 75 Procedura Civilă, este citat a se presenta cu dovezi la acest Tribunal Fălciă oraşul Huşii, în Ziua de 19 Noembre, ora 12 din Zl spre înfâţoşare în procesul cu soţiea sa Casandra pentru diversă, la neurmare se va cerceta în lipsă, notându-se, că originala citaţie s’a lipit pe uşa acestui Tribunal, pabil de a mai ocupa funcţiuni publice pe toată viaţa, porninduşe şi dreptul la pensiune conform art. 140 Codul Penal, contra acestei sentinţe numitul făcând apelă la Curtea din Iaşi, şi ea prin decisiunea cu No. 143 confirmă sentinţa Tribunalului cu reducerea închisorei de 6 luni, osânda lui se începe de la punerea în arest, şi se termină la când se va libera de a dreptul de D. Directoră Penitenciarului Centrală din Iaşi. Corpul Portăreilor Trib. judeţului Iaşii. No. 246. D. Neculai Negruţi, cu domiciliul necunoscut, este încunoştinţat că D. avocat Matei Călimânescu procuratorele D-nei Ralu Iliade, prin comandamentul dresat conform art. 496 şi 497 Procedura Civilă, somează pe D. Negruţi, ca până în termen de 30 Zii®, să plătească suma de 321 galbeni cu procentulu de la 23 Iulie 1862 până la numerătoare, 48 lei 85 bani tacsa şi 10 galbeni plata de avocată cum se arată în sentinţa Tribunalului Iaşi. Secţia a 2 a, încunoştiinţata prin publicaţia înserată în Foaea Progresul No. anul curentă, cunoscând D. Negruţi că la din contra i se va pune în vân- zare imobilile ce are, casa din Iaşi strada mare şi vina din podgoria Galata, subsemnatul conform art. 498 şi 75 aliniatul 6 Procedura Civilă, publică spre deşteptarea D-lei Negruţi că terminul de 30 Z’l® a mandamentului începe de la data FoaeT. Portărel, A. C. Cezar. Tribunalul judeţ. Vasluiu. No. 7894. Procesul intentat femeii Catinca lui Nicolai Ciubotariu, pentru că au furat nişte obiecte de la Smaranda Abăgeriţa şi Ion Discalu fiind terminat spre cercetare la 29 Noimaru curent, Zi°a Sâmbătă, şi necunoscându-sa domiciliul actual a inculpaţi I, conform art. 75, aliniatul 6 din Procedura Civilă, se publică terminul spre cunoştinţa ei, ca în acea Zi, ora 10 de dimineaţă, să se presinte înaintea acestul Tribunal, cu toate probile de aparara ce va ave în cause, ia din contra se va cerceta chestiunea în lipsă. Procurorul Tribunalului Neamţu. No. 3685. Prin sentinţa Tribunalului No. 30 din data 12 Fevruarie 1869, numitul Costathi Tofânescu, în etate de 23 ani, născută la comuna Uscaţii, locuită în comuna Vânătorii Petrei din districtură Neamţu, cu profesie liberă, găsit culpabil pentru că în calitate de Primară Z‘fee* comuni, au sustrasă mal multe sume de bani şi altele, pentru care de Tribunal s’a condamnat la închisoare de un an şi inca LUCRĂRILE COMUNEI I » S JL JL* CONSILIULU COMUNALUI încheierea şedinţei a 19 dela 5 Septmvrie 1869. D. Măcar eseu. Nu este de locă nici o legătură între resiliarea contractului şi între ceea ce am propusă eă. Eu înţelegă că dacă am pune alte tacse, tacsele acestea nefiind aprobate de Adunare, nu se vor putea percepe, şi prin urmare noi trebue să remânem în tacsele vechi, adecă să percepem 36 parale la un vasă cu vină şi 60 parale la un vasă cu rachiu, şi când am schimba aceste tacse la facerea budgetului, atuncea contractulu să remânâ resiliat. Altfel că art. cetit de Dv. nu are nici o legătură. D. Cerne. După mine, tacsele ce sunt puse astăl în condiţiunî, sunt niace tacse ce nu sunt încuviinţate de Adunare, şi dacă nu sunt încuviinţate de Adunare, nici noi nu le putem pune în condiţiune* În adeveră contractul are să înceapă de la 1 Ianuarie, încât am putea Zi®® c£ dacă contractul începe de la 1 Ianuarie, şi budgetul trebue să se pue în lucrare tot de la 1 Ianuarie, Zi®® am putea să lăsăm tacsele aşa cum sunt puse în condiţiune, dară noi scimă cu budgetulă abia se gătesce în Ianuarie, Februare şi poate şi la Malu ca în alţi ani, cum putem pune asemenea tacse? La budgetă putem Zice ca sa luăm 20 parale la 10 vedre vin şi 30 la rachiu, dar cum putem Zice astăzi când nu ne ocupăm cu budgetulă şi când nu scimă ce tacse se vor pune la budgetă. Eu cred că este mai bine a se lăsa tacsele vechi cu condiţiune ca contractul să fie lucrătoră numai până la sfârşitul lui Decembre a anului în care sar modifica tacsele. Poate la budgetă să punem 5 lei la vasul de rachiă şi 21/5 lei la vasul de vin, şi când Adunarea încuviinţazâ această tacsă, se face cunoscut antreprenorului că de la Decembre nu mai este antreprenoră pentru că s’au modificat tacsele, facem o nouă publicaţiune că de la sfîrşitul lui Decembre tacsele sunt cutare şi cutare, se face o nouă licitaţiune şi remâne antreprenor acela care dă un predă mai avantajosu pentru casa comunală; de aceea mai mică încă odată, ca tacsele se refrână acele vechi care sunt în budgetul nostru şi care sunt votate de Adunare, remânendă ca la budgetă să modificâmă sau nu tacsele, după cum va hotări Consiliulu când va vota budgetulă. D. Măcărescu: Noi avem 4 luni până la finele anului; după legea comptabilitatei când o antreprisă trece peste 10.000 lei, trebue să facem o publicaţiune de 2 lunî; tot în acest timp, după legea comunală suntem datori a face budgetulă, că socot că nr fi bine să încetăm cu votarea acestor condiţiunî, şi la budget vom vede dacă este nevoe a se adăogi tacsele, şi modificând ticsele vomă da antreprisa după aceste tacse. D. Cerne. D-lor! Z' lei® trecute am votatcondiţi«-