Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-12-03 / nr. 93

PROGRESUL tra facere de opoziţiune şi apele, conformii art. 154 şi 318 din Procedura Civiă, se deşteaptă prin aceas­­ta conformii art. 75 din Procedura Civilă, pe D-na Cantacuzin, a se presenta la acest corpu pentru a’şî primi­­lisa copie, fâcându’ş! opoziţiunea în 8 ţlile de la data Foaeî, precum şi apelul cuvenit în 2 luni de la data Foaeî, cunoscând că la din contra sentinţa va rămâne definitivă. No. 718. Conform sentinţei Tribunalului Uşii Sec­ţiunea a 2-a, No. 50, urmând a se vinde un numeru mobile a D­ial Nufă Mandel, spre satisfacerea Sta­tului, se publică ca concurenţii ce vor fi de a cum­păra asemenea mobile, să se presinte în­­rioa­da 11 a curentei, orele 11 de dimineaţă, în medeanulu de lângă Monastirea Bărboiu, cându are a se adjudeca asupra persoanei ce ar da mai favorabil preţu. Portărel, D. Teodoru. Judecatorul­ plasei Tom­a, judeţul Iaşiî. No. 83. Procesul, reclamaţii de D-lu loan Iorda­­chî, domiciliaţii în oraşul I­­­aşii despărţirea a 3 ea, contra D-lui Costandin Alecsaif,din a căruea domiciliu nu se cunoaşte, pentru turn, de 27 galbeni capete şi osebită ch­eltuelele de judecată, după îndeplinirea ce­­lora rostite de art. 75 Procedura Civilă, la 10 No­­emvrie 1869, pe puterea art. 28 din d’sa Proceduri, procesul a’au. hotărât în lipsa pă­rtuluî, și ca re pe pu­terea art. 1176 și 1025 Codul Civil, s'au dat dreptu reclamantului a fi îndestulată de la pârâ­u cu suma de 27 galbeni, după obligalii ce păstreze din 1867 Octomvrie în 2 (file, şi cheltuelele de judecată, lă­­sindu păr­ţel ne­mulţămită, după art. 29, termină de 5 (file de opoziţiune, şi după alineatul din urmă ăl art. 23, termin de 2 luni a face apelă la Tribunalul judeţului socotit de la data Foaeî; se publică aceasta spre cunoştinţa părţei ne­mulţămită. Inginerula h­otarnica din Iaşi. No. 9148. Din oficiul Tribunalului civilă de Iaşi Secţia a 3-ea, s’au terminat la 3 Martie 1870, a se hotărnici locul D. Talic Grümberg din acest oraş. Iaşii, în despărţirea a 2 a, sub No. 677 şi 678, în care susu defiptul termin, vecinii susu emisului locă, D-lor Iosep sin Leîzăr şi D. Mehendelă, suntă chie­­maţî de lega a fi presenţî la starea emisului locă, conformă Regulamentului llotăriieiiloră. Ingineria hom­rnicu, Dimitie Ciuntulik. LUCRĂRILE COMUNEI JEL »­ș 5. M. • CONSILIULU COMUNALU. Urmarea şedinţei a 27-a de la 24 Septembre 1869. D. Tăcu. Dior! este prea adevărată că Consiliul nu are un regulamantu după care să se conducă, însă noi am luată tot­deuna de normă regulamentul Ca­­merii. Aice esta o cauţiune ce se propune de D. Primară ca urgentă, căci dacă nu s’ară propune ca urgentă, atunce nară fi nevoe a o preferi înaintea cestiunilor ce sunt la ordinea­­ lei. D-lor! eu unulă bum de părere ca până nu vom termina regulamentul b­oalei de meserie se nu începemu altă discuțiune, pentru că este destul timpu dî când ne contenit se tot (Uce­­ regulamentul şcoalei de meserii, şi rămâne din şedinţă în şedinţă, şi şcoala nu poate începe din causa regul.­mentului care nu este încă votată, prin urmare sumă de opiniune ca până nu se va termina regulamentul şcoale! de meserii si nu începe cu altă discuţiune. D. Lupu. Puţină anu­me vorbescă în privirea ur­genţei. Onor. D. Tăcu are mare respin că trebue se mântuimă regulamentulu sco del de meserii, dar când gândeacă că despărţirea­­ este fără medic . . D. Tăcu. Nu este fără medică. D. hupu. (continuând), atuncea preferezu ca se discutăm cestiunea propuse de D. Primară şi îndată vom continua şi eu discuţiunea regulamentului. D. Fetu. Dior Consilieri! eu nu voiu vorbi asu­pra urgenţei, căci aceasta s’a tratat de D. Tăcu, eu înse­mu cu că nu poate fi urgenţă şi cu atâta mai mult nu este urgenţă, cu cât nici nu se poate fi solvi de Consiliu în astă sară, căci dacă s’ar lua în astă sară în discuţiune cestiunea aceasta n’amă pute ajunge la nici un résultats. S’a publicat concursă de câtră e­­pitropia Sf. Spiridon pentru 6 a viitoarei luni, Con­­siliulu asemenea a publicat concurs pentru ocuparea postului de medică la despărţirea 5, însă dacă veţ lua condiţiunile sub care s’a publicată concursulu de câtră epitropie şi condiţiunile publicate de Consiliu, veţi vede că este diferieţe pentru aspiranţi prin ur­mare eu ve rogu ca până când Onor. epitropie a Sf. Spiridon nu s’ar pune de acordă în privirea condi­ţiunile ce s’au luată de bazâ de cătrâ Consiliă, noi nu putem trata această cestiune, pentru că nu putem ajunge la un resultat, pentru că Onor. Consiliă pri­menea un feliă de concurenţi, de aspiranţi, pe care epitropia nu’l primeace; prin urmare eu vreă se vedu mai întâiu că Onor. Ipitropă se pune de acordă cu Conailiul şi Orice vom pute discuta, altă feliă este zadarnică d­eerţiunea. D. Cerne. Me uneseu cu cele­­lis* de D. Tăcu şi D. Doctoru, ca competent, cu atâta mai multă că la despărţirea 5 este Doctoru, şi dacă nu este Doctoru definitiv, dar este un Doctoru provisoră, şi prin ur­mare are cine îngriji de bolnavi; aşă elice că este urgentă când despărţirea­­ ar­ fi cu totală lipsită de medică în cât n’ar ave cine îngriji de bolnavi, dar când este un Doctor plătit de comună, atunci nu potu da preferinţă aceste a cesfciuni înaintea regulamentului scoelei de meserii, pe care ’Iu aşteaptă toţi cetăţenii şi care a începută a se discuta de Conăliu, şi nu mn.î avem poate de cât o sară, sau poate se’lu mân­tui­tă în astă seră. S’a pusă la votă amânarea până la şedinţa viitoare şi s’a primită cu majoritate de 9 voturi, contra D Iu Lupu. D. Pr­­imaru. D. Tăcu este fugită ae cetească mai departe regulamentulu. D. Raportorii. Am ajunsă la­­art. 50 (ceteşte). D. Măcărescu. D-lor­­ vedu că se­­fice ca 4 ab­senţi succesive face ca să se dea afară din şcoală pe elevă; cu chipul acesta el ară pute­re facă ca absenţi ne succesive, dar că fie un elevă ne regulată. Eu socotă să se ţlieâ, în cursul unei luni. D. Fetu. Aceasta s’au pusă pentru elevii estem!, fiind că cel interni nu potu face absenţi. D. Măcărescu. Eu n’am fost în cee-1-alta şedinţă, înse după cum vedu că a’ţî făcut acestă articolă un elevă poate se vie foarte ne­regulată la scoală, da­r se observe ca absentele sa nu le facă succesive; înse ela va fi mai regulată când veţi orice : în cursulu unei lunî. D. Pastia. Mi se pere că suntem pre aspri pentru cel ce ar face trei absenţi în cursul unei luni şi nu pot­ justifica absenţa lor, dar vină împrejurări care ’lă forsiize se absenteze chiaru fără voea iul, şi nu ar trebui se fie pedepsită aşa de aspru. Suntem la începutulă înfiinţărei şcoale!, şi eu socotă că trebue ţjisă trei absenţi succesive în o lună. D. Tăcu. D-lor! esperienţa arată că elevii ce nu frecuentează regulată, nu potu ave unu progresă în învâţetura iorui, şi pentru acela am pusă că celă ce nu va frecuenta regulată şcoala să fie eliminată din şcoală, dar ţină mai multă comptă de observaţiunea D. Măcărescu, căci este pre adevaratu că trebue să fie trei absenţe succesive făcute în o lună, căci dacă ună elevă în cursuiu unei luni face trei absenţe, poa­te ia aceste absenţe să le facă din oare­care împre­jurări, dar când le face succesivă esplică prin aceasta că nu are dorinţă a urma ună cursă regulată. D. Pastia. Când avemu unu art. pentru eliminare, socotă că este de prisosă a mai pune trei absenţe, căci dacă la finele anului nu dă esaminu bună, a­­tuncea îlu eluminămu. Se po­ate întâmpla ca unu e­­levu din îm­prejură. I se facă mai multe absenţi, însă sa porte tot­ o­date ca elu să se silească a ajunge pe cielalţî elevi şi să dele esamina bună, şi atuncea nu’l putem elimina din şcoală. Noi la resultatu trebue se cău­­tămu. D. Lup­u. Absenţele acestea se numeră pentru cel interni saă pentru cel estem! ? D. Raportorii. Este unu art. generală, însă sa în­ţălega că ebsenţele nu se facă de cel interni, pentru că el suntu în scoală. D. Fetu. D-lor consilieri! nu mă uineecu cu ce­le­­li se da onor, colegă D. Pastia, ca noi se nu cău­­tâmă de câtă la resultatu, adecă se nu ţinemu samă de absenţile ce le face unu elevă în cursul unei luni. D-lor! un elev ce nu vine regulat la scoală, ce nu ur­mează un cursă regulată, care vine o­­li şi două (lila nu vine, elu frecventează alte locuri şi să demoralisa­­ză şi introduce în institută germele demoraliaaţiuneî şi faptele cele râre, prin urmare trebue ca o cangri­­na se o sâpâmă pentru a nu infecta totu corpulu, şi pentru aceasta aceşti copii trebue daţi afară cândă nu potu justifica absenţăle făcute. D. Măcărescu. Cu art. acesta trebue să fim foarte severi, căci dacă noi nu vomă pune că este elimi­nată acelă ce va face trei absenţi succesive în o lună, elu Muncea vine 2 zile şi a 3­ea (li cu vine, în câtă poate face 7—8 absenţi pe lună; de acela eu credu că multă am;;­ bine ar fi să se ţlică: 3—4 ab­senţi pe lună; şi dacă va face mai multă de câtă 3—4, atuncea se aplică regulamentulu. D. Primară. Eu credu că onor. comisiune ar con­veni să nu punemu o restricţiune aşa de mare. Este foarte justă că unindu-se 3 absenţi succesive pe lu­nă, elevulă vine la şcoală 2 ţiile şi a 3­ea ori nu vi­ne; eu credu că ar trebui să fimă mai puţină severi, şi se punemu 6 absenţi pe lună. D. Raportorii. Eu mă unesc şi cu opiniunea D. Pri­mară, însă eu credu că ar fi şi mai bine să (licemu aşa: după 6 absenţi ne­motivate în cursulu unei lunî. Directoruîu institutului încunoştinţază pe părinte sau patronă, că după alte 3 absenţi ne­motivate făcute în luna următoare, elevulă va fi ştersu din cataloage. S’aă pusă la votă art. 50 cu modîficsţiunea pro­pusă de D. raportoră şi s’a primită în unanimitate. Art. 51 fără discuţiune s’a primită în unanimitate. Art. 52. D. Raportorii. Aceste penalităţi le amă luată con­­sultându legea instrucţiune!. D. Măcăi­­escu. Penalitatea cu mâncare mi se pa­re cam mare, pentru ca să stea de dimineaţă până la 11 şi de la 11 până săra­ce mâncată un copil va se­­lică 11 ore pe­­li să stea un copilă ne mâncată mi se pare cam multă. în privirea aceasta eu așă ruga pe D. Fetu să spue dacă h'gîena permite ca unu copilă să stea ne mâncată 11 ore. D. Fetu. Când este vorba de lege, atuncea eu nu consultă numai h'giena ce și datoria de a păzi le­gea, și daca s’a pusă această penalitate, s’a pusă în prevedere ca fie cara elevă să caute a’şi face dato­­riea lui, căci dacă nu s’ar fi preve­lutu o penalitate, atuncea fie­ care ar pute să înveţe sau nu. Acel ce au făcută legea instrucţiune!, au prevelutu această penalitate, însă nu putemu­­lice că nu au avută îna­inte şi regulele da higienă. D. Măcărescu. Eă amu venit bolnăvindu-se copil din causa acestei penalităţi; de aceea ceru ca să li se dea macaru un sfertu de pâne, dar se nu fie cu totul ne­mâncaţî. D. Lupu. Şi eu stm contra de a nu i se da nici cum mâncare. D. Fetu. Eu sum sigură că Directorul nu va lasa pe un copil ii ore fără mâncare, înse noi trebue se punemu o asemenea penalitate, căci altă feliă el nu vor învăţa nimica. D. Primarii. D­e ce ară are un copilă să f?e teamă dacă n’amu­­lice că nu i se dă mâncare când nu va învăţa? D. Raportorii. Eu sum sigură că nici un profesoră nu va voi se aplice o penalitate fără ca m*! întâiu elevul se o merite şi sura sigură că Directorul ce va fi nu­ va plâce a tortura pe un copil; înse D-lor ce este o pedeapsă? este o privaţiune, nu este îndestu­larea tuturor necesităţilor, şi când eaî trebue se pri­­vâraă de ceva pe cel ce nu învaţă, nu credă că acest art. n’ar pute se esiste în regulament, şi cu atâta mai multă trebue se esiste un asemenea art. cu cât este pusă şi în legea instrucţiune!. S’a pusă la votă art. din proectu şi s'a primită cu majoritate de 7 voturi, contra D. Măcărescu, D. Pastia şi D. Lupu. Articolele 53, 54, 55 şi 56 fără discuţiune s’au pri­­mită în unanimitate. Art. 57. D. Raportorii. In privirea licitaţiunei, D. Primară va observa dacă licitaţiunea trebue să se facă în mare, en gros, cum sa dice, s’aă pe obiecte. D. Pastia. N’ar trebui se fie săm­­lipa când trebue să se vândă lucrurile? sunt obiecte ce trebue disfă­­cute îndată: sunt ciobote, pantofi, care se vândă mai alesă toamna. D. Dudescu. Să se vândă prin o publicaţiune de 10 (file. D. Primară. De 10—15 olile. S’a pusă la volă terminală de 10—15 zile, şi s’a primit în unanimitate. S’a pusă la votă art. modificat, şi s’a primit în u­­nanimitate. Art. 58 ţâră discuţiune s’a primit în unanimitate. Art. 59. D. Pastia. Eă socotă că ceea ce trebue să se dee

Next