Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-10-22 / nr. 81
No. 81. i PROGRESUL FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI IN IARSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, oliţa Primăriei, ziarul se publica de la 1—2 coaie pe aeptâiaânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenii. Iaşii, Mercuri 22 Oct. 1869. ANUL VII. la districtele României, prenumeraţiunea se face la biarourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscala Iaşii, 22 Octomvrie 1809. Depeşe Telegrafice. PARIS, 26 Octomvrie. — Imperatorul s'au preumblată în grădina Tuileriilor. Au fostă întâmpinată de populaţie cu aclamaţii călduroase. Liniştea nicăiri n’aă fost turburată. PARIS, 27 Octomvrie — Imperatorul, care aă asistată ieri la representaţiunea Teatrului francesă, aă fosto foarte aclamată. Aă presidată asta,l consiliul de miniştri. Cesară se va întoarce la Compiegne. MADRID, 27 Octovrie. — Acordul în cabinetă s’aă restabilită* Ministrul de Justiţie aă renunţată la propunerea sa, de a se reduce budgetul ministerialul de culte şi a primi proiectul propusă de ministeriul de finance. Astăzi majoritatea cortesiloră ţine o mare adunare, spre a desbate alegerea unui monarhu. (Monitorul). VIENA, 28 Octomvrie. — „Noua Presă Liberă” zice ca ministerial afacerilor streine că cerută de la Poartă permisiunea de a opera pe teritoriul turcescă, pentru a opri se vie insurginţilor întăriri din Herzegovina şi din Montenegrin PARIS, 28 Octomvrie. — Desfiinţarea celor trei mari comandamente militare ar fi otărîită. (Românul.) Ilarul „Românul“ şi în urmă „Dreptatea“ pretindă că Guvernul ar fi înfăţoşată puterilor garante un memoriu prin care s’ar ataca instituţiunele constituţionale din România ca nepotrivite cu gradul de civilisaţiune a naţiunei Române. Aceste aserţiuni sunt o pură invenţiune de calomnie nedemnă de o presă ce se respecta. Dacă Guvernul nu s’ar fi hotărât în chipul cel mai irrevocabil de a nu face procese de presă, lesne ’i-ar fi fostă se confunde calomnia, înse el va rămânea statornică în hotărârea sa de a Lsa presei toată libertatea, având încredere că simţul matură al naţiunei va şti a deosebi adevărul de minciună şi prin urmare a da calomniei meritatul dispreţă. Se dă în consecinţa fiarelor „Românul“ şi „Dreptatea“ desmintirea cea mai categorică şi cea mai publică in privinţa citatului memoriu carele mei s’a dată, nici se va da vreodată de Ministeriul actuală* (Comunicat) Direcţiunea fcf. Mitropolii Moldovei şi Sucevei. Foaea „Dreptatea“ publică în Noseă 176, că D. Jude Instructore Livescu, aă găsită în nişte başte a Mitropoliei cinci călugări încarceraţi şi puşi în fete etc. . . . După aceasta dăună sită de refiecţiuni care de care mai frumoase asupra libertăţei individuale. E cunoscută deja că Foaia „Dreptatea“ este întotdeauna dispusă a găsi pete şi în lună. Şi cândă este vorba de Eminenţa Sa Părintele Mitropolită, Foaea „Dreptatea“ e mai multă de cată dispusă a da crezare la totă ce s’ar aventa contra Eminenţiei Sale. Direcţiunea nu s- ar fi propusă dar a răspunde dacă nu s’ar fi întâmplată ca şi jurnalului „Curierală de Iaşi“ să dea relaţiuni eronate asupra faptului. Ne greşită că asemenea informaţiuni i s’aă dată de cei interesaţi a se crede spusele lor, însă, ele suntu eronate, şi iată cumă staă lucrările. Cinci călugări din Monastirea Neamţu s’aă dată în judecată desciplinară a autorităţei bisericeşti pentru abateri de la datoriile lor monacale. Nu este adevărată că numiţii monahi aă fostă judecaţi şi achitaţi de Tribunalul de Neamţă; nu este adevărată că aă fostă încarceraţi şi puşi în forâ; cine va vroi să se convingă de adevără n’are de câtă să ea informaţiunî de la Trib. de Neamţă şi din constatările D-lui Procurore General Gane, de pe largă Curtea de Iaşi, conectări făcute de D-luî în unire cu D-lă Primă-Procuroră Pa Apadopolu şi D. Jude Custodulo. Câtă despre faptul D-lui Liveselu este condamnată acum* da toată lumea care au judecată fără părtinire, mai multă încă Dl. Livescu »’au condamnat ÎUSUşI.J (Comunicat) Programales*hiderei Drumului torul» Intre Illicii rf‘şl I şi (îurgia, in «lipa de 10 Octomvrie 1809. La orele 10 de dmineaţă, D. Ministru Preşedinte al Consiliului de Miniştri, în numele Măriei Sale Domnului, şi ceialţi membri ai cabinetului vor sosi la gara Fibretă, unde vor fi primiţi de d-nii constructori al liniei, împreună cu principalii funcţionari ai esproa ţarei. D-nii invitaţi vor fi primiţi în casele de aşteptare şi pe keiurile din hala principală. Eminenţa Sa Mitropolitul primată va face în hala cea mare, ună serviciu divină, spre a îovoca bine-cuvântarea celui o fotă puternică asupra reuşitei acestei bine-făcătoare întreprinderi naţionale. Ună trenă de onoare pavoasată va fi pregătită în hala drumului ferată şi va pleca la Gîurgiă, îndată după sevărşirea ceremoniei, la acest trenă va lua locu D-nii Miniştri, D-nul Consult al puterilor streine, precum şi o parte din invitaţi şi va porni la Gîurgiă, unde ajungândă, pe la orele 12, se va servi invitaţilor bună dejună. O jumătate oră după pornirea acestui trenă, va pleca la Giurgiu un al doilea trenă specială, în care vor fi admişi ceialţi invitaţi, ce vor dori a călători pe linie. După o scurtă oprire la gara Giurgiu, ambele trenuri se vor întoarce la Bucureşti. BIOGRAFIA Alteţei Sale Principesa de Wied. Principesa Elisabeth de Wied este fiica Principesei Maria de Wied și a răposatului Principe Hermini. Principesa-mamă este născută Principesă de Nassau, fiică a reposatului Duce Domnitor de Nassau. Ducele de Nassau, care a fost deposedat în urma resbelului din 1866, îi este frate. Familia Principesei noastre a fost suverană asupra Principatului de Wied până în 1806, când a fost mediatizatâ în profitul Confederaţiunei de Rhin, formată de Napoleon I. În această familie esistă numai un Principe şi o Principesă. Principele Grinhelm, fratele Principesei noastre, este în etate de 24 ani şi este şeful casei de când a atins majoritatea sa. Este finanţat Principesei Maria a Ţărilor-de Jos, care este fiica aurorei Regelui Prusiei, şi părintele sef este fratele reposatului Rege al Ţărilor-de-Jos. Principele Ghilhelm precum şi Principesa Ensabeta aă titlul de Alteţe Serenisime. Mama Principesei noastre are trei surori: o soră soră căsătorită cu Principele Oscar de Suedia, fratele Regelui; ceealaltă cu Principele Domnitor de Waideik; cea a treia cu Principele, Alteţa Sa Imperială de Oldemburg, nepotul Imperatorului Rusiei. Prin această a treia suroră există rudenia cu Wurtemburgul, fiindcă marea Ducesă Elena, născută Principesă de Wurtemberg este mătușa Imperatorului Alexandru și rudă de aproape a mamei Principelui nostru. Principesa noastra este născută în 29 Decemvrie 1843, este de religiune protestantă. JUXLXGATH ADMINISTRATIVE, Omisiunea din Iaşi a veriturei bunurilor Statului. No. 366. La 7 Noemvrie viitoră, după telegrama No. 3594, a Comitetului, centrală, are a ţine supralicitaţiine pentru următoarele moşii, vândute în 2, 3, 4 şi 6 Octomvrie, cereru fostă ofertate: Districtul Făilciîi. 1. ) Moşia Tâlhăreşti, ofertată de D lă Gheorghe Boteză cu 9000 lei noi. 2. ) Moşia Gurgutii, ofertată de D la Col. N. E tmindiî cu 12,640 lei. 3 ) Moşia Spitul Zgura, ofertâ de D-lă C. P. Cosantina cu 18,010 lei. 4.) Moşia Perianii, ofertată de D-lu C. N. Corbu cu 54,610 lei. Districtul Tutova. 5 ) Moşia Juganil, ofertată de D lu A. Racoviţa cu 87,563 lei. 6. ) Moşia Sendreştil, ofertată de D. T. Anastaaiu cu 144,211 lei. 7. ) Moşia Fataciunil, ofertată de D. T. Anastaaiu cu 75,201 lei. Districtul Vasluiu. 8. ) Moşia Dăneştii, ofertată de D. Gr. Cozadin cu 74,160 lei. 9. ) Moşia Ruginoasă, ofertată de D. St. Angheluţa cu 4235 lei. 10. ) Moşia Olaneştii, ofertată de D. St. Angheluţă cu 13,398 lei. 11. ) Moşia Străhişa Munteneşti, ofertată de D-l. Gh Romănescu cu, 40,173 lei. Districtulu Romanii. 12 ) Moşia Boanţa, ofertată da D. lorgu Focşa cu 54,180 lei. 13. ) Moşia Muntenii, ofertată de D. I. Mancăşi cu 25,311 lei. Districtul Bacău. 14. ) Moşia Sârbii Alboteşti, ofertată de D. Gh. Haretu cu 5170 lei. £ r«i««Marft No. 337. Consulatul O. şi R. Austro-Ungară, prin Nota No. 7641 încredinţare» cu D. Preşedinte a ţereî Bucovinei, eaă comunicată cu Nota din II a curentei luni Octomvne, sub No. 10.076, că în al doilea jumătate a lunei Septemvrie a. c., s’aă bolnăvită în Ducatul Bucovinei în satele molipsite Bărance şi Kucurmare, districtul Cernăuţului, în 14 ocoale 23 vite cornorate, pe lângă care s’aă ucisă 11 vite bănuite a fi bolnave; de la începutulă boalei, adecă de la 15 August a. c., s’aă bolnăvit în doue locuri ună numeră de 3519 căpiţe vite cornorate, 34, din care 9 aă pent şi 25 bolnave, împreună cu 11 bănuite a’aă ucisă cu ghioaga; se publică această comunicaţiune pentru ştiinţa ceiora interesaţi. Prefectura judeţ. Doronoiu. No. 5516. D.aub-Prefect posel Harţa acest judeţă, prin referatul sub No. 2303 încredinţată, că în comuna Oroftiana la 1 spre 2 a curentei s’aă pripăşit 2 epe, una în pâr neagră, cu furculiţă la urechea dreaptă şi ro.*sa de şliu la piciorul stâng denapoi, şi una în păr murgă închisă, oachişe, cu puţine pete albe pe spinare; în consecvenţă dar se publică spre cunoştinţa proprietarului ce ar fi, care întovărăşit de dovande legale pretinse de art. 49 din legea Poliţiei rurale, publicată prin Monitorul Dacial No. 292 din anul espirat 1868, să se presinte la autoritatea respectivă spre a o primi, cu lămurire că după espirarea terminului de 6 luni, care să numeră de la data Foael, aceste vite se vor vinde licitativă şi costul se va varsa în profitul comunei unde s’au pripăşit. Prefectura judeţ. Roman. No. 5247. Pe teritoriul comunei Vovrieştii s’au pripăşit un cal la păr murgă, coama şi coada neagră, se publică spre cunoştinţa păgubaşului ce ar fii care în lăuntrul legiuitului termin să se presinte la comuna citată spre ași primi vita, căci la din contra le va vinde licitativa.