Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-10-22 / nr. 81

No. 81. i PROGRESU­L FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI IN IARSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, oliţa Primăriei, ziarul se publica de la 1—2 coaie pe aeptâiaânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenii. Iaşii, Merc­uri 22 Oct. 1869. ANUL VII. la districtele României, prenumeraţiunea se face la biarourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscala Iaşii, 22 Octomvrie 1809. Depeşe Telegrafice. PARIS, 26 Octomvrie. — Imperatorul s'au preumblată în gră­dina Tuileriilor. Au fostă întâmpinată de populaţie cu aclamaţii călduroase. Liniştea nicăiri n’aă fost turburată. PARIS, 27 Octomvrie — Imperatorul, care aă asistată ieri la representaţiunea Teatrului francesă, aă fosto foarte aclamată. Aă presidată asta,l consiliul de miniştri. Cesară se va întoarce la Compiegne. MADRID, 27 Octovrie. — Acordul în cabinetă s’aă restabilită* Ministrul­ de Justiţie aă renunţată la propunerea sa, de a se re­duce budgetul ministerialul de culte şi a primi proiectul propusă de ministeriul de finance. Astăzi majoritatea cortesiloră ţine o mare adunare, spre a des­­bate alegerea unui monarh­u. (Monitorul). VIENA, 28 Octomvrie. — „Noua Presă Liberă” zice ca minis­terial afacerilor streine că cerută de la Poartă permisiunea de a opera pe teritoriul turcescă, pentru a opri se vie insurginţilor­ întăriri din Herzegovina şi din Montenegrin PARIS, 28 Octomvrie. — Desfiinţarea celor trei mari comanda­mente militare ar fi otărîită. (Românul.) Ilarul „Românul“ şi în urmă „Dreptatea“ pretindă că Guvernul ar fi înfăţoşată puterilor garante un me­moriu prin care s’ar ataca instituţiunele constituţio­nale din România ca nepotrivite cu gradul de civi­­lisaţiune a naţiunei Române. Aceste aserţiuni sunt o pură invenţiune de calomnie ne­demnă de o presă ce se respecta. D­acă Guvernul nu s’ar fi hotărât în chipul cel mai irrevocabil de a nu face procese de presă, lesne ’i-ar fi fostă se confunde calomnia, înse el va rămânea statornică în hotărârea sa de a Lsa presei toată libertatea, având încredere că sim­ţul matură al naţiunei va şti a deosebi adevărul de minciună şi prin urmare a da calomniei meritatul dispreţă. Se dă în consecinţa fiarelor „Românul“ şi „Drep­tatea“ desmintirea cea mai categorică şi cea mai pu­blică in privinţa citatului memoriu carele mei s’a dată, nici se va da vreo­dată de Ministeriul actuală* (Comunicat) Direcţiunea fcf. Mitropolii Moldovei şi Sucevei. Foaea „Dreptatea“ publică în No­­seă 176, că D. Jude Instructore Livescu, aă găsită în nişte başte a Mitropoliei cinci călugări încarceraţi şi puşi în fete etc. . . . După aceasta dă­ună sită de refiecţiuni ca­re de care mai frumoase asupra libertăţei individuale. E cunoscută dej­a că Foaia „Dreptatea“ este în­tot­deauna dispusă a găsi pete şi în lună. Şi cândă este vorba de Eminenţa Sa Părintele Mi­­tropolită, Foaea „Dreptatea“ e mai multă de cată dispusă a da crezare la totă ce s’ar aventa contra Eminenţiei Sale. Direcţiunea nu s- ar fi propusă dar a răspunde da­că nu s’ar fi întâmplată ca şi jurnalului „Curierală de Iaşi“ să dea relaţiuni eronate asupra faptului. Ne greşită că asemenea informaţiuni i s’aă dată de cei interesaţi a se crede spusele lor, însă, ele suntu e­­ronate, şi iată cumă staă lucrările. Cinci călugări din Monastirea Neamţu s’aă dată în judecată desciplinară a autorităţei bisericeşti pen­tru abateri de la datoriile lor monacale. Nu­ este a­­devărată că numiţii monahi aă fostă judecaţi şi a­­chitaţi de Tribunalul de Neamţă; nu este adevărată că aă fostă încarceraţi şi puşi în forâ; cine va vroi să se convingă de adevără n’are de câtă să ea in­­formaţiunî de la Trib. de Neamţă şi din constatările D-lui Procurore General Gane, de pe largă Curtea de Iaşi, conectări făcute de D-luî în unire cu D-lă Primă-Procuroră Pa Apadopolu şi D. Jude Custodulo. Câtă despre faptul D-lui Liveselu este con­damnată acum* da toată lumea ca­re au judecată fă­ră părtinire, mai multă încă Dl. Livescu »’au con­damnat ÎUSUşI.J (Comunicat) Programa­­les­*­hi­derei Drumului torul» Intre Illicii rf‘şl I şi (­îurgia, in «lipa de 10 Octomvrie 1809. La orele 10 de d­mineaţă, D. Ministru Preşedinte al Consiliului de Miniştr­i, în numele Măriei Sale Dom­nului, şi cei­alţi membri ai cabinetului vor­ sosi la gara Fibretă, unde vor­ fi primiţi de d­-nii construc­tori al liniei, împreună cu principalii funcţionari ai esproa ţarei. D-nii invitaţi vor­ fi primiţi în casele de aştepta­re şi pe keiurile din hala principală. Eminenţa Sa Mitropolitul primată va face în hala cea mare, ună serviciu divină, spre a îovoca bine-cuvântarea celui o fotă puternică asupra reuşitei acestei bine-făcătoa­­re întreprinderi naţionale. Ună trenă de onoare pavoasată va fi pregătită în hala drumului ferată şi va pleca la Gîurgiă, îndată după sevărşirea ceremoniei, la acest trenă va lua locu D-nii Miniştri, D-nul Consult al puterilor strei­ne, precum­ şi o parte din invitaţi şi va porni la Gîurgiă, unde ajungândă, pe la orele 12, se va servi invitaţilor b­ună dej­ună. O jumătate oră după pornirea acestui trenă, va pleca la Giurgiu un­ al doilea trenă specială, în ca­re vor­ fi admişi cei­alţi invitaţi, ce vor­ dori a că­lători pe linie. După o scurtă oprire la gara Giurgiu, ambele tre­nuri se vor întoarce la Bucureşti. BIOGRAFIA Alteţei Sale Principesa de Wied. Principesa Elisabeth de Wied este fiica Principe­sei Maria de Wied și a răposatului Principe Hermini. Principesa-mamă este născută Principesă de Nassau, fiică a reposatului Duce Domnitor de Nassau. Ducele de Nassau, care a­ fost­ deposedat în ur­ma resbelului din 1866, îi este frate. Familia Principesei noastre a­ fost suverană asu­pra Principatului de Wied până în 1806, când a­ fost mediatizatâ în profitul Confederaţiunei de Rhin, for­mată de Napoleon I. În această familie esistă numai un Principe şi o Principesă. Principele Grinhelm, fratele Principesei noastre, este în etate de 24 ani şi este şeful casei de când a­ atins majoritatea sa. Este finanţat Princi­pesei Maria a Ţărilor-de Jos, care este fiica aurorei Regelui Prusiei, şi părintele sef este fratele reposa­­tului Rege al Ţărilor-de-Jos. Principele Ghilhelm precum şi Principesa En­sabeta aă titlul de Alteţe Serenisime. Mama Principesei noastre are trei surori: o soră soră căsătorită cu Principele Oscar de Suedia, fra­tele Regelui; ceealaltă cu Principele Domnitor de Waideik; cea a treia cu Principele, Alteţa Sa Im­perială de Oldemburg, nepotul Imperatorului Rusiei. Prin această a treia suroră există rudenia cu Wur­­temburgul, fiind­că marea Ducesă Elena, născută Principesă de Wurtemberg este mătușa Imperatorului Alexandru și rudă de aproape a mamei Principelui nostru. Principesa noastra este născută în 29 De­c­emvrie 1843, este de religiune protestantă. JUXLXGATH ADMINISTRATIVE, Omisiunea din Iaşi a veriturei bunurilor­ Statului. No. 366. La 7 Noem­vrie viitoră, după telegrama No. 3594, a Comitetului, centrală, are a ţine supra­licitaţi­­i­ne pentru următoarele moşii, vândute în 2, 3, 4 şi 6 Octomvrie, cere­ru fostă ofertate: Districtul Făilciîi. 1. ) Moşia Tâlhăreşti­, ofertată de D lă Gheorghe Boteză cu 9000 lei noi. 2. ) Moşia G­urg­utii, ofertată de D la Col. N. E­ tmindiî cu 12,640 lei. 3 ) Moşia S­pitul Zgura, ofer­tâ de D-lă C. P. Cosantina cu 18,010 lei. 4.) Moşia Perianii, ofertată de D-lu C. N. Corbu cu 54,610 lei. Districtul Tutova. 5 ) Moşia Juganil, ofertată de D lu A. Racoviţa cu 87,563 lei. 6. ) Moşia Sendreştil, ofertată de D. T. Anastaaiu cu 144,211 lei. 7. ) Moşia Fataciunil, ofertată de D. T. Anastaaiu cu 75,201 lei. Districtul Vasluiu. 8. ) Moşia Dăneştii, ofertată de D. Gr. Cozadin cu 74,160 lei. 9. ) Moşia Ruginoasă, ofertată de D. St. Anghe­­­luţa cu 4235 lei. 10. ) Moşia Olaneştii, ofertată de D. St. Anghelu­­ţă cu 13,398 lei. 11. ) Moşia Str­ăhişa Munteneşti, ofertată de D-l. Gh Romănescu cu, 40,173 lei. Districtulu Romanii. 12 ) Moşia Boanţa, ofertată da D. lorgu Focşa cu 54,180 lei. 13. ) Moşia Muntenii, ofertată de D. I. Mancăşi cu 25,311 lei. Districtul Bacău. 14. ) Moşia Sârbii Alboteşti, ofertată de D. Gh. Haretu cu 5170 lei. £ r«i««Marft No. 337. Consulatul O. şi R. Austro-Ungară, prin Nota No. 7641 încredinţare» cu D. Preşedinte a ţereî Bucovinei, eaă comunicată cu Nota din II a curen­tei luni Octomvne, sub No. 10.076, că în al doilea jumătate a lunei Septemvrie a. c., s’aă bolnăvită în Ducatul­ Bucovinei în satele molipsite Bărance şi Kucurmare, districtul Cernăuţului, în 14 ocoale 23 vite cornorate, pe lângă care s’aă ucisă 11 vite bă­nuite a fi bolnave; de la începutulă boalei, adecă de la 15 August a. c., s’aă bolnăvit în doue locuri ună numeră de 3519 căpiţe vite cornorate, 34, din care 9 aă pent şi 25 bolnave, împreună cu 11 bănuite a’aă ucisă cu ghioaga; se publică această comunica­­ţiune pentru ştiinţa ceiora interesaţi. Prefectura judeţ. Doron­oiu. No. 5516. D.­aub-Prefect posel Harţa acest ju­­deţă, prin referatul sub No. 2303 încredinţată, că în comuna Oroftiana la 1 spre 2 a curentei s’aă pripă­şit 2 epe, una în pâr neagră, cu furculiţă la urechea dreaptă şi ro.*sa de şliu la piciorul stâng denapoi, şi una în păr murgă închisă, oachişe, cu puţine pete albe pe spinare; în consecvenţă dar se publică spre cunoştinţa proprietarului ce ar fi, care întovărăşit de dovande legale pretinse de art. 49 din legea Poliţiei rurale, publicată prin Monitorul Dacial No. 292 din anul espirat 1868, să se presinte la autoritatea res­pectivă spre a o primi, cu lămurire că după espira­­rea terminului de 6 luni, care să numeră de la data Foael, aceste vite se vor vinde licitativă şi costul se va varsa în profitul comunei unde s’au pripăşit. Prefectura judeţ. Roman. No. 5247. Pe teritoriul comunei Vovrieştii s’au pripăşit un cal la păr murgă, coama şi coada nea­gră, se publică spre cunoştinţa păgubaşului ce ar fii care în lăuntrul legiuitului termin să se presinte la comuna citată spre ași primi vita, căci la din contra le va vinde licitativa.

Next