Progresul, ianuarie-iunie 1870 (Anul 8, nr. 1-49)
1870-05-23 / nr. 39
PROGRESUL ca atunce să se presinte la Tribunal pentru şedința publică spre a sa îndeplini art. 228 Codul Civilă. No. 3473. In conformitatea art. 180 Procedura Penala ficsându-se din nou termin la 17 Iunie 1870 spre cercetarea procesului primitor pe Dumitru a Chiţâr pentru că au abuzatu de încrederea D-luî Costachi Sterea arendaşul moşiei Madarjeştii, şi fiind că domiciliulu numitului nu se cunoaşte, se publică acestu termen spre deşteptarea numitului că atuncea pe la oarele 11 din ele să se presinte la acestu Tribunalu spre a asista la cercetarea procesului, căci la din contra se va resolva în lipsă conform art. 182 Procedura Penală. No. 1193. In virtutea sentinţei acestui Tribunalu judeţului Suceava No. 6 din 21 Fevruarie 1868, investită cu formula esecutorie casa defunctului preotu Teodor Alecsandrescu din comuna Toleşti*, având a a lua 20 galbeni cu cheltuelile de judecată și de urmărire de la D. Zisu sin Marcu de profesiune crâşmar domiciliat în urba Folticenii, şi fiind-că debitorele nici după espirarea terminului prescris de comandamentul ce i s’au făcuţii n’au urmată a plăti citata datorie, apoi Tribunalul motivat din cererea D-lui Neculai Theodorescu epitropul clisei case înregistrat la No. 886, prin ordonanţa din 13 Fevruarie anul curent a încuviinţată silnica expropriere imobilului urmărită a debitorului, care este o casă situată în clita urbă la strada Botoşanilor sub No. 148 compuse d’intr’o crâşmă în faţă şi 2 odăi cu o seliţe din dos, toate de hrană sub un acoperemânt veci de draniţa, având o pivniţă de desubtu şi o şură veche de scânduri în ograda loră, învecinându-se pe de la deal cu casele lui Iţic Bărăşnicu pe de la vale cu acele a defunctului Irina Harabagiu şi la fund cu uliţa poştei vechi , pentru care se publică termen de 3 luni de la data Foael spre ştiinţa concurenţilor, ce ar fi, să se presinte în camera Tribunalul în cea întâi ch oarele 10 după espirarea terminului cu garanţiile legale, când are a se ţine licitaţia şi a se face adjudecaţia cu restricţiunea art. 559, 561, 564 şi 565 din Procedura Civilă, adjudecatorul va plăti tacsa vacelerei şi a urmărire precum şi dările câtre stat şi comună ce nu vor fi plătite din urmă; din condica popririlor a Tribunalului se constată că numitului debitor, au garantat cu doue locuri pentru Carol Criminiţchi suma de 40 galbeni ; se somează totodatâ pe toţi acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usa-fructă, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau orice altă dreptă asupra bunului urmărit ca mai înainte de adjudecaţie se şi arăte pretenţiunele lor la Tribunal, cunoscând că în urmă nu li se vor mai considera. Epitropiea Ospitalului Sf. Spiridon. No. 1533. Art. 1. Moşiile casei Sf. Spiridon din România, şi anume : Cotnari, din judeţul Iaşii; Hârlău, din judeţul Botoşani; Râzboenii şi Romanii, din judeţulu Neamţu; Porceştii, judeţul Roman; Dumeştii, judeţul Vaslui. Se dau în arendă pe termen de 5 ani cu începere de la 23 Aprilie anul 1871, sub condiţiunele publicate în Monitorul Oficial No. 43 din 25 Fevruarie, şi foaia „Progresul“ No. 14 din 21 Fevruarie, amândoue din anul curent. Art. 2. Licitaţia va începe la 1 Iulie viitoră, anul curent, şi va continua până la 3 tot acea lună, când este a sa face şi adjudecaţia asupra persoanei care va oferi preţurile cele mai avantajoase pentru moşii. Sântă rugaţi toţi Domnii concurenţi carii au plăcere a lua în arendă mencionatale moşii, a se presenta în Camera Generalei Epitropii aflătoare în spitalul central din Iaşi, la filele fiuste de 1, 2 şi 3 Iulie viitoră 1870, când este a se ţine mezetu, eară informări despre condiţiuul vor bine voi a te lua din mencionatele lol Monitorul şi Progresul. LUCRĂRILE COMUNLEÎ Jl_ a« iÿ JL M. -CONSILIULU COMUNALU. încheierea şedinţei a 16 de la 26 Ianuarie 1870. D. Raportorii, crede că nimene nu este contra când este vorba de a înfiinţa edefieil de şcoală, şi toţi ară voi se vadă palate pentru şcoli, dar D-aa este contra de a se face împrumuturi şi să se facă clădiri, şi aru fi o rea combinaţiune ca anulă acesta ofind drumulu de ferma adusă o perturbaţiune aşa de mare în toate materielle pentru clădiri; astăzi când nu se scie adevăratul predă a lucrului pănă nu vor veni în starea normală, astfeli tocmai nu este timpulă pentru făcută clădiri. Discutându-se propunerea D. Primară şi a D. Racoviţă, s’a pusă la votă şi neputându-se face majoritate nici pentru una din propuneri, a rămas a se desbete în şedinţa viitoare. D. Raportori, supune adresa D. fostă Ministru a instrucţiune! publice Dimitrie Gusti pentru înfiinţarea unei bibliotice dedactice, şi adaoge că astaeli cândă nu avem ună locală potrivită, şi înfiinţarea biblioticei trebue să se amâne. D. Primarii, elice că în urma apelului cea făcută ca Ministru, vr’o 4 bibliotice s’a deschisă în Romania, şi aseminea bibliotică poate se deschidă şi comuna Iaşi, căci ea are localură comunală, şi această bibliotică va pute fi puse la desposiţiunea şcoalelor române. D. Fetu, declară că se va abţine fără se fie contra însă, pentru că vede că mai sunt bibliotice în Iaşi, unse este foate restrâns numărul cetitorilor. D. Primarii, invită pe D. Raportoră a trece maî departe cu budgetulu. D. Raportorii, supune cererea D. Emanoil Arghiropulo, care fiind descuiată mal d’inainta de consiliu, s’a reporaendatu comisiunii budgetare pentru a o ave în vedere la budgetă. Consiliul, având în vedere votulu dat de mai înainte asupra petiţiunei D. Arghiropulo, în unanimitatea votată cifra de 1000 lei, ca încurajare pentru studiele juridice făcute de D. Arghiropulo. *) Venind la școala de meserii D. Tăculice că D. Lingă a fostă însercinsta cu punerea în aplicare a regulamentului acestei şcoale şi D-sa poate da relaţiune dacă cifrele asignate, cum este pentru exemple la mobilier sunt suficiente, căci şi D. Tăcut’a întâmplată faţă când nu era ună neajunsă chiar la îmbrăcămintea eleviloru. D. Langa, elice că unele lucruri suntă mai scumpe altele sunt mai eftine, în cât nu se poate elice într’un modă precisă că atâta este cheltueala. Afară de asta o lună este deja trecută din anul acesta, maiştrii primari nu suntă încă angaaţi şi că elevii nu suntă 32 după cum prevede regulamentul, în câtă chiar dacă ară fi ună neajunsă, neajunsulă acesta se poate îndeplini cu prisosulu de la alte paragrafurî. D. Tăcu, olice că nu se poate interverti una care are destinaţiunea sa, şi dacă la ună este un priaosu, prisosulă acesta se va trece la iconomie, dar nu i se poate da altă destinaţiune. Cifra de 42.000 lei pentru întreţinerea şcoalei de meserii punându-se la votă s’a primită în unanimitate. D. Primari,, arată că este o reclamaţiune pentru facerea unei galerii la biserica sf. Lazer, fiindă că corala vocală nu încape în galeria de astaeli, şi făcându-se această galerie va fi şi pentru folosul şcólei de meserii, căci băeţii din şcoala de meserii vor pute învăţă musica vocală, şi mai alesă că corula acestei biserici are a cânta şi la inaugurarea şcoale!. S’a pusă la vot şi s’a primită în unanimitate ca D. Primară se fie autorisata a cheltui 7—8 galbeni cu facerea acestei galerii. La Capitolul 11, în unanimitate s’a votată cifra de 1500 lei pentru repararea şanţului. S’a votată în unanimitate cifra de 6o00 lei pentru pavarea pieţelor: Primăria şi Nicolina. Cifra de 6oO0 lei pentru repararea edificiilor comunale, s’a votată în unanimitate. D. Raportorii, olice că pentru deficarea teatrului s’a pusă 60.000 lei, fiind câ din anii trecuţi suntă 12.000 galbeni. D. Fetu, propune a se şterge cu totulă cifra din budgetă pentru teatru, fiind că anul acesta nu poate să se facă teatru, şi când va fi să se faca teatru, se va face mai bine unu împrumută, şi se va clădi în 1—2 ani. D. Tăcu, se unesce cu opiniunea D. Fetu, fiind că nu se poate face teatru punându-se pe ană câte 60.000 lei, ci aceştia sunt numai nisce lni de prisosă cu care s’ar pute face mai bine alte îmbunătăţiri. D. Totu, propune a se amâna această cesfciune. Punându-să la votă amânarea, s’a primită în unanimitate. Şedinţa s’a redicatu la 10 oare. Şedinţa a 17 de la 37 Ianuarie 1870. Preşedinţa D-luî Primarii Dimitrie Gusti. Şedinţa se deschide la ora 8 sara. Mebrii presenţi 7 şi anume: D. Major C. Langa, D. Lupu, D. Tăcu, Dr. Anas. Feu, H. Cernea, C. Cristrodulo Cerchez, Sc. Pastia. Absenți: T. Tăutu, I. Boean, A. D. Ghica, N. Dimitriu, S. Dudescu, A. M. Şendrea, A. Racoviță, N. G. Măcărescu. Consiliulă discutându asupra titlului ce trebuea să da scoale de meserii; în unanimitate s’a admisă a să intitula şcoala comunale de meserii. In unanimitate s’a admisă a să pune la ordinea elitei pentru şedinţa viitoare adresa Ministerialul de Interne, prin care face cunoscută a să numi în loculă D lui G. Mâizescu un altă representantă a bisericei Banală pentru terenulă pe care este înfiinţată grădina de pe strada Lâpuşneanu. S’a însercinată în unanimitate pe D. consilieră C. Crîstodulo Cercbsz, ca consultându legea a’şi da avisulă D-sale, dacă Primăria trebue a cere autorisaţiunea Ministeriului pentru urmărirea procesului ce are comuna Iașii cu D. Pavol Conduri, în urma adresei D. O. Mishănescu, în unanimitate ,’a insercinată pe D. consilieriă D. Tăcu, a formula apelulă ce trebue să se facă în procesul cu D. Faulquier Blanc, pentru antreprisa luminăriloră. Venindă la budgetă, D. Raportoră Pastia ceresce adresa Ministeriului pentru înfiinţarea unei clădiri care să serve ca depositu pentru prafulă de puşcă unde toţi comercianţii de prafă să’şi depue prafulă lor, plătindă comunei oacsa pentru întreţinerea acestui magasins. După aceasta D. Raportoră adaoge că aceasta ne fiid pentru comună o cheltueală prevejută de lege, ne fiind datoare comuna a face clădire pentru speculanţii de plată, ca şi pentru cel de ori ce alte materii inflamabile, ci comuna este datoare numai să elementri de asigurare, când ună comersantu cere autoricaţiune a clădi asemenea zidiri, după planul comunicată de Ministeriă, veglindu-se că această clădire are a costa vr’o 4.000 galbeni, având în vedere că din această adresă să vede că D. Ministru ar avea aerulă a impune comunei asemenea cheltueală, cela ce ar lovi în autonomia comunei. D-sa este contra trecere! în budgetă a vreunei cifre pentru clădirea acestei zidiri. Consiliulă discutându în unanimitate a decis a nu se trece în budgetulu comunei nici o cifră pentru construirea acestei zidiri. D. Raportori, arată că pentru teatru a fostă asignată în budgetul anului 1868 şi 1869, o cifră mai mare, însă pentru anul acesta s’a pusă numai 20.000 lei, în privire că teatrul nu va începe a se clădi anul acesta. D. Raportoră însă crede că ar fi mai bine a se suprima toată suma ce este alocată pentru teatru, a se face cu ea alte îmbunătăţiri şi când va fi să se înceapă clădirea teatrului, se va face cu alte mijloace, dar nu să se lasă a sta în ladă atâta bani fără nici un profită. D. Fetu, se unesce cu propunerea D. Raportorii şi adaoge că pentru edificarea teatrului trebue 70—80 mii galbeni, întrebându : când se va face teatrul ţinând»! pe tota anulă câte 5, 6, mii galbeni ? Şi de cât a trimite aceşti bani la curtea de consemnaţii pentru un procentă de 5% mai bine este să se facă îmbunătăţirile ce lipescă oraşulă şi cu banii ce suntă pănă acuma adunaţi să se echilibrele budgetulă, remânendă să se facă un împrumut, când va fi a se începe clădirea teatrului, mă împrumut cu procentă mică şi plătită treptat treptată pe fiecare ană.*) D. Primaru, nu este de opiniunea D-lui Raportoră şi a D-luî Fetu, căci dacă da atâţia ani este ideia înfiinţerei unui teatru în Iaşi şi de atâţia s’aă asignată în budgetă cifre cu destinaţiune specială pentru clădirea teatrului, ar fi nejustă şi ia contra legel a se lua astăzi aceşti bani de la destinaţiunea lor, şi a se întrebuinţia la aită ceva ; dacă banii destinaţi pentru teatru s’ară întrebuinţia la alte lucruri, prin aceasta s’ară face virimente şi virimentele suntă psoibite de lege. D. Primară întreabă apoi pentru ce s’ar împrumuta bani, că să se construească teatrulă, cândă teatrulă are deja ună fondă pentru construcţiunea loră ? Pentru ce s’a dată votulă de consiliu să se dea la pământă teatrulă vechiă de pe piaţa Primăriei, dacă este ca astăzi consiliulă nu mai trece în budgetulă comunei nici o cifră pentru clădirea altui teatru ? Pentru ce s’a plătită de a *) De aici s’a retrasă D. liacoviţă. *) De ace a luatu parte la şedinţe D. Tăcu.