Progresul, ianuarie-iunie 1870 (Anul 8, nr. 1-49)
1870-02-14 / nr. 12
PROGRESUL şie a Statului; pe cHei moşie sunt: o casă de vălătuci acoperită cu stufii, în mărime de 3 odăi, un grajdiu de scânduri, acoperit cu ragoză, o crâşmă totu de vălătuci, un coşcriu de inele, o vie de 2 pogoane, cu casă pentru vieriu, sarcini cunoscute e: o garanţie de 2390 galbeni, dată pentru D. Lupaşcu pentru antreprize publice, în contulu cârtea D-na Paraschiva Stârcea au luat împrumut suma de 500 galbeni de la D. Lupaşcu, şi 18.276 lei cursul fiscului vechi a pieţei, luaţi din Tribunalul Iaşi. Secţia l-iu, bani ce i s’ar cuveni după actul de împârţală, şi de concurenţii amatori de cumpărare sunt invitaţi a se presenta în Camera Tribunalului la împlinirea terminului prevăzut şi prin afipte, preparaţi cu garanţiile legale, când urmeate a face adjudecare, tot acum ce camerele pe toţi acei ce ar avea vreun drept din acele prevenite la punctul 3 de sub art. 506 a Procedurei Civile, să-şi arăta pretenţiunele la Tribunalu înaintea terminului, căci în urmă nu se va considera. Judele Directore a Juriului de espropriaţiiune pentru comuna Iaşii. No. 2128. D-nul Iancu Anghelichi, Iordachi Andreii, Costachi Filipescu, Alecsandru Brăescu, Constantin Corjescu, Teodor Codreşu, Alecsandru Racoviţa, Teodor Tăutu, Iou Botez, Ibrslamb Cernea, Dimitrie Tăcu, Cristachi Zatuescu, fiind căluţi la sorţi pentru a face parte din juriul destinat, adie la indemnităţile cuvenite pentru imobilele espropriate în comuna Iaşii, pentru stabirea căilor ferate de la Suceava la Iaşi, la Roman şi la Botoşani, sunt convocaţi a se întruni în cepa de 26 Fevruarie curent la 10 oare dimineaţă în localul Palatului Administrativ, sala Curţel cu Juraţi, îs aemenea pâr. E. Zapoli epitropulu bisericei Catolice din IST, D. Prmaru al comunei Iaşii, D nul J. D. ALugusch epitropul bisericei Luterane din Ieşi, Ioan Badova epitropul minorelui Necolai Rosul, D-na Carolina N. Nogherle şi D. Stefbuachi Vasiliu proprietari espropriţî în această comună pentru construirea zisei căi ferate, sunt convocaţi a se presenta înaintea juriului în localul şi zipa arătate mai subit, spre a li se face indemnităţile cevemnite. Jude Directore, Tasu. Judecătorul Instructorii a Trib. Neamţu. No. 4548. Noi Vasile Văleanu, Judecătorii Instructorul Tribunalului judeţului Neamţu, mândămu şi ordonămu prin aceasta la toţi portăreii şi agenţii putere! publice, a aduce înaintea noastră, conformându-se legel, pe Ioan Şuteanu, Dumitru Şuleanu, Ştefan Tofan şi Ilie Vamanu, a căroru domiciliu nu se cunoaşte, în culpaţî în causa din dosar lula No. 328. Invitam pe toţi depositarii puterei publice a da mână de ajutorii la cîuzu de trebuinţă, pentru executarea mandatului present. Spre acest finitu Tam subsemnat şi sigilat cu sigiliil nostru. Copie de pe aceasta se va lasa preveniţilor. Data în Tribunalul Neamţu la 7 Dechemvrie 1869. Judecătorii Instructorii, V. Văleanu. Epitropiea Ospitalului St. Spiridotf. No. 435. Pentru facerea a o parte din apeducul Capitalului Central, fiind necesitate de 200 ţevii de schijă, se publică spre cunoştinţa ginerala, doritorii a lua în întreprindere confecţionarea unor asemenea ţevii, sunt invitaţi a se presenta în Camera acestei Epitropii în clipa de 16 Martie viitoră stilul vechiu, la oarele 10 dimineaţă cu garanţie de 100 galbeni în numerariu; condiţiile se pot vedea în toate cifrele de lucru la cancelaria Epitropîel , licitaţia va fi orală şi se va ţine conform legei asupra comptabilităţeî generale a statului. No. 440. Fiind că la terminul ce au fost frcsatu pentru darea în întreprindere a facerea gârliciului deasupra pivniţei din ograda Capitalului Central şi a porţei la grădina din dosul acestui capital, nu s’au putut obţine un preţu satisfăcător pentru casă, se face cunoscut ca doritorii de a lua asupră de facerea acestor lucrări, să se presinte în Camera Epitropiei în clipa de 17 Martie viitor, stilul veciu, la oarele 10 dimineaţă, cu garanţie de 354 lei noi în numerariu ; condiţiile şi devizul se pot vedea în toate filele de lucru la cancelaria Epitropiei Generale. No. 464. La ospitalul central din Iaşi fiind necesitate de obiectele următoare: 300 coşuri saltele de pânză umplute cu lână nouă; 300 perini idem; 300 feţe saltele pânză bună, pistră; 300 feţe perine idem; 300 halaturl pentru vară; 600 părechi colţunl pânză idem; 200 scufii pânză pentru vară; 100 hilaturl de postavu suru; 200 părechî colţunl idim; 100 scufii idem; 200 flanele albe; 40 lighene cu ibricele lor de metali; 20 mesuţî de lemn boite şi cu muşama, 50 tacâmuri de cositorii pentru bucate, ide la 50 cupe mari, 50 mici şi 50 talgere (farfurii). Se publică spre cunoştinţa tuturor doritorilor de a lua asuprăle predarea acestor obiecte, carii sunt invitaţi a se presenta în Camera Epitropiei Generale, în clipa de 18 Martie viitoru stilu vechiu, la orele 10 dimineaţă, cu garanţii de 100 galbeni în numerar?; condiţiile şi probele se pot vide în toate dele de lucru la Generala Epitropie. LUCRĂRILE COMUNEI 3E. Sfera AL CONSILIULU COMUNALU. încheierea şedinţei a 44 de la 28 Noemvrie 1869. D. Primaru. Să vorupune. Acuma este o cestiune ce trebue a se discuta între noi. Auditorulu s’a retras, şedinţa este secretă. După desbaterea secretă s’a pusă la votă a se da D. Neculai loan diurna pentru filele câte le-a întrebuinţată în interesul cumpărare! gaelului pentru comuna laşului şi telaloculă ce a trebuită să ’i plătească D-lui pentru cumpărarea acestui gază şi s’a primită în unanimitate. S’a pusă la votă ca d. Primară să primească ofertile ce voră fi depuse pentru antrepriza eclerajului şi dacă pănă în 10 olile consiliulă va admite aceste oferte, atunce va otărâ dacă dă în antrepriza eclerajului saă nu și s’a primită în unanimitate. S’a pusă la votă că dacă pănă în 10 olile va veni vr’ună transportă de gază, d. Primară prin intermediulă d. N. loan să primească gazulă și se ’lă pue într’o magzie unde va conveni mai bine d. Primară, achitândă totă o data costulă gasului şi luândă toate măsurile pentru asigurare, şi s’a primită în unanimitate. D. Primaru. D-lor Consilieri! pentru antrepriza Iuînănăriloră de săă s’a ţinută licitaţiune şi nu s’a presentată nici ună concurentă. D. Lupu. Când espiră contractulă? D. Yumaru. La finile anului. 1). Dudescu. Propună să se mai facă o publicaţiune-D. Lupu. In termen de 15 elile. S’a pusă la votă a se face o publicaţiune cu termen de 15 elile şi s’a primită în unanimitate. D. Yrimaru. D-lor Consilieri! Este d. Brânzăună tânără ce studiează în străinătate şi cărue comuna’l dă o bursă. D-voastră a’ţi pusă condiţiunea că pentru a capata ună tânără bursa să trimată certificată de aplicaţiunea sa la învăţătură , acestă tânără din nenorocire s’a bolnăvită, şi trimete certificulă de boală, şi după ce să va face sănătos, va depune esamenulă cuvenită, însă pănă atunci d-lul cere bursă de 50 galbinî feetesce). D. Lupu. Ca toţi tinerii d-lor ce au bursă de la noi, asemene şi tânărulă Brânză a mersă în stăinatate pe speranţa bursei ce are de la comună, şi dacă s’a ţlisă tuturoră aceloră tineri ca d-lor să presinte certificate pentru aplicaţiune, acesta este ună resenă, înse în starea în care este astăzi d. Brânză, când d-lul esta bolnavă, eu credă că nu ne mai poate presenta acestă atestată de aplicaţiune pentru că nu poate să ’lă presenteze fiindă bolnav. Acuma dacă noi amă tăce şi n’am îndeplini cererea d-sale de a’i trimete bursa, d-lul fiindă bolnav şi fără a ave cine a’lă căuta în străinătate va rămâne pe uliţă. Eă socotă că noi amă pute acorda cerirea d. Brânză de a’î trimete 50 galbinî şi când d-luî să va face sănătosu va trimite certicată. D. Dudescu. Credă că aceasta este o cestiune personală. Auditorulă s’a retrasă, şedinţa este secretă. După desbaterea secretă s a pusă la votă a se da bursa de 50 galbini ce să cere pentru 5 luni trecute şi una viitoare, însă pentru viitor să să se ceară un certificată medicală prin care să se arăte anume de ce boală sufere şi s’a primită în unanimitate. D. Primarii. D-lor! ’mi scotă sufletulă pensionarii de mile, şi Ie-am pusă mă termenă pe mâne dacă le potă da saă nu. Amă primită mandatulă de la Ministeriă pe lunile April şi Iunie, înse eată ce dice Ministerulă (cetesce). D-lor! vedeţi că prin aceasta să aruncă o sarcină foarte mare Primăriei, căci în adevăr este una din cele mai mari greutăţi pentru casa comunală de a împărţi milele. Ducându-ne la casierie cu mandatură, să achiteză alte mandate şi aceasta rămâne la o parte, să achiteză sute de mandate câte dela 2 mii lei şi acesta rămâne neplătită, şi saracile vină la Primărie, plângă aice, râcnescă şi ţipă în contra Primarului, ca când Primarulă n’ar voi să le plătească. D. Pastia. Iată cum stă cestiunea aceasta. Cestiunea milelor a mai fostă dată la consiliulă comunală de mal înainte, însâ ministerială nu dă bănit la termenă, ci tată după 7—8 luni, şi prin aceasta să faca o greutate atâtă oamenilor cârora li se dă aceste mile cum şi Primăriei ce le distribue. Toţi banii aceştia se cuvinu oamenilor saraci, şi el vineaă în gripa, intraă la cassierie, şi prin aceasta făceă o greutete cassieriuluî ; ministerială trece apoi aceste mile la Primărie, însă nu da și ordină casierului ca plata se o facă regulată la 3 luni, ci plata acestor bani se face la 7—8 luni, în câtă casieriulă noastra era impedecată în lucrările sale, căci este destulă ea se fie una singură nevoeştă, dar mai alesă când sunt sute. Ve puteţi închipui greutăţile casieriului, în câtă d. Primară şi d-nii adjutori nu facă altă de câtă să stea în corespondenţă cu ministeriulă, şi ministeriulă a ridicată apoi Primăriei această sarcină şi a trecut’o eră la casierie, însă cassieria nu face plata mai regulată şi acuma ministerială vrea ca această sarcină se o dea eară Primăriei. Eă v’aşă ruga, ca considerândă greutăţile cu care să poate îndeplini această sarcină se n’o mai primimu; putem primi pe trecută fiindă că sunt bilete de achitată, dar pentru viitoriă să lăsămă pe sarcina ministeriului ca elă care numesce pe oamenii ce trebue se ia mila, elă să facă şi distribuţiunea banilor, căci a fi în sarcina Primăriei aşa cum este astă-ţil, nu ne ajunge una singură carieră, ci trebue să mai punem ună cassieriu care să se ocupe numai de această afacere. Apoi Primăria verlindă stăruinţa acestora oameni, verlindă dificultatea cu care aquitează ca asierială mandatele a fostă nevoită să le avanseze bani, care se’I scadă apoi la aquitarea mandatului, căci aceşti saraci veneă cu sutele şi făceaă larmă în Primărie. Pentru ce ar primi Primăria că din causa ministeriului sau a casieriei, casierul nostru să fie sustrasă de la îndatoririle sale, şi aceşti oameni să creadă că Primăria este care le face asemene greutăţi. Eu vă rogu să nu admiteţi primirea aceastei sarcini de câtu pentru lunile ce nu sunt aquitate, pentru viitoriă însă aceasta să fie dată în sarcina casieriului de judeţă. D. Tăcu. D-lor eu nu stim de părerea d-lui Pastia, in privirea distribuţiunilor acestor mile. Raţiunea cea făcută pe ministeriă să treacă aceste ajutorurî la Primărie este fondată, fiindă că intr’o comună nimene nu poate cunoasce mai bine pe aceşti oameni lipsiţi, pe aceste persoane ce potă ave nevoie de asemene mici adjutorurî, căci aceste nu suntă pensiuni ci nisce mici adjutorurî, şi nimeni nu poate cunoasce mal bine pe cel ce suntă în dreptă a primi aceste mici adjutoruri de câtă Primariulă şi consiliulă care cunoscă mai bine pe locuitorii din comună, prin urmare Guvernulă cu multă raţiune a venită să treacă la comună împărţirea acestor bani. Primariulă comunei şi consiliulă este în dreptă să vadă dacă aceste persoane suntă în adevără nevoieşe, saă poate alte persoane suntă mai nevoieşe şi merită mai multă a primi această milă, căci nu este decât milă; cu alte cuvinte că cred că dacă distribuţiunea acestor mile trece la Primărie, să căutăm a pune capătă abusurilor ce saă comisă la acestă paragrafă, ce nu saă întrebuinţatu tocmai la destinaţiunea sa. Dificultăţile ce le propune d. Pastia, cred că am pute face să dispară, cacî ne-am pute esplica cum ministerială că dacă este că această sarcină să treacă la Primărie, d. ministru să dea ordine d-lui casieră că plata banilor se o facă la timpă. D. Lupu. D-lor! Să înpărtăşescă în totulu opiniunea d-lui Tăcu şi ve întrebă pe d-voastrâ mai întăiă ce va să elica Primariă, şi consiliulă comunală? După mine Primară şi consiliul comunală va să ţlică espresiunea orăşenilor şi care suntem chemaţi a înlesni pe cetăţeni şi a Ie da cele ce suntem datori a le da. Ei bine d-lor, când vine vorba că trebue să facem o mică înlesnire cetăţenilor noştri, noi atunci să zicem că avem să întimpinâmă cutare şi cutare greutate şi să nu primimu? Noi ar trebui încă să ne felicitămu că ministeriulă trimete la noi să facemu această repartiţiune, după mine cred că ar trebui să ne felicitămă cănd vedemă ca ministerială face ună lucru justă. Acuma voi veni la aplicaţiunea lucrului, saplice că această sarcină a fi la comună ar fi o spaimă, că cred că nu poate fi o spaima, căci dacă noi o vom lua asupra noastră, nu o luăm decât pentru a face o înlesnire cetăţenilor) şi dtn