Progresul, ianuarie-iunie 1870 (Anul 8, nr. 1-49)

1870-02-14 / nr. 12

PROGRESUL şie a Statului; pe cHei moşie sunt: o casă de vălătuci acoperită cu stufii, în mărime de 3 odăi, un grajdiu de scânduri, acoperit cu ragoză, o crâşmă totu de vălătuci, un coşcriu de inele, o vie de 2 pogoane, cu casă pentru vieriu, sarcini cunoscute e: o garanţie de 2390 galbeni, dată pentru D. Lupaşcu pentru an­­treprize publice, în contulu cârtea D-na Paraschiva Stârcea au luat împrumut suma de 500 galbeni de la D. Lupaşcu, şi 18.276 lei cursul fiscului vechi a pie­ţei, luaţi din Tribunalul Iaşi. Secţia l-iu, bani ce i s’ar cuveni după actul de împârţală, şi d­e concu­renţii amatori de cumpărare sunt­ invitaţi a se pre­senta în Camera Tribunalului la împlinirea terminu­­lui prevăzut şi prin afipte, preparaţi cu garanţiile le­gale, când urmea­te a face adjudecare, tot acum ce camerele pe toţi acei ce ar avea vre­un drept din a­­cele prevenite la punctul 3 de sub art. 506 a Pro­­cedurei Civile, să-şi arăta pretenţiunele la Tribu­nalu înaintea terminului, căci în urmă nu se va considera. Judele Directore a Juriului de espropriaţiiune pentru comuna Iaşii. No. 2128. D-nul Iancu Anghelichi, Iordachi An­dreii, Costachi Filipescu, Alecsandru Brăescu, Cons­tantin Corjescu, Teodor Codreş­u, Alecsandru Ra­­coviţa, Teodor Tăutu, I­ou Botez­, Ibrslamb Cer­nea, Dimitrie Tăcu, Cristac­hi Zatuescu, fiind căluţi la sorţi pentru a face parte din juriul destinat, a­die la indemnităţile cuvenite pentru imobilele espropriate în comuna Iaşii, pentru stabirea c­ăilor ferate de la Su­ceava la Iaşi, la Roman şi la Botoşani, sunt convo­caţi a se întruni în cepa de 26 Fevruarie curent la 10 oare dimineaţă în localul Palatului Administrativ, sala Curţel cu Juraţi, îs aemenea pâr. E. Zapoli epi­­tropulu bisericei Catolice din I­ST, D. Pr­maru al co­munei Iaşii, D nul J. D. ALugusch epitropul biseri­cei Luterane din Ieşi, Ioan Badova epitropul mino­­relui Necolai Rosul, D-na Carolina N. Nogherle şi D. Stefbuachi Vasiliu proprietari espropriţî în aceas­tă comună pentru construirea zisei căi ferate, sunt convocaţi a se presenta înaintea juriului în localul şi zipa arătate mai subit, spre a li se face indemnită­ţile cevemnite. Jude Directore, Tasu. Judecătorul Instructorii a Trib. Neamţu. No. 4548. Noi Vasile Văleanu, Judecătorii Ins­tructorul Tribunalului judeţului Neamţu, mândămu şi ordonămu prin aceasta la toţi portăreii şi agenţii pu­tere! publice, a aduce înaintea noastră, conformân­­du-se legel, pe Ioan Şuteanu, Dumitru Şuleanu, Şte­­fan Tofan şi Ilie Vamanu, a căroru domiciliu nu se cunoaşte, în culpaţî în causa din dosar lula No. 328. Invitam­ pe toţi depositarii puterei publice a da mână de ajutorii la cîuzu de trebuinţă, pentru execu­­tarea mandatului present. Spre acest finitu Tam­ sub­semnat şi sigilat cu si­­giliil­ nostru. Copie de pe aceasta se va lasa preveniţilor. Data în Tribunalul Neamţu la 7 Dechemvrie 1869. Judecătorii Instructorii, V. Văleanu. Epitropiea Ospitalului St. Spiridotf. No. 435. Pentru facerea a o parte din apeducul Capitalului Central, fiind necesitate de 200 ţevii de schijă, se publică spre cunoştinţa ginerala, doritorii a lua în întreprindere confecţionarea unor asemenea ţevii, sunt invitaţi a se presenta în Camera acestei Epitropii în clipa de 16 Martie viitoră stilul vechiu, la oarele 10 dimineaţă cu garanţie de 100 galbeni în numerariu; condiţiile se pot vedea în toate cifrele de lucru la cancelaria Epitropîel , licitaţia va fi orală şi se va ţine conform legei asupra comptabilităţeî ge­nerale a statului. No. 440. Fiind că la terminul ce au fost frcsatu pentru darea în întreprindere a facerea gârliciului de­asupra pivniţei din ograda Capitalului Central şi a porţei la grădina din dosul acestui capital, nu s’au putut obţine un preţu satisfăcător pentru casă, se fa­ce cunoscut ca doritorii de a lua asupră de facerea a­­cestor lucrări, să se presinte în Camera Epitropiei în clipa de 17 Martie viitor, stilul ve­ciu, la oarele 10 dimineaţă, cu garanţie de 354 lei noi în nume­rariu ; condiţiile şi devizul se pot vedea în toate fi­lele de lucru la cancelaria Epitropiei Generale. No. 464. La ospitalul central din Iaşi fiind nece­sitate de obiectele următoare: 300 coşuri saltele de pânză umplute cu lână nouă; 300 perini idem; 300 feţe saltele pânză bună, pistră; 300 feţe perine idem; 300 halaturl pentru vară; 600 părechi colţunl pânză idem; 200 scufii pânză pentru vară; 100 hilaturl de postavu suru; 200 părechî colţunl idim; 100 scufii idem; 200 flanele albe; 40 lighene cu ibricele lor de metali; 20 mesuţî de lemn boite şi cu muşama, 50 tacâmuri de cositorii­ pentru bucate, i­de la 50 cupe mari, 50 mici şi 50 talgere (farfurii). Se publică spre cunoştinţa tuturor doritorilor de a lua asuprăle predarea acestor obiecte, carii sunt invitaţi a se pre­senta în Camera Epitropiei Generale, în clipa de 18 Martie viitoru stilu vechiu, la orele 10 dimineaţă, cu garanţii de 100 galbeni în numerar?; condiţiile şi pro­­­bele se pot vide în toate d­­ele de lucru la Gene­rala Epitropie. LUCRĂRILE COMUNEI 3E. Sfe­r­a A­L CONSILIULU COMUNALU. înch­eierea şedinţei a 44 de la 28 Noemvrie 1869. D. Primaru. Să voru­pune. Acuma este o cestiune ce trebue a se discuta între noi. Auditorulu s’a retras, şedinţa este secretă. După desbaterea secretă s’a pusă la votă a se da D. Neculai loan diurna pentru filele câte le-a întrebuinţată în interesul­ cumpărare! gaelului pentru comuna laşului şi telaloculă ce a trebuită să ’i­ plătească D-lui pentru cumpărarea acestui gază şi s’a primită în unanimitate. S’a pusă la votă ca d. Primară să primească ofertile ce voră fi depuse pentru antrepriza eclerajului şi dacă pănă în 10 olile consiliulă va admite aceste oferte, a­­tunce va otărâ dacă dă în antrepriza eclerajului saă nu și s’a primită în unanimitate. S’a pusă la votă că dacă pănă în 10 olile va veni vr’ună transportă de gază, d. Primară prin intermediulă d. N. loan să primească gazulă și se ’lă pue într’o ma­­g­zie unde va conveni mai bine d. Primară, achitândă totă o data costulă gasului şi luândă toate măsurile pentru asigurare, şi s’a primită în unanimitate. D. Primaru. D-lor Consilieri! pentru antrepriza Iu­­înănăriloră de săă s’a ţinută licitaţiune şi nu s’a presen­­tată nici ună concurentă. D. Lupu. Când espiră contractulă? D. Yumaru. La finile anului. 1). Dudescu. Propună să se mai facă o publicaţiune-D. Lupu. In termen de 15 elile. S’a pusă la votă a se face o publicaţiune cu termen de 15 elile şi s’a primită în unanimitate. D. Yrimaru. D-lor Consilieri! Este d. Brânză­ună tânără ce studiează în străinătate şi cărue comuna’l dă o bursă. D-voastră a’ţi pusă condiţiunea că pentru a capata ună tânără bursa să trimată certificată de apli­­caţiunea sa la învăţătură , acestă tânără din nenorocire s’a bolnăvită, şi trimete certific­­ulă de boală, şi după ce să va face sănătos, va depune esamenulă cuvenită, însă pănă atunci d-lul cere bursă de 50 galbinî fee­­tesce). D. Lupu. Ca toţi tinerii d-lor ce au bursă de la noi, asemene şi tânărulă Brânză a mersă în stăinatate pe speranţa bursei ce are de la comună, şi dacă s’a ţlisă tu­­turoră aceloră tineri ca d-lor să presinte certifi­cate pentru aplicaţiune, acesta este ună resenă, înse în starea în care este astăzi d. Brânză, când d-lul esta bolnavă, eu credă că nu ne mai poate pre­senta acestă atestată de aplicaţiune pentru că nu poate să ’lă presenteze fiindă bolnav. Acuma dacă noi amă tăce şi n’am îndeplini cererea d-sale de a’i trimete bur­sa, d-lul fiindă bolnav şi fără a ave cine a’lă căuta în străinătate va rămâne pe uliţă. Eă socotă că noi amă put­e acorda cerirea d. Brânză de a’î trimete 50 galbinî şi când d-luî să va face sănătosu va trimite certicată. D. Dudescu. Credă că aceasta este o cestiune per­sonală. Auditorulă s’a retrasă, şedinţa este secretă. După desbaterea secretă s a pusă la votă a se da bursa de 50 galbini ce să cere pentru 5 luni trecute şi una viitoare, însă pentru viitor să să se ceară un cer­tificată medicală prin care să se arăte anume de ce boală sufere şi s’a primită în unanimitate. D. Primarii. D-lor! ’mi scotă sufletulă pensionarii de mile, şi Ie-am pusă m­ă termenă pe mâne dacă le potă da saă nu. Amă primită mandatulă de la Minis­­teriă pe lunile April şi Iunie, înse eată ce dice Minis­­terulă (cetesce). D-lor! vedeţi că prin aceasta să a­­runcă o sarcină foarte mare Primăriei, căci în adevăr­ este una din cele mai mari greutăţi pentru casa comu­nală de a împărţi milele. Ducându-ne la casierie cu mandatură, să achiteză alte mandate şi aceasta rămâne la o parte, să achiteză sute de mandate câte dela 2 mii lei şi acesta rămâne ne­plătită, şi saracile vină la Pri­mărie, plângă aice, râcnescă şi ţipă în contra Primarului, ca când Primarulă n’ar voi să le plătească. D. Pastia. Iată cum stă cestiunea aceasta. Cesti­­unea milelor a mai fostă dată la consiliulă comunală de mal înainte, însâ ministerială nu dă bănit la termenă, ci tată după 7—8 luni, şi prin aceasta să faca o gre­utate atâtă oamenilor cârora li se dă aceste mile cum şi Primăriei ce le distribue. Toţi banii aceştia se cuvinu oamenilor saraci, şi el vineaă în gripa, intraă la cas­­sierie, şi prin aceasta făceă o greutete cassieriuluî ; mi­nisterială trece apoi aceste mile la Primărie, însă nu da și ordină casierului ca plata se o facă regulată la 3 luni, ci plata acestor bani se face la 7—8 luni, în câtă ca­­sieriulă noastra era impedecată în lucrările sale, căci este destulă ea se fie una singură nevoeştă, dar mai alesă când sunt sute. Ve puteţi închipui greutăţile casi­­eriului, în câtă d. Primară şi d-nii adjutori nu facă altă de câtă să stea în corespondenţă cu ministeriulă, şi ministeriulă a ridicată apoi Primăriei această sarcină şi a trecut’o eră la casierie, însă cassieria nu face plata mai regulată şi acuma ministerială vrea ca această sar­cină se o dea eară Primăriei. Eă v’aşă ruga, ca con­­siderândă greutăţile cu care să poate îndeplini această sarcină se n’o mai primimu; putem primi pe trecută fiindă că sunt bilete de achitată, dar pentru viitoriă să lăsămă pe sarcina ministeriului ca elă care numesce pe oamenii ce trebue se ia mila, elă să facă şi distribuţiu­­nea banilor, căci a fi în sarcina Primăriei aşa cum este astă-ţil, nu ne ajunge una singură carier­ă, ci trebue să mai punem ună cassieriu care să se ocupe numai de această afacere. Apoi Primăria verlindă stăruinţa aces­­tora oameni, verlindă dificultatea cu care aquitează ca a­­sierială mandatele a fostă nevoită să le avanseze bani, care se’I scadă apoi la aquitarea mandatului, căci aceşti saraci veneă cu sutele şi făceaă larmă în Primărie. Pentru ce ar primi Primăria că din causa ministeriu­lui sau a casieriei, casierul­ nostru să fie sustrasă de la îndatoririle sale, şi aceşti oameni să creadă că Primăria este care le face asemene greutăţi. Eu vă rogu să nu admiteţi primirea aceastei sarcini de câtu pentru lunile ce nu sunt aquitate, pentru viitoriă însă aceasta să fie dată în sarcina casieriului de judeţă. D. Tăcu. D-lor­ eu nu stim de părerea d-lui Pastia, in privirea distribuţiunilor acestor mile. Raţiunea ce­a făcută pe ministeriă să treacă aceste a­jutorurî la Pri­mărie este fondată, fiindă că intr’o comună nimene nu poate cunoasce mai bine pe aceşti oameni lipsiţi, pe a­­ceste persoane ce potă ave nevoie de asemene mici adjutorurî, căci aceste nu suntă pensiuni ci nisce mici adjutorurî, şi nimeni nu poate cunoasce mal bine pe cel ce suntă în dreptă a primi aceste mici adjutoruri de câtă Primariulă şi consiliulă care cunoscă mai bine pe locuitorii din comună, prin urmare Guvernulă cu multă raţiune a venită să treacă la comună împărţirea acestor­ bani. Primariulă comunei şi consiliulă este în dreptă să vadă dacă aceste persoane suntă în adevără nevoieşe, saă poate alte persoane suntă mai nevoieşe şi merită mai multă a primi această milă, căci nu este de­cât milă; cu alte cuvinte că cred că dacă distribuţi­­unea acestor mile trece la Primărie, să căutăm a pune capătă abusurilor ce saă comisă la acestă paragrafă, ce nu saă întrebuinţatu tocmai la destinaţiunea sa. Di­ficultăţile ce le propune d. Pastia, cred că am pute face să dispară, cacî ne-am pute esplica cum ministerială că dacă este că această sarcină să treacă la Primărie, d. ministru să dea ordine d-lui casieră că plata banilor se o facă la timpă. D. Lupu. D-lor! Să înpărtăşescă în totulu opiniunea d-lui Tăcu şi ve întrebă pe d-voastrâ mai întăiă ce va să elica Primariă, şi consiliulă comunală? După mine Primară şi consiliul comunală va să ţlică espresiunea orăşenilor şi care suntem chemaţi a înlesni pe cetăţeni şi a Ie da cele ce suntem datori a le da. Ei bine d-lor, când vine vorba că trebue să facem o mică înlesnire cetăţenilor noştri, noi atunci să zicem că avem să în­­timpinâmă cutare şi cutare greutate şi să nu primimu? Noi ar trebui încă să ne felicitămu că ministeriulă tri­­mete la noi să facemu această repartiţiune, după mine cred că ar trebui să ne felicitămă cănd vedemă ca mi­nisterială face ună lucru justă. Acuma voi­ veni la aplicaţiunea lucrului, sa­plice că această sarcină a fi la comună ar fi o spaimă, că cred că nu poate fi o spai­ma, căci dacă noi o vom lua asupra noastră, nu o lu­­ăm­ de­cât pentru a face o înlesnire cetăţenilor) şi dtn

Next