Progresul, ianuarie-iunie 1870 (Anul 8, nr. 1-49)
1870-01-14 / nr. 3
No. 3. ANUL VIII. FOAEA PUBLICAŢIUNELOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâraânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni galbenii. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurouri la Iaşii, Mercur, 14 Ianuarie 1870, parale-97 laser. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fisculu Iaşii, 14 Ianuarie 1870. Depeşe Telegrafice. MADRID, 19 Ianuarie.— Consultaţia asupra lege! care esclude pe toţi Burbonii de la tronulu Spaniei, au fost amânată din causa diferenţei de opinii a subscriptorilor. PARIS, 19 Ianuarie.— Asasinul Trauppman au fost esecutatii aici dimineaţă. Diarul „La Marseillaise"* anunţă că procesul contra lui Rochefort va fi Sâmbătă. Diarul „La Liberté“ desminte sgomotul despre proiectur lui Beust şi Daru, pentru o alianţă intimă între Francia, Austria, Olanda, Bavaria şi Elveţia. PARIS, 21 Ianuarie.— Rochefort declară într’unu articol că nu se va înfăţoşa Sâmbătă înaintea tribunalului, pentru că recuză pe magistraţii nealeşi prin sufragiul universal şi pentru că publicitatea desbaterelor este interzisă Alecsandru Iberţen au murit api dimineaţă. MADRID, 20 Ianuarie.— Compunerea biurourilor electorale face să se presumeze că candidaţii monarchice voru triumfa pretutindene. (Monttor u!a.) I. S. Domnul au mai primită, pană acum, cu ocasiunea căsă toriei Sale, scrisori de la: Prea S. S. Patriarchul ecumenic din Constantinopole; A. S. Ducele de Anhalt; A. S. R. marele duce de Mecklemburg Strelitz; A. S. R. marele duce de Oldemburg; A. S. R. marele duce de Saxe-Weimar-Eisenach ; A. S. R. marele duce de Hessen-Darmstadt; A. S. S. Principele Schwarzburg-Sondershausen ; Consiliul federal al Elveţiei ; Senatul oraşului liber de Brema; A. S. S. Principele de Reuss. — Vineri, 2 ianuarie, pe la oarele 12, I. S. au bine voită a primi cu ceremonialul obicinuită pe C. cavaler de Mayard, representante Belgiei, în Francia Cabinetul Ollivier a fost bine priimită atât de Cameră cât şi de Senat. Programma şi tendinţele sale constituţionale au fost discutate în Cameră şi bine primite. — Joi la 8 ianuarie, la oarele 8 de dimineaţă, sosind la Sulina vaporul remorquer Koroneos, cu pavilionul elin, proprietatate a Domnului M. Avramovici, au staţionată la guetă, în jurul casarmei, unde plesnind cazanul s’au înecată pe locă, fără a se mai vedea, împreună cu equipajul da 7 persoane şi doi pasajeri, scăpând numai căpitanul şi machinistul. Uciderea lui Victor Noir. Ziarele din Paris ne dau desluşiri despre uciderea lui Victor le Noir de cătră Principele Petre Bonaparte, la Corsica se publică doue ţlrare. Unul bonapartistu, în care scrie şi Principele Petre Bonaparte, altul republicanu, care are în Paris pe unul din redactorii sei, D. Paschal Grousset. Principele Petre Bonaparte au scriet în oitarul seu din Corsica un articol, sub scrisu de dânsul, prin care insultă, cu cuvinte foarte grele, pe redactorii tiiarului republicanii. D. Paschal Grousset au trimisi doi martori la Principele Petre Bonaparte, pentru a-i cere reparaţiune. Aceşti doi martori fură DD. Uiric de Fonviele şi Victor Noir. Principele Petre Bonaparte scrisese şi primului redactore al ziarului La Marseillaise, D. Rochefort, o epistolă foarte insultătoare, prin care îl somă să se bată cu dânsul în duelă, pentru cele ce scrisese în Marseillaise contra persoanei sale. D. Rochefort primise propunerea și trimesese pe DD. Arthur Arnould și Miliieas, ca martori ai sei, cării erau pe stradă, pe când martorii D-lui Paschal Grousset erau sosți, în apartamentele Principelui. Principele Petre Bonaparte e născută la Roma la 12 Septembre 1815; este al treilea hit al lui Lucien Bonaparte, fratele Imperatorului Napóleon. I. Victor Noir, fiiul unui ceasornicarii, avea 21 de ani, când își dete sufletulu. Tata-seu era bolnavă în pată, când află moartea filului seu. Cel însercinată a’i da fatala ştire n’apucă se (J'.cu doue trei cuvinte, şi betrânul tată înţelese şi’l opri d’a nul vorbi, elicendu’I: — Nimsne, at ură de mine, nu va da ştirea mamei dute şi Lsene. Scana ce se va fi petrecută între aceşti do! bătrâni au trebuită se fie din cele mai dureroase. Bătrânaraomă se tîrî pănă la casa unde locuia fiiul ei şi unde acum nu mai putea găsi de câtă un cârpă fără sufletu. Victor Noir era logodită cu o fată de 16 ani şi la 10 Ianuarie era să se cunune. Logodnica era aci, nemişcată, rece, palidă mai ca şi mortul. —Sunt treile, disc ea unu! »m:cu, ne jucamu spre a găsi care din no! do! v& muri ma! înainte şi elu au perdutu. Aceste desluşiri date, se facem acum cunoscut dechiarurile făcute însutea justiţiei de cătră ambele părţi. D. Urlic de Fonvielle dechiarâ: — Ei şi I. Victor Noir furăm introduşi la Principele Bonaparte, la primul stagiu, strada mare la Auteuili, No. 59, pe când DD. Grouaet şi Santon rămaseră la poartă. Principele venind îa camera unde’l aşteptau cei doi semeţe, îi spuseră causa ce’i aducea şi i I înmânară epistola D lui Pascal Grousset. Principele ceti epistola, o turti în mână și s elise visitfttorilor cu o voce tare: Nu me voiu bate cu uneltele lui Rochefort. Me voiu bate cu nasu’și Rochefort. Nu voea cu a răspunde. Victor Noir luă cuvântul pentru prima oară și elise: Domnule, vin din partea D. Grousset. Suntem solidari de amicii noştri, în acest moment, Principele năvăleşte asupra lui şi-l loveşte pe faţă şi, trageti dă repede un revolveru din bosunarul seu, îl descarcă în peptul seu. Victor Noir, se sileşte a se apăra contra asasinului. Principele trage a doua oară. Victor Noir zăreşte o uşe deschisă şi se repede pe scară. D. Fonvielle voeşte a alerga în ajutorul seu. Principele trage şi asupra acestuia, care se dete la spatele unei capele. Pricipele trase din nou asupra D lui de Fonvielle şi de astă dată glonţul trece prin mîna fia fără a’lu răni. Fonvielle se repeda prin sala de biliard»! și ese pe o altă soră, sjungând jos întâlnește p’un factoru de la teLgrafu, căruia îi dă unu revolveru, pe care îlu avea cu elă, zicând se constate că n’au trasă nici un focă. Când ajunse la poarta unde eâ slase Noir, îlu găsi espirând în brațele portarului. Victor Noir fu îndată dusă la o spiţerie, ce era la câţiva paşi. Medicul ce veni îndată nu putu face altă, de câtă a constata moartea lui Victor Noir. Principele Petre Bonaparte, într’o depunre a sa, orice că el ar fi fost pălmuită de Victor Noir şi că numai atunci ar fi trasă asupra lui. El însă nu spune de ce au tresă două lovituri asupra lui Fonvielle. Imp maiorele, când află de la prefectul poliţiei cele întâmplate, păli şi ordonă iresfoirea Principelui. Ministrul justiţiei, la rândul sau, ordină îndată arestarea şi apoi se duse la Imperatură spre a’i presenta decretul prin care se autoriză prestarea Principelui. Imperator se aprobă măsurile luate de ministru şi subscrie decretul prin care, conform constituţiunei, Camera de punere sub ecupare a înaltei curţi de justiţie este convocată pentru a st lua asupra faptului de omucidere. (Românul.) 24 curent în Camera Prefecturei Poliţiei Iaşi, se publică acest termin spre cunoştinţa amatorilor. Prefectura judeţ. Işti. No. 184. La 26 a curentei urmeadu a se ţine din nou în Camera acestui oficiu licitaţiune pentru darea în antrepriză a spălatului rufeloru şi celoralte albituri ale eleviloru din Semimirulu Socola din acest judeu, conformă oficiei D. Ministru de Culte sub No. 15,180, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. No. 240. La 27 a curentei luni Ianuarie urmând a se ţine din nou în Camera acestui oficiu licitaţiune pentru vinderea matinalului ce va resulta din dărâmarea manjelui din ograda Palatului Administrativă din acest oraş, conformă oeciel Domnului Ministru de Reibal sub No. 6753, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 230. Domnul Dimitrie Iliescu Ciurecariu, prin petiţiunea ce au adresat acestui oficiu şi care s'u înregistrat la No. 373, arată că au perdut un sinetu pe suma de 133 lei, 33 bani, sub semnătura D lui Angliei, implecat la Tribunalul Secţia l-iu, apuntamentul seu pe luna Catomvrie anul espirat 1869, şi acceptat acel sunet de Grefierul Tribunalului Secţia 1 -ia, şi făcută pe numele înfăţoşitorului, se publică aflarea mencionatului s net, cunoscându-se însă că cu aceasta nu se face vreua actu petiţionarului. Prefectura Judeţ. Neamţu. N®. 9285. Pe teritoriul comunei Rânceştii din plasa de sus acest judeţ, pripăşindu-se o vacă în păr porumbă, coarnele greblişe şi la cornul stâng o rotiţe; sa publică spre generala cunoştinţă, ca păgubaşulă ce va fi, să se înţâţoşeală în lăuntrul terminului de 6 luni cu dovedi legale lasa Primărie spre a primi acea vacă, căci 1* din contra se va vinde. Comisie a cvartaluluî al 3-lea din Iaşi. No. 63. Doligentul acestui oficiu urmându a se vinde licitativă în peaţa Primăriei în $‘o* de 15 a cureiUel, orele 11 dimineaţă, obiectele ce suntu împlinite de la Avram Dulbergu în petenţia D. David Halperu, şi anume : 2 oglindi vechi cu privazuri de nucă, un dulapu de tel şi unu ornon de părete, se publică acoiSta spre ştiinţa concurenţilor ce ar fi. Casierie» (»encrari a districtului laşii. No. 108. Fiind că la terminal de 9 curai tu, publicat în Progresul No. 1, nu s’au presentat concurenţi pentru venerarea grâului secvestrat de la arendaşul moşiei Şorogaril, pentru neplata de câştig, scria regulat un din nou termin a se ţine licitaţie la Comitetul Permanent al judeţului Fălciu. No. 61. Da la 15 până la 30 curentă, urmând a se ţine în Craera Comitetului supra-licitaţie pentru arendarea i.ccisatorii de la comunele Idriceni, Podoleni, Covasna, Zberoaea, Cosmeştî, Moşna, Gara Bohotin, Grozeşti, Bohotinu, Ghermaneşti, Răducăneşti, Sdlăgenii, Iaaiaa, Basga, Şiş‘Anii, Viltoteşti, Urdeştii, Uriţii, Gîşiţeî, Stoeneştii, Tifa, Saletea, Dudeşti, Jigăria, Bălieşii, Oţelenii, Mălăeştiî şi Berezenii; se publică aceasta spre cunoştinţa concurenţilor, care însoţiţi de garanţiile cuvenite să se presinte în Camera Comitetului. Filiîîariea Comunei laşii. No. 343. Comuiunea constătâtoare embaticariioră Români din astă urbă, prin adresa cu No. 14, e spune că avend în vedere că ea este numită adhoc de în noul Guvern pentru esecutarea acelor embaticari ce sunt în drept a fi scutiţi îa viitoru de asemenea plată, şi considerând că la ea s’aă presentată până acum un numeră foarte mică de embaticari cu toate deşteptările ce li s’au făcută, în câtă netă împrejurare motivează tragănarea lucrărilor de constatare multă timpu. De aceea au regulată prin procesul verbal încheiet în şedinţa de la 20 a Junei Dechemvrie anul espirat 1869, a se pune din noă în vederea D-lor embaticari carii nu s’au presentatu încă la Comisiune cu documentele pentru locurile ce le posedă, ca în ter-