Progresul, ianuarie-iunie 1870 (Anul 8, nr. 1-49)

1870-01-14 / nr. 3

No. 3. ANUL VIII. FOAE­A PUBLICAŢIUNELOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Z­iarul se publica de la 1—2 coaie pe septâraânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni­­ galbenii. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurouri la Iaşii, Mercur, 14 Ianuarie 1870, parale-9­7 laser. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu­ cursul fisculu Iaşii, 14 Ianuarie 1870. Depeşe Telegrafice. MADRID, 19 Ianuarie.— Consultaţia asupra lege! care esclu­­de pe toţi Burbonii de la tronulu Spaniei, au­ fost­ amânată din causa diferenţei de opinii a sub­scriptorilor. PARIS, 19 Ianuarie.— Asasinul Trauppman au fost esecutatii aici dimineaţă. Diarul „La Marseillaise"* anunţă că procesul contra lui Roche­fort va fi Sâmbătă. Diarul „La Liberté“ desminte sgomotul despre proiectur­ lui Beust şi Daru, pentru o alianţă intimă între Francia, Austria, O­­landa, Bavaria şi Elveţia. PARIS, 21 Ianuarie.— Rochefort declară într’unu articol că nu se va înfăţoşa Sâmbătă înaintea tribunalului, pentru că recuză pe magistraţii ne­aleşi prin sufragiul universal şi pentru că pu­blicitatea desbaterelor este interzisă Alecsandru Iberţen au murit api­ dimineaţă. MADRID, 20 Ianuarie.— Compunerea biurourilor electorale fa­ce să se presumeze că candidaţii monarchice voru triumfa pre­­tutindene. (Mont­tor u!a.) I. S. Domnul au mai primită, pană acum, cu ocasiunea căsă­­ toriei Sale, scrisori de la: Prea S. S. Patriarchul ecumenic din Constantinopole; A. S. Ducele de Anhalt; A. S. R. marele duce de Mecklemburg Strelitz; A. S. R. marele duce de Oldemburg; A. S. R. marele duce de Saxe-Weimar-Eisenach ; A. S. R. marele duce de Hessen-Darmstadt; A. S. S. Principele Schwarzburg-Sondershausen ; Consiliul federal al Elveţiei ; Senatul oraşului liber de Brema; A. S. S. Principele de Reuss. — Vineri, 2 ianuarie, pe la oarele 12, I. S. au bine voită a primi cu ceremonialul obicinuită pe C. cavaler de Mayard, representan­te Belgiei, în Francia Cabinetul Ollivier a­ fost bine priimită atât de Ca­meră cât şi de Senat. Programma şi tendinţele sale constituţio­nale au fost discutate în Cameră şi bine primite. — Joi la 8 ianuarie, la oarele 8 de dimineaţă, sosind la Sulina vaporul remorquer Koroneos, cu pavilionul elin, proprietatate a Domnului M. Avramovici, au staţionată la guetă, în jurul casar­­mei, unde plesnind cazanul s’au înecată pe locă, fără a se mai vedea, împreună cu equipajul da 7 persoane şi doi pasajeri, scă­pând numai căpitanul şi machinistu­l. Uciderea lui Victor Noir. Ziarele din Paris ne dau desluşiri despre uciderea lui Victor le Noir de cătră Principele Petre Bonaparte, la Corsica se publică doue ţlrare. Unul bonapar­­tistu, în care scrie şi Principele Petre Bonaparte, altul republicanu, care are în Paris pe unul din re­dactorii sei, D. Pas­chal Grousset. Principele Petre Bonaparte au scriet în oitarul seu din Corsica un articol, sub scrisu de dânsul, prin care insultă, cu cuvinte foarte grele, pe redactorii tiiarului republicanii. D. Paschal Grousset au trimisi doi martori la Prin­cipele Petre Bonaparte, pentru a-i cere reparaţiune. Aceşti doi martori fură DD. Uiric de Fonviele şi Victor Noir. Principele Petre Bonaparte scrisese şi primului re­­dactore al ziarului La Marseillaise, D. Rochefort, o epistolă foarte insultătoare, prin care îl­ somă să se bată cu dânsul în duelă, pentru cele ce scrisese în Marseillaise contra persoanei sale. D. Rochefort pri­mise propunerea și trimesese pe DD. Arthur Arnould și Miliieas, ca martori ai sei, cării erau pe stradă, pe când martorii D-lui Paschal Grousset erau sosți, în apartamentele Principelui. Principele Petre Bonaparte e născută la Roma la 12 Septembre 1815; este al treilea hit al lui Lucien Bonaparte, fratele Imperatorului Napóleon. I. Victor Noir, fiiul unui ceasornicarii, avea 21 de ani, când își dete sufletulu. Tata-seu era bolnavă în pată, când află moartea filului seu. Cel însercinată a’i da fatala ştire n’apucă se (J'.cu doue trei cuvinte, şi betrânul tată înţelese şi’l opri d’a nul vorbi, elicendu’I: — Nimsne, at ură de mine, nu va da ştirea mamei dute şi Lse­ne. Scana ce se va fi petrecută între aceşti do! bă­trâni au trebuită se fie din cele mai dureroase. Bă­trâna­raomă se tîrî pănă la casa unde locuia fiiul ei şi unde acum nu mai putea găsi de câtă un cârpă fără sufletu. Victor Noir era logodită cu o fată de 16 ani şi la 10 Ianuarie era să se cunune. Logodnica era aci, nemişcată, rece, palidă mai ca şi mortul. —Sunt trei­­­le, disc ea unu! »m:cu, ne jucamu spre a găsi care din no! do! v& muri ma! înainte şi elu au perdutu. Aceste desluşiri date, se facem acum cunoscut de­­chiarurile făcute însutea justiţiei de cătră ambele părţi. D. Urlic de Fonvielle dechiarâ: — Ei şi I­. Victor Noir furăm introduşi la Prin­cipele Bonaparte, la primul stagiu, strada mare la Auteuili, No. 59, pe când DD. Grouaet şi Santon ră­maseră la poartă. Principele venind îa camera un­­de’l aşteptau cei doi semeţe, îi spuseră causa ce’i a­­ducea şi i I înmânară epistola D lui Pascal Grousset. Principele ceti epistola, o turti în mână și s elise visi­­tfttorilor cu o voce tare: Nu me voiu bate cu uneltele lui Rochefort. Me voiu bate cu nasu’și Rochefort. Nu voea cu a răspunde. Victor Noir luă cuvântul pentru prima oară și elise: Domnule, vin din partea D. Grousset. Suntem soli­dari de amicii noştri, în acest moment, Principele năvăleşte asupra lui şi-l loveşte pe faţă şi, trageti dă repede un revolveru din bosunarul seu, îl­ descarcă în peptul seu. Victor Noir, se sileşte a se apăra con­tra asasinului. Principele trage a doua oară. Victor Noir zăreşte o uşe deschisă şi se repede pe scară. D. Fonvielle voeşte a alerga în ajutorul seu. Prin­cipele trage şi asupra acestuia, care se dete la spa­tele unei capele. Pricipele trase din nou asupra D lui de Fonvielle şi de astă dată glonţul trece prin m­îna fia fără a’lu răni. Fonvielle se repeda prin sala de biliard»! și ese pe o altă soră, sjungând jos întâl­nește p’un factoru de la teLgrafu, căruia îi dă unu revolveru, pe care îlu avea cu elă, zicând se cons­tate că n’au trasă nici un focă. Când ajunse la poarta unde eâ slase Noir, îlu găsi espirând în brațele por­tarului. Victor Noir fu îndată dusă la o spiţerie, ce era la câţi­va paşi. Medicul ce veni îndată nu putu face altă, de câtă a constata moartea lui Victor Noir. Principele Petre Bonaparte, într’o depun­re a sa, orice că el ar fi fost pălmuită de Victor Noir şi că numai atunci ar fi trasă asupra lui. El însă nu spu­ne de ce au tresă două lovituri asupra lui Fonvielle. Imp maior­ele, când află de la prefectul poliţiei cele întâmplate, păli şi ordonă i­resfoirea Principelui. Ministrul justiţiei, la rândul sau, ordină îndată a­­restarea şi apoi se duse la Imperatură spre a’i pre­senta decretul prin care se autoriză prestarea Prin­­cipelui. Imperator se aprobă măsurile luate de mi­nistru şi sub­scrie decretul prin care, conform con­­stituţiunei, Camera de punere sub ecup­are a înaltei curţi de justiţie este convocată pentru a st lua asu­pra faptului de omucidere. (Românul.) 24 curent în Camera Prefecturei Poliţiei Iaşi, se pu­blică acest termin spre cunoştinţa amatorilor. Prefectura judeţ. Işti. No. 184. La 26 a curentei urmeadu a se ţine din nou în Camera acestui oficiu licitaţiune pentru darea în antrepriză a spălatului rufeloru şi celor­alte albi­turi ale eleviloru din Semimirulu Socola din acest jud­eu, conformă oficiei D. Ministru de Culte sub No. 15,180, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. No. 240. La 27 a curentei luni Ianuarie urmând a se ţine din nou în Camera acestui oficiu licitaţiu­­ne pentru vinderea matinalului ce va resulta din dă­râmarea man­­j­elui din ograda Palatului Administra­tivă din acest oraş­, conformă oeciel Domnului Mi­nistru de Reibal sub No. 6753, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 230. Domnul Dimitrie Iliescu Ciurecariu, prin petiţiunea ce au adresat acestui oficiu şi care s'u­ înregistrat la No. 373, arată că au perdut un sinetu pe suma de 133 lei, 33 bani, sub semnătura D lui Angliei, implecat la Tribunalul Secţia l-iu, apunta­­mentul seu pe luna Catomvrie anul espirat 1869, şi acceptat acel sunet de Grefierul Tribunalului Secţia 1 -ia, şi făcută pe numele înfăţoşitorului, se publică afl­area mencionatului s net, cunosc­ându-se însă că cu aceas­ta nu se face vre­ua actu petiţionarului. Prefectura Judeţ. Neam­ţu. N®. 9285. Pe teritoriul comunei Rânceştii din pla­sa de sus acest judeţ­, pripăşindu-se o vacă în păr porumbă, coarnele greblişe şi la cornul stâng o ro­tiţe; sa publică spre generala cunoştinţă, ca păguba­­şulă ce va fi, să se înţâţoşeală în lăuntrul terminului de 6 luni cu dovedi legale la­­­sa Primărie spre a primi acea vacă, căci 1* din contra se va vinde. Comisie a cvartaluluî al 3-lea din Iaşi. No. 63. Do­ligentul­ acestui oficiu urmându a se vinde licitativă în peaţa Primăriei în $‘o* de 15 a cureiUel, orele 11 dimineaţă, obiectele ce suntu îm­plinite de la Avram Dulbergu în p­etenţia D. David Halperu, şi anume : 2 oglindi vechi cu privazuri de nucă, un dulapu de tel şi unu orn­on de părete, se publică acoiSta spre ştiinţa concurenţilor ce ar fi. Casierie» (»en­crari a districtului laşii. No. 108. Fiind că la terminal de 9 curai tu, pu­blicat în Progresul No. 1, nu s’au presentat concu­renţi pentru venerarea grâului secvestrat de la aren­daşul moşiei Şorogaril, pentru ne­plata de câştig, scria regulat un din nou termin a se ţine licitaţie la Comitetul Permanent al judeţului Fălciu. No. 61. Da la 15 până la 30 curentă, urmând a se ţine în C­­raera Comitetului supra-licitaţie pentru arendarea i.ccisatorii de la comunele Idriceni, Podo­­leni, Covasna, Zberoaea, Cosmeştî, Moşna, Gara Bo­­hotin, Grozeşti, Bohotinu, Ghermaneşti, Răducăneşti, Sdlăgenii, Iaaiaa, B­asga, Şiş‘Anii, Viltoteşti, Urdeştii, Uri­ţii, G­îşiţe­î, Stoeneştii, Tifa, Saletea, Dudeşti, Jigăria, Bă­lieşii, Oţelenii, Mălăeştiî şi Berezenii; se publică aceasta spre cunoştinţa concurenţilor­, care însoţiţi de garanţiile cuvenite să se presinte în Ca­mera Comitetului. Filiîîariea Comunei laşii. No. 343. Comuiunea constătâtoare embaticariioră Români din astă urbă, prin adresa cu No. 14, e s­­pune­ că ave­nd în vedere că ea este numită ad­­hoc de în noul Guvern pentru esecutarea acelor em­­baticari ce sunt în drept a fi scutiţi îa viitoru de a­­semenea plată, şi considerând că la ea s’aă presen­­tată până acum un numeră foarte mică de embati­­cari cu toate deşteptările ce li s’au făcută, în câtă netă împrejurare motivează tragănarea lucrărilor de constatare multă timpu. De aceea au regulată prin procesul verbal încheiet în şedinţa de la 20 a Junei Dechemvrie anul espirat 1869, a se pune din noă în vederea D-lor embati­­cari carii nu s’au presentatu încă la Comisiune cu documentele pentru locurile ce le posedă, ca în ter-

Next