Radio şi Radiofonia, iulie-septembrie 1931 (Anul 4, nr. 146-158)
1931-07-05 / nr. 146
IUL IV No. 146 fair 33 24 pagini LEI Ю BIBLIOTECH Duminica 5 Iulie 1991 aparate americane întrebuinţa^ Reprezentanta Generali pt României BUCUREŞTI, Strada Edgard Quinet 2 ф Telefon 312/15 Cector: Dr. Ing. E. PETRAŞCU Abonamente: Lei 400 pe 1 an. Lei 2ЭЭ La 6 luni Pentru Autorităţi şi bănci lei 600 ■ţia BUCUREŞTI 1. Str. C. Miile, (Sărmoar) 7-9-11 Telefon 307/69 şi 306/67 Redacţia BUCUREŞTI Str. C. Miile, 7-9-11 şi Str. General Berthelot, 60 1 s. Arta oarba el poate fi numită arta nouă, 'e radiofonia tinde, din ce în mult, să o dea la iveală, istă definire nu e un peiotatea nu e o infirmitate în acesta, ci o constrângere. E creator s’a născut totdsaintr’o constrângere, dintr’o re a mijloacelor. Această ângere a mijloacelor a dat liber ingeniozităţii creatoare ,cre şi de senzaţii artistice nodul acesta, cinematograînceput artă „mută“, lipsit ibutul expresiunei verbale reat o artă independentă şi modul acesta, gramofonul naştere la o artă proprie şi radiofonică nu e o artă de date. Ea nu se adresează intui, cu toate că în majoritaazurilor e ascultată in mod luat, sau în orice caz în viu. Ceea ce iese din difuzor facterul unui jurnal, pe ecare îl citeşte individual, re se adresează totuş mult e arta mulţimei, după malul e literatura ei, ca, sgomotul străzei, a mai-ului, a ringului, a jazzului, îs trei or hawaiene, a aceilor. ulţimea caută in faţa difu' , ceeace caută şi în faţa eli, ceea ce, sub impulsiunea giei sale specifice, a căutat amna: iluzia eroică a reali-1 Coeurroy, spune că idea- Inimei este de a „copia rea:ulori înflăcărate.'* ;eea apar din ce în ce mai ca naivităţi, transmiterea la radio a operelor, cari nu creiate pentru radio, a teate nu a fost conceput în arp, a muzicei ce nu a fost tentru studio, eoa, muzica, teatrul, literameciiică nentru radio sunt in ce mai mult luate în conle radiofonice devin o artă după ce au trecut examenul aului. Aci se deschide un ber speculaţiilor, aci raful artistic îşi poate pune in toate resursele lui bogate, aci de la acelaş principiu, creia şi un jurnal radiorbit, se poate creia un afiş ic prin procedee sonore şi în adevărate afişe vocala, să înlocuiască reclama ce deseori in mod atât de în- i de plat la multe posturi !• Zete noi creiază oameni să le susţină şi să le vei, la început necunoscuţi, tiei cu timpul populari, cum teatrul a creiat caleori dramatici şi cinemato- regisorii ecranului, avem "jisori da discuri şi regiunde". Aceştia îşi desfăită imaginaţia şi toată vitea lor pentru a crea efective şi bogate cu ajutorul or noi ce posedă. Un as regisor de unde" vede, sau, zis, „simte", ceeace poate î microfon, după cum dide scenă ,,simte“, prin său special, ceeace poate rampă. Regisori de discuri, regisori de filme, regizori de unde, iată oameni noi, iată noi artişti moderni. Pe aceştia din urmă societatea noastră de difuziune trebue să caute, să-i cultive, căci numai de ei depinde ca arta oarbă să rămână într’adevăr oarbă şi prin aceasta să fie o artă. Dr. ing. E. PETRAŞCU Conferenţiarii de radio au prostul obiceiu, de a nu ţine seamă de timpul, care le-a fost fixat. Această tristă constatare au făcut-o şi staţiunile de emisiune din Anglia, cu toate că Englezii sunt în genere oameni tăcuţi. Singurul remediu pentru stăvilirea acestui obiceiu, ar fi întreruperea emisiunilor, dar in contra acestui procedeu protestează auditoriul. Atunci posture engleze s’au adresat lui Bernhard Shaw, cerându-i părerea în această chestiune. Celebrul scriitor a avut şi de data asta o soluţie originală. El a sfătuit pe directorii de programe să aşeze, in studiourile lor câte o sobă electrică. Această sobă urmează să fie pusă in funcţiune, îndată ce conferenţiarul vorbăreţ va trece peste limita timpului fixat pentru conferinţa lui. Majorându-se temperatura intr’o măsură progresivă până a deveni insuportabilă, conferenţiarul va fi în cele din urmă redus la tăcere. La noi soba electrică n’ar da rezultate practice, deoarece conferenţiarii noştri sunt deprinşi cu cea mai urcată temperatură, când vorbesc în faţa microfonului, şi nu se „topesc", oricât de „aprinşi" ar fi. Publicul riscă cel mult, să se topească, sub influenţa celor auzite... Zilele trecute, in timpul emisiunei de seară, postul de la Băneasa s-a oprit la un moment dat, din cauza întreruperei curentului electric. Hautparleur-urile au încetat brusc să răsune, iar galenele au amuţit ca prin farmec. La asemenea ocaziuni, publicul din Capitală, fie din obişnuinţă, fie din cauza enervării momentane , pune imediat mâna pe telefon, asaltând societatea de difuziune cu tot felul de întrebări , fiecare fiind curios să afle motivul, pentru care nu mai poate asculta programul. De data asta însă fenomenul obişnuit al asalturilor telefonice nu s’a produs. Nimeni nu s’a interesat de încetarea bruscă a emisiunei, r, nimeni na cerut socoteală societăţii de difuziune, de cele întâmplate S’ar putea crede că nici telefonu na funcţionat tocmai în acel moment critic. Nici decum, telefonul nu era câtuş de puţin deranjat, aşa că nimeni nu şi-a putut explica .,lipsa de interes” din partea auditoriului...... In programul întrerupt — daţi-mi voe să adaog — a figurat quartetul radio. Desigur, dacă s’ar fi întrerupt vre-o serenadă a lui Jean Moscopol, telefonul ar fi intrat imediat în acţiune, dar pentru o bagatelă muzicală, executată de un simplu quartet, auditoriul nostru nu se alarmează atât de uşor........ C. M. UNT rcsiTATII Nouile dispoziţiuni privitoare la abonamentele de radio Simplificarea formalităţilor pentru autorizafiunile de recepţie.-Taxele pentru vilegiatura pentru bodegi.-Câţi abonaţi avem in tara. Direcţiunea generală P. T. T. a stabilit o serie de noui măsuri cu privire la eliberarea autorizaţiunilor şi la fixarea şi perceperea taxelor de abonament pentru radio. D. Bogdan Gasparovici, şeful serviciului de abonamente de la P. T. T., a luat dispoziţiunile necesare ,pentru punerea în practică a acestor nouă măsuri. Iată câteva din chestiunile mai principale, ce preocupă actualmente acest serviciu. Aparat central cu prize , derivaţie Direcţiunea generală a luat, între altele, următoarea dispoziţiune: Dacă într’o clădire mare există un aparat central, însă cu diferite difuzoare, utilizate de mai mulţi chiriaşi din etaje şi apartamente diferite, se va percepe pentru fiecare priză, o jumătate din taxa de abonament. Autorizaţia se eliberează pe numele chiriaşilor resrectivi în urma aceloraşi formalităţi ca şi în cazul acordărei autorizaţiunilor obicinuite. Simplificarea autorizaţiilor de recepţie S’a hotărît deasemeni să se simplifice la maximum formalităţile pentru eliberarea autorizaţiunilor de recepţie, mai ales în ceea ce priveşte pe cetăţenii români. Pentru aceştia, autorizaţia se eliberează acum pe baza unui simplu carnet de identitate, iar plata abonamentului se face imediat la cererea autorizaţiunii. Cererile supuşilor străini, se vor înainta comisiunilor respective şi numai după aceea, se va aviza asupra plăţilor abonamentului. întârzierea nu este însă decât de câteva zile. Cum se plăteşte abonamentul Plata abonamentului se încasează prin analogie, adică plata începe din luna în care se face cererea de abonament. De ex. : Dacă un amator se prezintă în luna Ncembrie, cerând să fie abonat, plata abonamentului nu decurge pe tot anul în curs, ci numai pe lunile N-brie și Decembrie ale anului în care s’a făcut cererea. Pentru aparatele cu lămpi, plata abonamentului se poate face în două rate. Taxa pe galenă însă, fiind foarte redusă, se face numai pe un an întreg. Puca au pierdut chitanţa veche Abonamentele nu se achită decât pe baza chitanţelor vechi. Cei ce au pierdut chitanţele vechi, se vor adresa la camera 17 din palatul poştelor, unde li se vor da toate indicaţiunile, asupra sumelor ce au plătit şi sumelor ce mai au de plată. Taxele реп ru bodegi Altă măsură interesantă este reducerea taxei pentru bodegile de la periferie. Se ştie că localurile publice, în felul bodegilor, plătesc o taxă de 5000 lei anual pentru abonamentul la radio. Or, s’a constatat că această sumă, este prea mare pentru acele mici bodegi dela periferie care în general, au câștiguri cu totul reduse. De aceea, s’a hotărît să se facă două categorii pentru localuri, aceasta în scopul de a se aduce o uşurare micilor bodegi. Taxele pentru cercurile culturale Examinându-se chestiunea taxei plătite de cercurile culturale, s-a constatat că 2000 lei anual nu reprezintă o taxă prea mare. Cluburile şi hallurile de teatre, ca şi localurile de spectacol cu bilete de intrare, vor plăti o taxă de 3000 lei. In ceea ce priveşte propaganda, taxa este cu totul redusă, adică de lei 600 ca şi la locuinţele particulare. Amatori, cari renunţă la abonament Amatorii, cari nu mai au aparate de radio şi vor să renunţe la abonamentul lor, sunt obligaţi să anunţe serviciul de abonamente despre aceasta. Ei vor trebui să se prezinte cu autorizaţie de la oficiu, şi cu o cerere spre anulare. Neglijând a ceastă formă, ei vor fi obligaţi să plătească abonamentul şi de la acea dată înainte. Deplasarea in vilegiatură Deplasarea unui amator cu aparatul său în vilegiatură, nu atrage după sine încasarea nici unei taxe suplimentare. Totuşi, amatorii din această categorie, vor trebui să anunţe serviciul de abonamente despre deplasarea lor. Radio în trenuri In ceea ce priveşte introducerea radiofoniei în trenuri, s’au emis două soluţiuni. Prima : să să plătească de către căile ferate sau societatea exploatatoare lei 1000 de tren ca taxă de abonament. O a doua soluţie ar fi să se plătească 25 lei pe lună de fiecare cască. Călătorii ce vor asculta radio, în trenuri,, vor plăti la clasa I şi a II-a câte 30 lei pentru 200, iar la cl. III-a, audiţiunile vor fi gratuite. Probabil că şi poşta va acorda o scutire de plata abonamentului pentru cl. III-a. Situaţia încasărilor Relativ la mersul general al încasărilor de la abonaţii de radio din ţară, suntem în măsură şi dăm câteva interesante indiaţiuni. Este drept că încasările ,mierg cam greu, dar măsurile , luate de comisiunea de descinderi, unde societatea de radiodifuziune şi prefectura poliţiei, au reprezentanţi, au dat foarte bune roade în ultimul timp. Faptul că se difuzează numele clandestinilor prinși în flagrant delict, a avut deasemenea efectul dorit. In provincie, numărul clandestinilor este mic, iar lit Capitală numărul lor scade. Numărul total al radioamatorilor plătitori, se ridică acum la aproape 70.000. Jumătate din aceștia sunt galenişti. In Capitală există peste 17.000 amatori. A. B. D. BOGDAN GASPAROVICI