Rampa, iunie 1927 (Anul 12, nr. 2878-2895)

1927-06-17 / nr. 2892

n una xiua fiifrumoasă prin " ELI DA mată, de culoarea pielei, poate fi întrebuinţată la orice oră, pătrunde Imediat şi complect îin pori. ţiu luceşte, nu este unsuroasă şl “ 'nici Invizibilă, totdeauna eficace <— * secfetul multor frumuseţi admirate. !Cn Bfîda Crime .de cheque heure devr Adorabilă, la orice oră din zi Concursul de automobile al actorilor francezi f Şampionatul automobil al ar­tiştilor organizat în fiecare an de revista L’Auto a devenit una din şîrbătoarele consacrate ale Pari­sului, f. ■ X ; , In fiecare primăvară vedetele se regăsesc la Paro des Princes şi îşi dispută diferitele premii, Mistinguett - 1 Iată cine va concura anul aces­­iîa: 1) D-nelc Madeleine Renani, '(Comédie-Francaise), 2. Andrée Bois-Qallais (Opéra de Monte- Oarlo), 3. Rahna (Palace)1, 4. Mo­na Paiva (Opéra-Comipue), 5. OLina Tpber (Empire), 6. Christi­ane Delval (Palais-Royal, 7. Mis­­tinguet (Moulin-Bouge), 8. Jane Monlange (Gaîtg-Lyripue), 9. Ré­­gina-Camier (Nouveautés), 10. Na dine Picard (Avenue), 11. Maria Dalbaicin, 12. Madeleine Soria (,A thénée). t" figsT* • D-nii: 1. A'ridré Baugé (Opéra- Comipue), 2. Andre Brúnót (Co­médie-Francaise), 3. Pauley (Ma­­rigny, 4. Pierre de Guingand (Théátre Miohel), 5. Georgius (O- lympia), 6. Geo Latry (Fuiisy et Mjauricet), 7. Dórival (Comédie- Francaise), 8. Léon Bemard (Co­médie-Francaise), 9. André Lugu­­et (Comédie-Francaise), 10. Tir­­mont (Opera-Cömipue), 11. Per­­chicot (Olympia), 12. Georges Mil ton (Nouveautes), 13. Henri Dor­­ville (Eldorado), 14. Borelli (Thé âtre Royal d’Anvers), 15. R. de Boncour (Bouffes-Parisiens), 16. Saint-Granier (Casino de Paris), 17. Mauricet (Fursy et Mauricet) 18. Callamand (Théátre Michel), 19. Serjius (Marigny), 20. Aimé Simon-Girard, (Concert Mayol), 21. Treki (Empire), 22. Pélissier (Empire), 23. Lucien Bozenberg, (Athénée)'. DACA N'aveţi serviciu Căutall oameni de serviciu "Avefl tani de dat cu htpotecă Căuta[i bani cu împrumut Avefi un apartament sau Casă de închiriat Căutaţi cu chirie casă, apartament, camere mobilate, etc. Aveţi nevoie de un asociat Dafi astăzi UN ANUNCIU EA MICA. PUBLICITATE A ZIARULUI DIMINEAŢA Mâine Anunctul Du. va fi citit de căteva sute de mii de oameni şi peste două tile găsiţi la administraţia ziarului „Dimineaţa" sau la adresa dată, răs­punsul dorit. ■■■■&'■%■ HONORÉ DE BALZAC CURTIZANE... (Splendorile $i mizeriile vieții curtizanelor] 102) PARTEA II.a . Tacques Collín asculta pe­­d. Camusot gândin­du-se la copilăria lui fericită, la liceul Oratorienilor din care eșise, metitaţie care-i dădea în adevăr un aer uimit. Cu toată abilitatea dicțiunei lui interogativa, Camu- G­ot nu smulse nici o mişcare de pe fata aceasta linişti­tă1. ' ^ ,- -H»* Dacă aţi scris exact explicaţia ce v’am dat la înce*­­put, puteţi să o recitiţi răspunse Jacques Collin, mi pot s’o schimb... Nu fusesem până atunci la curtizană, ele unde puteam să știu ce bucătăreasă are? Sunt cu totul străin de persoanele despre care îmi vorbiți. — Vom proceda, cu toată negarea dv., la confrun­tări cari ar putea să vă micşoreze încrederea. • — Un om împușcat odată este obicinuit cu orice, răs­punse Jacques Collin cu blândețe. Cam­usot mai cercetă hârtiile ridicate aşteptând în­­­napoerea şefului siguranţei, a cărui grabă fu extrema, era* orei© TI şi jumă­ te, interoga­tor! începuse pela 10 şî jumătate, şî uşierul anunţă judecătorului la ureche sosirea lui Bibi-Lupin. — Să intre- răspunse d. Camusot. ‘ Intrând, Bibi-Lupin, în Iote să spuină, după cum era de' 'așteptat, „El este!...” rămase surprins. Nu mai recunoștea figura „omului său”, în fața a­­ceasta ciupită de vărsat. Acesta ehitare încurcă pe Ju­decător. — E statura lui corpolența lui, zi­se agentul. —­ Ah’! tu ești, Jacques Collin, reluă el cercetându-i ochii, for­­ma frunţii şi urechile. Sunt lucruri ce nu pot fi deghi­zate...- 1 •'•{•*)♦• - f;f»-i'ifii- rttf.i « — E chiar el, 8-le Camusoî... Jacques are cicatricea unei lovituri de cuţit în braţul stâng, daţi ordin să-l desbrace, şi veţi­ vedea*.. Din nou Jacques Collin fu nevoit să-şi scoată re­dingota. Bibi-Lupin ridică mâneca cămăşii și arătă ci­catricea. — E de glonţ, răspunse don Carlos Herrera, iată şi alte cicatrice la fel. —■ A ! e vocea lui- strigă Bibi-Lupin. •— Certitudinea dv., zise judecătorul, este o simplă informaţie, nu e o dovadă. — Știu răspunse umil Bibi-Lupin, dar am să va gă­sesc martori. Am și adus o chiriașă din casa Vanquer... zise el privind pe Collin. Figura imobilă a acestuia nu se clinti. — Cheamă persoana în chestiune zise d. Camuset, a cărui nemulțumire se trăda, cu toată aparenta sa in­diferentă. ^ Această mişcare fu observată de Jacques Collin, care se bizuise prea puţin pe simpatia judecătorului său de instrucţie, şi căzu într’o apatie produsă de a­­dânca meditaţie în care se cufundă, ca să găsească o cauză acestei bunevoinţi. Uşierul introduse pe d-na Poiret, pe care văzând-o pe neaşteptate, ocnaşul av» « uşoară tresărit». «ar acest fior nu fu observat de judecător, care părea că-şi făcuse o convingere. — Cum vă numiţi? întrebă judecătorul procedând la îndeplinirea formalităţilor cu care încep toate de­poziţiile şi interogatoriile. D-na Poiret o bătrână scundă şi zbârcită, îmbrăcată cu o rochie de mătase albastră, declară că se numeşte Crist­itoe-Micheile Michonneau, soţia d-lui Poiret, că este în vârstă de 51 de ani, născută, la Paris, locuind în str. Des Poules, colţ cu str. Des Postes, de meserie proprietară de camere mobilate. — Ați locuit, d-nă, întrebă judecătorul, într’o pen­siune burgheză, în 1818 și 1819, a unei d-ne Vauquer? !— Da, d-le; acolo am cunoscut pe d. Poiret, fost amploiat la pensie, care a devenit bărbatul meu, și care de un an zace în pat... Bietul om e foarte bolnav. De aceea nu pot lipsi prea mult de acasă. *— Se afla pe atunci în pensiunea aceea un oare­care Vautrin? ■ ■. «■. — Oh! d-le, e o chestie întreagă! Era un ocnaş spaî­­mântător... — Aţi înlesnit arestarea lui. — Nu e adevărat d-le... •— Sunteţi în faţa justiţiei, luaţi seama!.., zise se­ver d. Camusot. D-na Poiret tăcu. — Aduceți-vă aminte, reluă Camusot. Vă amintiţ­i de acest om?... II recunoașteţi?... — Cred. —­ Acesta e ocnaşul? întrebă Judecătorul. D-na Poiret își puse ochelarii și privi pe abatele Carlos Herrera. ■­ — E talia lui, e spătos ea el; dar... nu... ba da... D-le judecător, urmă ea, dacă aşi putea să-i văd piep­tul, l-aşi recunoaşte numai­decât. ^Judectorul şi grefierul nu se putură abţine sa nu" râdă, cu toată solemnitatea funcţiunii lojcS .Jl&eques­­­tâ.Jîtbi « el dar cil măssirăa Prevenitul nu-şi pusese redingota pe care Bibi-Lu»­pin i-o scoase; și, la un semn al judecătorului își des* cheiă docil cămașa. ! — E păros, el e!... Dar ţi s’a încărunţit părul, d-la Vautrin! strigă d-na Poiret. — Ce răspundeţi la toate acestea? întrebă judecă* torul pe prevenit. ,■ 1 rif ! —. Că e o nebună! răspunse Jacques Collin. — Ah! Dumnezeule, dacă m’aşi îndoi, căci nu mai are aceiaşi figură, vocea asta ar fi de ajuns... el e, cel care m’a ameninţat... Ah! e privirea lui! — Agentul politiei judiciare şi această femee nu au putut, reluă judecătorul adresându-se lui Jacques Collin, sa se înţeleagă între ei, ca să spună despre d-ta aceleaşi lucruri, căci nici unul, nici celălalt, nu vă vă­­zuse; cum explicaţi aceasta ? — Justiţia a comis erori şi mai grave, decât aceeai căreia ar da loc mărturia unei femei care recunoaşte un om după părul pe care-l are pe piept şi bănuelile unui agent de poliţie, răspunse Jacques Collin. Mi-aui găsit o asemănare la voce, la privire, de statură, cu un mare criminal. E prea vag. In ce priveşte amintirea care ar dovedi între d-na şi Spriul meu relaţiuni de care dânsa nu roşeşte... aţi râs şi dv. Voiţi, d-le, inter­zesul adevărului, pe care doresc să-l stabilesc în in* teresul meu, mai repede decât aţi putea dv. dori în­ interesul justiţiei, să întrebaţi pe această d-na... Foi.., *— Poiret. ■ s f- • ,-.!***ri-'nl i--€S •— ,„Poiret (Mă scuzaţi... sunt Spanioli 'dacă îşi minteşt­e persoanele cari locuiau în acea... cum mmiți casa aceea?... •­­— O pensiune burgheza, zise d-na Poiret. — Nu știu ce e asta, reluă Jacques Collin. — E o­­casă în care se ia masa cu abonament. Iti urauS­­ FOILETONUL ZIARULUI „RAMPA” Teatrul la Paris — Ce se joacă.- Ce filme rulează — Deşi sezonul e destul de avansat Renaissance, Monsieur de St. teatrele din Paris îşi continuă ac. Qbin. tivitatea şi în timpul verei. Dova­da o fac numeroasele spectacole a­­nunţate. Opéra, le Coq d’or, le Diable dans le Beffroi. Comédie-Francaise, Lorenzacio Opéra-Comipue, Paillasse, la Vie de Boheme. Odéon, le Miaítre de son coeur, En tre les lys et les abeilles. Ambigu, la Garconne. Antoine, les Montparno?. Apollo, Mary et son mari. Athénée, Maître Bolbec et son ma­ri. .... I Avenue, Nous ne sommes plus des enfants. Bouffes-Parisiens, MoMn coeur au ralenti. Capucines, l’Herbe tendre, Mes­­dames. Cbatelet, Aventures d’un Franca­­is-Comédie-Caumartin, le Singe pui parle. ; Com. des Chanips-Elysées, le Si moun. Daunou, Fanny et ses gens. Sarah-Bernardt, balete ruseşti. Scala, la Petite Grue du cinpu­­iéme. Studio des Charups-Elisée3, Ma ya. G1“1 Théátre de Paris, Tu m’épauseras Variétés, Mademoiselle Flute. Arts, Hamlet. Bouffes-du-Nord, le Chemi­­neau. Cluny, les Şaltimbanuues. Comoedia, la Venus de Deau­ville. Déjazet, J’marie ma femme. ^Eldorado, Cbéri de sa conci­erge. Folies-Dramatidues, Marie la Moche. SPECTACOLE DIFERITE Folies-Bergére, Un vent de fo­lie. Casino de Paris, Paris-New- York, rev. Moulin-Rouge. Ca... c’est Paris. (Mistinguett). Ambassadeurs, Broadway a Pa­ris. Palce, Femmes et sports. (G. Edouard-VII, Désiré. (Guitry,joarpentier). 1 rin temps). _ J Mayol. Harmony Flings; 20 Jb emma, Arlequm. Garte-Lyrique, Cotillon III. 'Grand-Guignol, le Navire ave­­ugle. Gymnase, Venin. (De Bray, Morlay, Boyer). Madeleine, Pantomine futuris­te. attr. Olympia, diferite atracţii. Fursy et MauricdS, Chez Ray­mond. Deux-Anes, Débouionnons-nous. Oabret Fysher, Loty, C. Madou Coucou, Kou-Kou-Ki-Bi, Dorin Noel. _ Gaíté-Roob, les Surprises rdu divorce. Európáén. Georgius. Kursaal, diferite distracţii. Taverne Fantasio, concert, at­tractions, danses. Luna-Park, atracţii. Magio-CitJy, bal. Moncey, Deux Onphelines. Ternes, Zaza. Tb. de la Barriére, Boute-eu- T rain. Pal.-Pompéien, atracţii. Marigny, la grande Revue 1927. Mathurins, Baccara. Michodiére, les Vignes du Seig neur, Mogador, Rose-Marie. Nouveautes, Un bon garson, o­­pérette. OEuvre, les Deux Amis, Pal.-Royal, On ne roule pas An toinette. j ,■«#• Porte-St.-Martin, Cyrano 'de Bergerac. Potiniére, Ketty, boxeur. Ce vrea íemeea Cum sa fie soţul ideal ? Cum sä fie sopa ideală ? BUNA MISS FLIRT: Aşi dori nespus de mult să­ iubesc, însă acel cineva să-mi devie soţ. Nu am iubit nici­odată deşi am fost iu­­bită; sunt o fire rece, neîncrezătoare şi din pricina asta poate, nu au iubit incă. Sunt aşa dornică de o dragoste curată.. In soţul meu sper să găsesc un­­prieten căruia să-i pot împărtăşi ideile mele, iar nu un bărbat care vrea femeia, căci femei se găsesc nu însă prietene sincere cum poate fi o soţie, de pildă. Soţul meu să mă iu­­bească, de a­semene­a şi eu. Nu am decât 19 ani. Te vei mira poate. Miss Flirt dragă, ca o fată la vârsta mea în ziua de azi, să nu fi iubit cândva şi totuşi acesta este ade­vărul. Iată, bună Miss, pentru ce mă adre­­sez d.tale; am citit câteva din arti­colele apărute la rubrica d.tale şi am văzut că răspunzi aşa cum e şi logic să ironizezi sau să dai într’adevâr un răspuns aşteptat de cititor. Mie, nu doresc decât să fii­­atât de bună şi să-mi dai ur­ sfat ce trebuie să fac pentru ca viaţa să‘mi se pară mai dulce şi uşoară. Cu o călduroasă strângere de mâini rămân a d tale .1. FLEUR DE LYS PREA DRĂGUŢĂ MISS TURTI Idealul meu este un băiat foarte drăguţ pe­ care­ 1 iubesc şir care mă iubeşte (lucru principal). Este student in anul I.lu la drept, filozofie şi la conservator la armonie şi contra­punct.­­ E un băiat foarte simpatic şi foarte inteligent. Insă ceea ce este foarte trist drăguţă Miss Flirt e că dacă am vrea chiar să ne căsătorim este o mare prăpas­tie între noi ne despart religiunile, el este creştin şi eu israelită. Şi ştii că In ziua de azi părinţii (de ambele părţi) în cazuri de acestea sunt Im­­potrivă. i.i *j ; “'ij *1) Dragă Miss, Flirt povăţueşte-mă, ce să fac. 1 Te sărut, o admiratoare a d.tale VILMA BANKY Nu ştiu dragă Miss Flirt ’de ce pier­­dem vremea cu fleacuri. Sau poate redactorii ,,Rampei“ (între cari te nu­măr şi pe d.ta) nu au găsit alt su­biect spre a se amuza, decât .,Ce vrea femeea“! E ce vrea femeea?!! Nu te-ai gândit şi d.ta mai profund la răspunsul ce-i poate da o femeie — ea vrea totul — ,i­ar absolut totul. Soţ ideal... ha, ha, ha... — da este— dar numai până­­ce­ au băut­ nuntaşii ra­chiul roşu. Căsnicie fericită? Ce cu­­vinte sublime!,... Termin dragă Miss Flirt de teamă să nu mă surprindă bunicul care m’ar mustra aspru de neîncrederea ce am faţă de tinerii de astăzi in cari­el şi­ a pus întreaga sa speranţă la Miss Flirt INA MALE . Poşta mea Picur de Lys: Sfatul meu?.. Ţi-ar contrazice întreg idealul Soţia după părerea mea nu trebue să fie în pri­mul rând prietenă şi apoi femee. So­ţia trebue să fie amantă şi numai amantă, iar ca un accesoriu al căsă­­toriei să fie şi prietena soţului. O prietenie nu poate, deslănţui dragos­­tea perfectă, complectă, pătimaşe; as­­tea fac parte din domeniul amantei. Vilma Banky: Nu găseşti că idealul­ tău prea urm­ează multe studii?.. E o zicătoare Cine ţine prea mulţi pe­peni într’o mână... In privinţa­ căsă­toriei nu poate fi nicio piedică. Trăim doar în anul 192? şi astfel de idei nu mai cadrează nici cu timpul şi nici cu vederile secolului nostru. Ina Male: Bietul bunic!... îşi închi­­pue că sunt tot ca pe vremea lui, şi băeţii şi ... fetele. Nu-şi dă seama’ că nu se mai poartă turnură, că nu se mai dansează polca, şi că nu se mai joacă în societate leton. Azi avem pantaloni' charleston!,­' dansăm black bottom șî jucăm chemin de fer, Bietul bunic!.. Ce simpatic trebue să fie în naivitatea lui!... A MISS FLIRT Kermessa societăţii „Princepele Mircea“ In minunatul parc al palatului Kre­­tzulescu, s’a desfăşurat în toată mă­­reţia Kermessa societăţii ,,Principele Mircea“, în serile de 12 şi 13 Iunie. N’au lipsit muzica, îlirtul şi dansul cari au fost la înălţime. Datorită muncii depusă de comitet în frunte cu d-na Lya V. Brătianu s’a petrecut minunat până noaptea târ­ziu. Luminile multicolore, reflectoarele artificiile, lampioanele venetiene, pita­bările cu barca pe lac te duceau cu gândul la basme sau la frumoasele nopţi venetiene. 1e Picturile şi covoarele din interior au fost mult admirate. Tombole cu gale­uri, picturi, broderii artistice, perne şi obiecte foarte frumoase s’au bucurat de bine­voitorul concurs al doamnelor: Stella Medigreceanu, Ze­­fira Moţoi, Cecilia Niculescu-Mureşea­­nu, Maria Alexandrescu, Florica Ni­­colai, Căp Niculescu, Lucia Cocoş, d-şoarele: Vicky Negrescu, Bébé şi Sylvia Rogalsky, Didy Negreanu; şi d­ nii Diomede Athanasiu şi Ionel To­­mescu. Vin apoi pe rând: Gâştele cu noroc; Fântâna fermecată cu concursul, ci­ne­lor : Marietta Fotino şi Constanţa Ma­rinescu. Aruncarea cu inele unde­ ser­veau frumoasele d.şoare Jeana Rizes, ca şi Cornelia Trestianu. Un frumos efect moral şi material a avut ,,Cârciuma de peste lac" unde serviau ‘d-nele Claire Nicolau, Burbea Bonciu etc. şi d-şoara Kidler. La bufet au servit cu­. multă genţi, feţe: d.nele Nicoleanu, Zissu, G. Bul­­găraş Buholtzer, Jeana Ulvineanu şi d-şoarele Maud Puricescu, Gogu, Le­o­nuţa DemetrescU,Brăila, Beer etc. Costumele şi dansurile naţionale ale societăţii ..Hora“ la ..Cârciuma de peste lac“ au avut un succes desă­vârşit. Au fost două seri cum rar au bucureştenii: indrăcitul Jazz.Band ..Paulmann" n’a lipsit”. : ’.(/A* în asistentă notez: D na Lya Brătianu, preşedinta so­cietăţii. D.aele şi .d.nii : General Nicoleanu. Ladica, Beer, Sân,Georgiu, Poenaru Căplescu. Fotino, col. Sturza, Iarosla­­vici, jude Grigoriu, Paianu, Nedelea, Berindei, Gică Gheorghiu, Busuiocea­­nu, Pătraşcu etc. D.nele: Stella Medigreceanu, Seve­­­reanu, Zissu, Bottea, Ecaterina Atha­­nasiu, Penescu-Kertch, Zefira Moţoi, Rolu Negrescu, Lupaşcu, Mimi Oro­­molu’, Cecilia Nicolescu,Mureşeanu, col. L. Rădulescu, Kretzulescu, Alexan­drescu, Rodica Dr. Uscatu. Clemence Noica Beca, Bulgăraş, Sanda J Ţăranu, Cerkez. Ritta. Vlădescu. Mircea Iaco­­bescu,­­ Landri Theodorini, Constance­­.Jianu. Lucretia Eftimiu D.nele Leon­tina Ralciu, C­ezarica Popescu. Onoarele: Sylvia și Bébé Rogalsky. Ella Simons. Marietta Praporgescu. Marcelle Jilescu. Mady Lăzărescu, Vi­­ky Negrescu. Madeleine Theodorescu Igrek, Staresin. Ladico, Didy Negrea­­nu, Tutza Schmiedigen. Maud Puri­cescu, Lilly Prisiceanu­, Beer, Corne­­lia Trestian, Biby Slăvescu. Brătianu Lya Romașcu. Aguletta. Pompilica Po­­lichroniade. Paianu, Mircea Martha Poenaru Căplescu, Despina Boerescu Didona Alexandrescu. Virginia Andre, eseu. Demetrescu.Brăila, Sidery, Vio­rica Uscatu, Margot Ștefănescu, Fio­­rica Sfieolau. Schmidt. Pănescu, Lu­cy Athanasiu Angelica . Referendaru etc. D-nii Pânnu Boere­scu,­­Tapy, Lucă Iliescu, profesor Triză Constantinescu, profesor Rarincescu. Cotau capsa Mircea Treb­iescu,­­ Ruby Locatelli, Renato Ferrero, Mișu Aguyette, Gaby Zamfirescu T. Radovici. Rădică, Iaro­­slavcii, Pal Palac, C. Rădulescu, Pa­­pamihalopol, Bebe Băicoianu. Chi­­roiu. Jiji Wirt. Codreanu, Dr. Margu­­lius, Pethin. Mircea, Dumitrescu-Mili­­tari, Duca. Bică. Sutzu, Landri. Max Phillips, Diomed Athanasiu. Dmnir Zigura Puiu Simionescu. Paul Dimo, Mac Gollav Stănoiu, Di­­nu' Toporanu, Costel Mihăescu, căp. Săvulescu, Bob Simons, Paul Ghim­­pa, Henry Weintraub, Romeo Alexan­­drescu, Georges şi Bebe Miculescu, jn­­gilier Adrian Nicolau, Cucu Schmiedi­gen, Pepe Georgescu, Aurică Nicules­­cu, Niculescu,Mureşeanu,­adu Voines­­cu, căpitan farmacist Viteanu, Rascu Nicolae, Ionaş Moscu, Tăssică Eliad, Lacie Friedmann, etc, etc^ Mto-A HENRY ... .. A /m r Memento Vineri !17 Iunie 'Arenele Ro­mane „Nerone”, piesa în 4 acte de d. Col. Călătorescu. a .­­ ...."jy" . - STIRI DIVERSE La Parcul Otetelişanu se re­petă zilnic comedia: ,-Hura! E băiat!“ 3 acte de Arnold și Bacii. In prim­ele roluri vor apare d-nele Titi Agemolu, Stella Bo-_ vy, Tantzi Sandulescu și d­-nii Cigalia, Carassy, Chiriş, Fio­­rescu etc-Piesa va fi Pusă în scenă de d. I- P. Cigalia. Societatea ,,Principele Mir­cea“ pentru protecţia copiilor în România­ de sub înalta preşi­­denţie a M. S. Regina­ roagă pe toţi membrii săi şî pe toţi cei cari se interesează de opera acestei societăţi să ia parte la solemnitatea punerii pietrii fun­damentale a aşezământului său spitalicesc — de la şoseaua Ki­­selef — între şcoala de agricul­tură şi hipodrom, azi Joi 16 c­, orele 11 dim. La Teatrul Ţarcul Obeb­lişeanu Compania „Cigallia” se va reprezenta celebra piesă DELICTUL din NOAPTEA NUNŢII Comedie bufă în 3 acte, localizare de Nora şi Cigalia, după Arnold şi Bach Biletele la Feder La Cărăbuş se repetă actual­mente o revistă de d-nîi Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. In primele roluri vor apare d-nele Natalita Pavelescu, Zu­­chy Eremia- Ecaterina Vasiliu, Violeta Ionescu, Logda, Lizica Petrescu, Jeana Dorjan şi Titu Protopopescu, P. Codruţ, Dan, M. Miliari, I. Lorent, Jean An­­gelescu, Giovan­, Ionescu şi Tă­­n­ase. Data premierei n’a fost încă fixată. Eau de Cologne dela lei 90 Hor. Vinde Drogueria şi Parfumeria Vera Violetta? Calea Victoriei. 148 La teatrul Nou din calea Vă­cărești se repetă actualmente revista: „Vorba dulce mult a­­duce“ de d- Ion Pribeagu. In primele roluri vor apare d-nele Marilena Bodescu, Dodel­le Stănescu, Sily Vasiliu, Je­­ny Zelzer, Dori Bogdan si d-nii Pizone, Kanner, Ciugaru, Bo­­nard, Demetriad, Lascu, Tohă­­neanu. Imprimeuri de voal georgette și Bengalina cele mai noui desenuri au sosit Viile de Paris" Str. Lipscani 61 (fost 47) La teatrul Nou, compania de reviste Pizone-Kaner, reprezin­tă în fiecare seară „Treaba mea“ spirituală revistă a d-lor Nicon-Nican-Bodin. Marele regizor german Max Reinhardt va pune în scenă la Salzburg următoarele piese: ..Intrigă şi amor“ de Schiller. „Visul unei nopţi de vară“ de Shakespeare cu muzica de Men­de­lsohn. .Jederman“ de Hugo von Hof­­manstahl. I­r. S. Rosman Boli de Femei. Sifilis Tratamentul modern şi rapid al bolilor Genîlo-u­rinare Calea RahoWi 36 bis Consult. 1—3 și 5—8 D. Stancu Brădişteanu, direc­torul general al cultelor­ a fost delegat să­ îndeplinească func­­tia de secretar genera al minis­terului cultelor şi artelor. Teatrul Nostru va represintă în curând comedia: Moritz al II-lea de Imperhoven si Matern al d. I. Morțun în rolul m­incii» Dai. No. 55 din „Viaţa Literară” a­­duce un succint interviewten d. G. Tutoveanu asupra mişcării cultu­rale din Basarabia. Cu numărul viitor „Viaţa Lite­­rară” îşi va lua obicinuita vacaiv­­ă de vară. In cupletul florăreselor din re­s­vista „Treaba mea” .Irul Nou d-r nescu obţine ropote de aplauze. , mea care se joaca la Teatrul Nou d-ra Dodelle Stă­ Mâine seară Vineri are loc la Arenele Romane din Parcul Ca­rol premiera Diesel ,,Nerone“ Patru acte de d. col Călătorev­cu­ Radomir. Teatrul Nostru In Grădina MARCONI Calea Griviţei Compania de reviste­­de la teatrul Cărăbuş continuă să re­­presinte cu un enorm succes revista „Zodia porcului“, de cL N. Kiriţescu. Dansatorii Marcelle Maurey Si Ernest Ricaux sunt în fiecare seară bisaţi. -ţ. Viitoarea stagiune a teatrului National din Cernăuţi se va des­chide cu ,,Viforul.“ Georgette imp­rimă în nenumărate desenuri asorti­ment exclusiv găsiți la „Viile de Paris" Str. Lipscani 61 (fost 47) -------------- î. La teatrul Nostru se repetă: ,,Cocuta“ de Somerset Mau­­ghan. In primele roluri vor apare d-na Toto Ionescu și d. C. To­­neanu- x Toate mărcile renumite în ambala­­­je originale şi cu gramul — Eaux de cologne, cu flacoane originale şi cu litrul, asemeni pudrele şi farduri­­le cele mai fine. Preţuri de reclamă DORTHEIMER calea Victoriei 50, Telefon 27/35 Viitoarea stagiune a teatrului Naţional se va deschide cu „Răsvan si Vidra“ de B. P. Has­deu. Revista „Treaba mea" jucată de compania Pizone-Kanner la Teas­trul Nou calea Văcăreşti 34, ob­­ţine un imens succes, Cupletele­­ Cizmarilor, Din an în Paşte, Black-Bottom Cafele şi E trist dar e adevărat, sunt bisate în fie­­care seară. In revista Treaba mea pe care o reprezintă compania Pizone-Ka­nner la Teatrul Nou duetul bă­trânilor interpretat de d-na Mari­lena Bodescu şi Pizone e îndelung aplaudat.­­- -La ultima producţie a Conserva­­torului de muzică de la „Teatrul liric” cele două arii din „Manon’* au fost cântate de d-șoara Felicia Vasiliu, absolventă a clasei d-nei Lucia Cosma, ' 99

Next