Rampa, august 1930 (Anul 15, nr. 3757-3783)
1930-08-30 / nr. 3782
DIN CAUZA nilTASEI MAGAZINUL MATASAMA FRANCEZA | Carnet de vitegliferă Vinde cu începere de Luni 1 SEPTEMBRIE si până la 1 .... u■■ n.n iiirmwhth» Vinde cu începere de Luni 1 SEPTEMBRIE și până la 26 OCTOMBRIE a. c. Toate MĂRFURILE cu PRETURI DERIZORII Cel mai inofensiv calmant al nervilor \ si somnifer: BROMURAL isi manifesta efectul său birtelucator chiar după 20 minute • de la luarea lui. . \Se găsește la toate forma--: [cine/ntuburi de sticlă \ [ cu cate 10 si 20 tablete, | i Consultaţi medicul \ D- voastră ! R&ensSiI ti RAMPA' RIGAU D.J6.Ruedela Pauc. PARIS Decorarea lui Gigli Tenorul Gigli a fost decorat de către Papa cu marele ordin St. Mauriciu. Acest ordin sa conferit până în prezent numai lui Wagner şi Liszt. Cumpăraţi cărţile apărute în editura „RAMPA” CURTIZANE Celebrul roman al lui Honorstip Balzac Două volume . Lei 11® VIATA LUI LEONARD Romanul prinţului operotal româno de A. Dumbrocennu Un elegant volum de 300 pagini Lei10O NOAPTE BENA Schiţe umoristice de A. de Herz Unnines voiam . . . old «*• 7*1 Spovedania lui Stavroghe Celebra nuvelă a lui Dostoievsky Un volum • ■ • Lei 10 Fala-Sport Moir&aHi Aida Vrionî Un volum Lei 40 2 pa momea Strand! Pe orice plajă veţi fi ELEGANŢI şi admiraţi in costumele de bae momea Datorită tăeturei impecabile, culorilor moderne şi materialului ce e un amestec special din lanuri australiene, costumele momea sunt apreciate de toţi cunoscătorii. =s ' Depozitar General SOLAVICI dusuresti - Lipscani, 31 VIZITAT! Straniu! Kiseleff Numai acest ambalaj crucea „BAYER“ și banderola verde-albă-i vă garantează că tabletele de sunt veritabil sunt unice Mangraila D. Radu Vulpe, docent universitar şi trimis al Direcţiei Educaţiei Popom- lui, a ţinut In oraşul nostru o confe- rinţă despre „Callatis", făcând parte din ciclul conferinţelor despre „Mare”, instituite de căminul cultural „V. Pârvan" din localitate. Callatis, vestita cetate grecească, a fost întemeiată cam prin anul 507 înainte de Christos, pe locul Mangaliei de azi, cu colonişti dorieni veniţi din Heraclea Pontica, de pe ţărmurile Asiei Mici, care la rândul ei fusese zidită de locuitori plecaţi din Megara. Stabiliţi mai târziu pe coastele Dobrogei decât coloniile ionice Histria, Torni, Odessos, Callatis a avut să îndure mari dificultăţi din pricina concurenţei comerciale pe care au găsit-o şi din cauza lipsei de înlesniri naturale, precum lipsă de port, lipsă de fortificaţii. Cu toate acestea, datorită unui spirit de iniţiativă neîntrecut şi a unei energii într’adevăr dornice a locuitorilor săi, Callatis a reuşit să devină la un moment dat una din cele mai bogate şi mai puternice cetăţi greceşti de pe coasta Mării Negre. Ajunge să joace chiar un rol important în istoria elenistică, fiind în fruntea coloniilor grecești din Dobrogea revoltate împotriva lui Lysimach, unul din diadohii lui Alexandru cel Mare. Cu acel prilej a resistat în chip eroic, timp de peste trei ani, unui asediu greu din partea lui Lysimach. Insă cu toată această apărare tenace, lungimea asediului producând o mare scădere a populaţiei şi o secătuire extremă a avuţiei cetăţii, Callatis a trebuit să cadă în cele din urmă la învoială cu inamicul său. După moartea aces- t tuia, cetatea a început să-şi recapete un moment din înflorirea de mai înainte, încercând chiar prin veacul TII înainte de Christos, să-şi mărească teritoriul, cucerind pe vecina sa Tomi (Constanţa). In ajutorul acesteia intervenind însă forţele cetăţii Bizanţ, Callatis a fost înfrântă. După acest eşec n’a mai reuşit să aibă importanţa politică de altă dată. Ceeace n’a împiedicat însă progresul cetăţii în domeniul economic şi în cel cultural. Până pe vremea lui Traian chiar, sub stăpânire romană, Callatienii erau răspândiţi cu afaceri în toată lumea grecească şi ţineau relaţii comerciale foarte strânse cu cetăţile cele mai importante. Principala lor bogăţie era agricultura. In acelaş timp însă erau foarte destoinici marinari. Organizarea politică şi socială a Callatinei amintea pe cea a cetăţilor din care deriva : Heraclea şi, indirect, Megara. Educaţia fizică şi intelectuală a populaţiei era, ca în toate oraşele vechi greceşti, foarte preţuită. La Callatis există câte un gimnaziu pentru exerciţii şi pentru învăţătură, pentru toate vârstele. Despre activitatea intelectuală din Callatis, ne putem da seama din faptul că acolo a trăit şi a lucrat unul din cei, mai vestiţi geografi ai vechimii, Demetrios din Callatis, in veacul III înainte de Christos. D-nul Vulpe şi-a încheiat conferinţa cu un îndemn adresat locuitorilor din Mangalia de azi, de a îngriji de urmele rămase din splendida cetate Callatis şi de a se inspira din pilda vechilor ei locuitori, cam pe acelaş loc, în împrejurări mult mai grele, au reuşit numai prin spiritul lor de iniţiativă şi prin muncă neobosită să creeze un exemplar de activitate economică şi spirtuală. falia Dornei-Hal Situată in Carpaţii nordici, la o al maestru, căpitan Mitlea. .Itudine de 806 m. deasupra nivelului mării, la confluenţa râurilor Bistriţa ce ocoleşte localitatea făcând un cot şi Dorna ce o străbate chiar prin mijloc, bucurându-se de o bună aşezare geografică, ferită de vânturi, cu un climat din, cele mai plăcute şi dotată fiind cu binefăcătoarele ape, nămol şi alte substanţe curative. Vatra Dornei îşi merită cu prisosinţă renumele de care se bucură în ţară cât şi în unele ţări învecinate. Vatra Dornei e deservită de două staţiuni de căi ferate, prima şi cea mai importantă fiind folosită pentru traficul de mărfuri şi la gararea trenurilor, a doua la distanţă de 800 m, de cealaltă, în formă de vilă cu un aspect cochete animată de dimineaţă până seara târziu, în sezon (iarna fiind în schimb pustie) de vizitatori ce sosesc sau pleacă zilnic. Târguşorul strâns din toate părţile de munţi acoperiţi de nesfârşitele păduri de molift şi brad, e înzestrat cu :-subprefectură, judecătorie, liceu, poştă, bănci, hoteluri curate şi confortabile, vile numeroase şi elegante precum şi restaurante de mâna întâia, în care concertează orchestre dintre cele mai bune, special angajate de la centru, în sfârşit tot ce e necesar unei localităţi balneare cu pretenţii. Traversând un frumos şi solid pod de fier, aruncat peste râul Domna, pătrunzi imediat în întinsul şi bine amenajatul parc al stabilimentului băilor. E de altfel fala acestei regiuni şi cu drept cuvânt; odată pătruns in el nu te mai dai dus, atât e de atrăgător. Peste tot numai alei bine întreţinute, ronduri cu felurite flori, chioşcuri simpatice, restaurant bine servit, două terenuri pentru tenis, unul special pentru băi aero-solare şi peste toate acestea tronând impunătoarele şi graţioasele clădiri ale stabilimentului băilor, cu cazinoul modern şi elegant în care e instalat un alt restaurant şi un salon în care se dau săptămânal baruri şi serate dansante, afară de alte distracţii ca : concerte, conferinţe, şezători artistico-culturale, precum şi serbări populare organizate de comitetul de conducere al băilor. În parc mai are loc şi obişnuita prome nadă, în sunetele muzicii militare a Reg. 3 Gr. din Cernăuţi, ce concerte, de două ori pe zi, dimineaţa şi niai după amiază sub dirijarea valorosului Isvoarele cu apele feruginoase, în număr de zece : Sentinela, una, Ferdinand, Nectarie, Arcadie, Silvestru, Petru, Poiana Negrii, isvorul de Est şi cel de Vest, bogate în substanţe radioactive ca : fier, magneziu, calciu, sodiu, sulf, acid carbonic etc. precum şi nămolul ce conţine substanţe răşinoase şi eterice, rivalizează în efectele binefăcătoare asupra suferinzilor cardiaci, artero-sclerotici, reumatismate, cu multe din băile cu mare renume din străinătate. Aducându-li-se mereu noi îmbunătăţiri technice la fel cu ale celor din alte ţări, conforme cu noile descoperiri ştiinţifice, băile Vatra Dornei tind a deveni cu timpul o staţiune concurentă dintre cele mai serioase, altora similare de peste graniţe. In anul acesta, din cauza Crizei acute ce domneşte de altfel pretutindeni, Vatra Dornei a fost ameninţată la un moment dat, din lipsă de vizitatori, cu închiderea stabilimentului băilor pentru care s’au făcut mari sacrificii băneşti, ceeace din fericire nu s’a întâmplat, datorită unei bruşti schimbări, când pe la mijlocul lunei iulie a început năvala de pretutindeni a mult aşteptaţilor oaspeţi şi dacă numărul lor nu a atins nici pe departe acela din anii precedenţi, totuşi localitatea e destul de animată prin prezenţa multor personalităţi de marcă a ţării. Printre cei sosiţi de curând se remarcă familiile : general Boian din Bucureşti; general Cănciulescu, Iaşi; prof. univ. dr. Cozac, Cernăuţi; prof. Melnicov cu colonia şcolară din Bolgrad; avocat Munteanu şi farmacist Munteanu din Focşani; colonel Ulescu, Bucureşti; avocat Negreşti Neagu, Iaşi; dr. Guţu, Chişinău; prof. Galbin, Botoşani; lt.-col. Bălănescu, Turtucaia; maior Carac, Brăila; dr. Semizon, Leova; dr. Elias Emis prim-consilier, Cernăuţi; căpit. Vasilescu, Oradea Mare; căp. Dragulescu, Bucureşti; dr. Toma Anton, Iaşi; B. Cehan, ziarist; maior Şerbănescu, Cernăuţi; prof. Cârpaci, Bârlad ; av. Grossman, Chişinău, med. ret. Nedealov, Bucureşti ; prof. Popescu, Buc.; prof. Cuparencu, Cernăuţi; dr. Feinsilber, Buc. ; prof. Prelipcean, Rădăuţi; maior Toma M. Bucureşti; prof. Potaman, Râmnicu- Sărat; primar Costeanu, Leova, etc. etc. 1 C. D. FILM și CINEMA Ce se aude BERNHARD GOETZKE celebrul tragedian german joacă un rol principal în filmul «Dreyfus», ultima realizare a regizorului Richard Oswald. NANCY CARROLL este vedeta unui film vorbitor intitulat «Close Harmony». «LUMINILE ORAȘULUI» ultimul film al lui Chariot a fost proiectat la Hollywood într’un cerc intim. «LE VENT DE LA MER» este titlul unui film sonor polonez realizat de Casimir Csynski după un roman de Zaromski. CONSTANCE TALMADGE Bernhard Goetzke Chariot se află f** vilegiatură la Biarritz. HARRY PIEL scrie scenariul noului său film 2011...O!, Partenera sa va fi Dany xiolin, soția sa. LYEN DIERS frumoasa vedetă germana lansată de Fritz Lang, joacă rolul principal într'un film olandez. ‘Constimce Talmndge Lyen Diers Cinematograful italian a fost, înainte şi imediat după război, foarte bine cunoscut Europei. După o lungă epocă de decadenţă, în care unii se temeau de complecta sa dispariţie, actualmente asistăm la renaşterea industriei cinematografice italiene. In împrejurimile Romei, societatea Cines a construit imense studiouri în care vor fi turnate filmele vorbitoare italiene. Vechile studiouri ale acestei filme, care datează din anul 1905 și în care au fost turnate filmele «Quo Vadis», «Mesalina», «Christus», «Cabiria», etc., vor fi și ele amenajate pentru a putea fi de folos. In nouile studiouri, artiştii au la dispoziţie săli de restaurante, cabinete de toaletă, săli de bac, şi grădini în care să se poată odihni în timpul liber între două scene. Renaşterea cinematografului italian depinde şi de desvoltarea filmului vorbitor. Afară de filmele vorbitoare în limba italiană, în studiourile din Roma se turnează în momentul de faţă şi versiuni străine, pentru care s-a recurs la artişti străini. Un mare număr de artişti francezi se află actualmente la Roma. Printre aceştia sunt: Dolly Davis, Robert Hournet, Grazia del Rio și Jean Cassagne, care turnează versiunea franceză a filmului «Tăcere», după o piesă a celebrului autor dramatic Luigi Pirandello. Jean Angelo, care joacă un rol principal în acest film, a plecat acum câteva zile la Berlin, unde are un angajament. Versiunea italiană a «Tăcerii» a fost realizată de cunoscutul regizor Genaro Rigielli. Societatea Cinés va transpune pe ecran şi câteva din operele celebrului poet Gabriele d’Annunzio- E. R. Scrisri din Roma Renaşterea cnematografului italian Gabriele d’Annunzio pe ecrn.» Artiştii lâncezi la Roma Gabriele d’Annunnzin Rin-tin-tin se retrage din ciRematograt Ulima ştire venită din Hollywool, Rin-tin-tin se retrage din viaţa cinematografică. Celebrul câine-lup a îmbătrânit. Contractul pe care îl avea cu Fraţii Warner n’a mai fost reînoit, şi Rin-tintin a plecat să se repauzeze. Ultimul film pe care l-a turnat pentru Warner a fost „la Piste d’ivoire”. „Rinty“ nu este primul patruped a cărui carieră se apropie de sfârșit. Dar e cel mai celebru. Majoritatea animalelor cari au fost populare, sunt azi uitate. Multe „vedete“ patrupede au murit. Primul câine promovat la rangul de vedetă a fost Strongheart. El şi-a făcut educaţia în poliţia berlineză. In America a jucat în filmele „Croc blanc”, „Steaua Nordului” şi într-un film care i-a purtat numele: „Strongheart”. Frumosul şi inteligentul patruped a murit în urma unei operaţii nereuşite. Un alt câine celebru a fost Pal, un brullterrier, care a fost dresat de Wallace Roid. îmbătrânit, Pal a cedat gloria fiului său Pete. Cameo, un mic fox-terrier care juca cu Glenn Tryon, se odihnește azi în cimitirul animalelor din Los-Angele®, alături de Kabar, câinele favorit al lui Rudolf Valentino. Waddles, un patruped care a jucat mult timp în comediile lui Mack Sennett, a murit anul trecut în grădina Sonisei Fazenda. Bob un bătrân leu care a jucat cu Lon Chaney în „Acela care primeşte palmele” a murit şi el anul trecut. Jiggs, un cimpanzeu care turna pentru Compania Universal, se află azi în grădina zoologică din San Diego, (California) şi ursul Brownie, care juca împreună cu Jiggs, îşi petrece ultimele zile la Kansas City. Tony, calul lui Tom Mix şi Cezar, un alt cal celebru, au cunoscut şi ei gloria. De curând ,-a înfinţat la Hollywood o societate de producţie care va turna filme sonore jucate numai de animale. „Stele“ noui vor străluci în curând pe firmamentul ecranului O veteză de 9 ani: Farina* Farina este micul negru pe care cu toţii aţi văzut în delicioasele comedii turnate de «Banda veselă». Numele său adevărat este Allen Clay Hoskins. S’a născut la Boston, la 9 August 1921. In Februarie 1922 a debutat într’un film, în care era nevoe de un bebe negru. Mama sa n’a vrut întâi să-şi împrumute odrasla, dar având în vedere salariul ce i s’a promis, a sfârşit prin a ceda. Farina (astfel l’a botezat regisorul «primului său film») şi-a petrecut primii ani în studio, în mijlocul artiştilor. Regisorul Robert Mc. Gowan l’a «dresat», având de «colaborator» pe micul Sushine Sammy, care, mai mare ca Farina, exercita asupra lui o mare autoritate. Azi Farina posedă o frumoasă vilă la Hollywood, în care locuește împreună cu mama și sora sa Aroma. Sushine Sammy este cel mai bun «prieten» al său. xox- Rehard Bartsum vorbeşte conezeşte Cinematograful a devenit o artă dificilă. Vedetele trebuee să ştie să boxeze, să înoate, să călărească, şi multe alte sporturi. Filmul vorbitor le cere să vorbească şi mai multe limbi străine. Pentru filmul «Son of the Gods», Richard Barthelmess, care joacă rolul principal, a fost nevoit să înveţe... limba chineză. Fii soarelui au fost literalmente entusiasmaţi când l-au auzit pronunţând câteva fraze în limba lor. D-l Jean Mihail ne roagă să anunțăm că s’a retras dela realizarea filmului românesc «Eca-terina Teodoroiu». -xox-- CURIOZITĂŢI Finimera Anitei Page Marii comercianţi au obiceiul să ceară celebrităţilor scenei şi ecranului să le lanseze noile obiecte pe care le pun în vânzare. De multe ori ele nu acceptă, dar atunci când pot obţine vreun beneficiu, îşi împrumută, bucuros numele. Anita Page, vedeta filmului «Broadway Melody» a lansat de curând, în America, o pudrieră de aur, foarte practică Pudriera se prezintă sub forma unui creion şi conţine o mare provizie de pudră. Anita Page Filmat pentru copii In ultimul timp a început sa se vorbească serios de posibilitatea turnării filmelor destinate exclusiv copiilor. Ideea este excelentă, şi credem că va fi curând realizată. Rusia este singura ţară care a lucrat serios în acest domeniu. Dar, din nefericire, filmele realizate până acum au o tendinţa politică şi în consecinţă nu pot fi proiectate şi în alte ţări. -xox-