Rampa, august 1930 (Anul 15, nr. 3757-3783)

1930-08-30 / nr. 3782

DIN CAUZA nilTASEI MAGAZINUL MATASAMA FRANCEZA | Carnet de vitegliferă Vinde cu începere de Luni 1 SEPTEMBRIE si până la 1 .... u■■ n.n ii­irm­wh­th» Vinde cu începere de Luni 1 SEPTEMBRIE și până la 26 OCTOMBRIE a. c. Toate MĂRFURILE cu PRETURI DERIZORII Cel mai inofensiv­­ calmant al nervilor \ si somnifer: BROMURAL isi manifesta efectul său birtelucator chiar după 20 minute • de la luarea lui. . \Se găsește la toate forma--: [cin­e/ntuburi de sticlă \ [ cu cate 10 si 20 tablete, | i Consultaţi medicul \ D- voastră ! R&ensS­iI ti RAMPA' RIGAU D.J6.Ruedela Pauc. PARIS Decorarea lui Gigli Tenorul Gigli a fost decorat de către Papa cu marele ordin St. Mauriciu. Acest or­din sa conferit până în prezent numai lui Wagner şi Liszt. Cumpăraţi cărţile apărute în editura „RAMPA” CU­RTIZANE Celebrul roman al lui Honors­tip Balzac Două volume . Lei 11® VIATA LUI LEONARD Romanul prinţului operotal româno de A. Dumbrocennu Un elegant volum de 300 pagini Lei10O NOAPTE BENA Schiţe umoristice de A. de Herz Un­­nines voiam . . . o­ld «*• 7*1 Spovedania lui Stavrogh­e Celebra nuvelă a lui Dostoievsky Un volum • ■ • Lei 10 F­ala-Sport Moir&aHi Aida Vrionî Un volum Lei 40 2 pa momea Strand! Pe orice plajă veţi fi ELEGANŢI şi admiraţi in costumele de bae momea Datorită tăeturei impeca­bile, culorilor moderne şi materialului ce e un ame­stec special din lanuri australiene, costumele momea sunt apreciate de toţi­­ cunoscătorii. =s ' Depozitar General SOLAVICI dusuresti - Lipscani, 31 VIZITAT! Straniu! Kiseleff Numai acest ambalaj crucea „BAYER“ și banderola verde-albă-i vă garantează că­­ tabletele de sunt veritabil sunt u­n­i­ce Man­grail­a D. Radu Vulpe, docent universitar şi trimis al Direcţiei Educaţiei Popom-­ lui, a ţinut In oraşul nostru o confe-­ rinţă­ despre „Callatis", făcând parte din ciclul conferinţelor despre „Mare”, instituite de căminul cultural „V. Pârvan" din localitate. Callatis, vestita cetate grecească, a fost întemeiată cam prin anul 507 înainte de Christos, pe locul Mangaliei de azi, cu colonişti dorieni veniţi din Heraclea Pontica, de pe ţărmurile A­­siei Mici, care la rândul ei fusese zi­dită de locuitori plecaţi din Megara. Stabiliţi mai târziu pe coastele Dobro­­gei decât coloniile ionice Histria, Torni, Odessos, Callatis a avut să în­dure mari dificultăţi din pricina con­curenţei comerciale pe care au găsit-o şi din cauza lipsei de înlesniri naturale, precum lipsă de port, lipsă de forti­ficaţii. Cu toate acestea, datorită u­­nui spirit de iniţiativă neîntrecut şi a unei energii într’adevăr dornice a lo­cuitorilor săi, Callatis a reuşit să de­vină la un moment dat una din cele mai bogate şi mai puternice cetăţi gre­ceşti de pe coasta Mării Negre. Ajunge să joace chiar un rol important în istoria elenistică, fiind în fruntea co­loniilor grecești din Dobrogea revol­tate împotriva lui Lysimach, unul din diadohii lui Alexandru cel Mare. Cu acel prilej a resistat în chip eroic, timp de peste trei ani, unui asediu greu din partea lui Lysimach. Insă cu toată această apărare tenace, lungi­mea asediului producând o mare scă­dere a populaţiei şi o secătuire extre­­­­mă a avuţiei cetăţii, Callatis a trebuit­­ să cadă în cele din urmă la învoială­­ cu inamicul său. După moartea aces- t tuia, cetatea a început să-şi recapete un moment din înflorirea de mai îna­inte, încercând chiar prin veacul TII înainte de Christos, să-şi mărească te­ritoriul, cucerind pe vecina sa Tomi (Constanţa). In ajutorul acesteia in­tervenind însă forţele cetăţii Bizanţ, Callatis a fost înfrântă. După acest eşec n’a mai reuşit să aibă importanţa politică de altă dată. Ceeace n’a împiedicat însă progresul cetăţii în domeniul economic şi în cel cultural. Până pe vremea lui Traian chiar, sub stăpânire romană, Callatie­­nii erau răspândiţi cu afaceri în toată lumea grecească şi ţineau relaţii co­merciale foarte strânse cu cetăţile cele mai importante. Principala lor bogăţie era agricultura. In acel­aş timp însă erau foarte destoinici marinari. Or­ganizarea politică şi socială a Calla­­tinei amintea pe cea a cetăţilor din care deriva : Heraclea şi, indirect, Me­gara. Educaţia fizică şi intelectuală a populaţiei era, ca în toate oraşele vechi greceşti, foarte preţuită. La Cal­latis există câte un gimnaziu pentru exerciţii şi pentru învăţătură, pentru toate vârstele. Despre activitatea in­telectuală din Callatis, ne putem da seama din faptul că acolo a trăit şi a lucrat unul din cei, mai vestiţi geo­grafi ai vechimii, Demetrios din Cal­latis, in veacul III înainte de Christos. D-nul Vulpe şi-a încheiat conferinţa cu un îndemn adresat locuitorilor din Mangalia de azi, de a îngriji de ur­mele rămase din splendida cetate Cal­latis şi de a se inspira din pilda ve­chilor ei locuitori, cam­ pe acelaş loc, în împrejurări mult mai grele, au reu­şit numai prin spiritul lor de iniţiati­vă şi prin muncă neobosită să creeze un exemplar de activitate economică şi spirtuală. falia Dornei-Hal Situată in Carpaţii nordici, la o al­ maestru, căpitan Mitlea. .Itudine de 806 m. deasupra nivelului mării, la confluenţa râurilor Bistriţa ce ocoleşte localitatea făcând un cot şi Dorna ce o străbate chiar prin mij­loc, bucurându-se de o bună aşezare geografică, ferită de vânturi, cu un climat din, cele mai plăcute şi dotată fiind cu binefăcătoarele ape, nămol şi alte substanţe curative. Vatra Dornei îşi merită cu prisosinţă renumele de care se bucură în ţară cât şi în u­­nele ţări învecinate. Vatra Dornei e deservită de două staţiuni de căi ferate, prima şi cea mai importantă fiind folosită pentru tra­ficul de mărfuri şi la gararea trenu­rilor, a doua la distanţă de 800 m, de cealaltă, în formă de vilă cu un aspect cochet­e animată de dimineaţă până seara târziu, în sezon (iarna fiind în schimb pustie) de vizitatori ce sosesc sau pleacă zilnic. Târguşorul strâns din toate părţile de munţi acoperiţi de nesfârşitele pă­duri de molift şi brad, e înzestrat cu :-subprefectură, judecătorie, liceu, poş­tă, bănci, hoteluri curate şi confor­tabile, vile numeroase şi elegante pre­cum şi restaurante de mâna întâia, în care concertează orchestre dintre cele mai bune, special angajate de la cen­tru, în sfârşit tot ce e necesar unei lo­calităţi balneare cu pretenţii. Traversând un frumos şi solid pod de fier, aruncat peste râul Domna, pă­trunzi imediat în întinsul şi bine a­­menajatul parc al stabilimentului băi­lor. E de altfel fala acestei regiuni şi cu drept cuvânt; odată pătruns in el nu te mai dai dus, atât e de atrăgător. Peste tot numai alei bine întreţinute, ronduri cu felurite flori, chioşcuri sim­patice, restaurant bine servit, două terenuri pentru tenis, unul special pen­tru băi aero-solare şi peste toate a­­cestea tronând impunătoarele şi graţi­oasele clădiri ale stabilimentului băi­lor, cu cazinoul modern şi elegant în care e instalat un alt restaurant şi un salon în care se dau săptămânal ba­ruri şi serate dansante, afară de alte distracţii ca : concerte, conferinţe, şe­zători artistico-culturale, precum şi serbări populare organizate de comi­tetul de conducere al băilor. În parc mai are loc şi obişnuita pro­me nadă, în sunetele muzicii militare a Reg. 3 Gr. din Cernăuţi, ce concer­te, de două ori pe zi, dimineaţa şi ni­a­i după amiază sub dirijarea valorosului Isvoarele cu apele feruginoase, în număr de zece : Sentinela, un­­a, Ferdinand, Nectarie, Arcadie, Silves­tru, Petru, Poiana Negrii, isvorul de Est şi cel de Vest, bogate în substanţe radio­active ca : fier, magneziu, calciu, sodiu, sulf, acid­ carbonic etc. precum şi nămolul ce conţine substanţe răşi­­noase şi eterice, rivalizează în efec­tele binefăcătoare asupra suferinzilor cardiaci, artero-sclerotici, reumatis­­mate, cu multe din băile cu mare re­nume din străinătate. Aducându-li-se mereu noi îmbună­tăţiri technice la fel cu ale celor din alte ţări, conforme cu noile descoperiri ştiinţifice, băile Vatra Dornei tind a deveni cu timpul o staţiune concurentă dintre cele mai serioase, altora simi­lare de peste graniţe. In anul acesta, din cauza­ Crizei a­­cute ce domneşte de altfel pretutin­deni, Vatra Dornei a fost ameninţată la un moment dat, din lipsă de vizi­tatori, cu închiderea stabilimentului băilor pentru care s’au făcut mari sa­crificii băneşti, ceeace din fericire nu s’a întâmplat, datorită unei bruşti schimbări, când pe la mijlocul lunei iulie a început năvala de pretutindeni a mult aşteptaţilor oaspeţi şi dacă nu­mărul lor nu a atins nici pe departe acela din anii precedenţi, totuşi loca­litatea e destul de animată prin pre­zenţa multor personalităţi de marcă a ţării. Printre cei sosiţi de curând se re­marcă familiile : general Boian din Bucureşti; general Cănciulescu, Iaşi; prof. univ. dr. Cozac, Cernăuţi; prof. Melnicov cu colonia şcolară din Bol­­grad; avocat Mun­teanu şi farmacist Mun­teanu din Focşani; colonel Ules­­cu, Bucureşti; avocat Negreşti Neagu, Iaşi; dr. Guţu, Chişinău; prof. Galbin, Botoşani; lt.-col. Bălănescu, Turtu­­caia; maior Carac, Brăila; dr. Semi­­zon, Leova; dr. Elias Emis prim-con­­silier, Cernăuţi; căpit. Vasilescu, Ora­­dea­ Mare; căp. Dragulescu, Bucureşti; dr. Toma Anton, Iaşi; B. Cehan, zia­rist; maior Şerbănescu, Cernăuţi; prof. Cârpaci, Bârlad ; av. Grossman, Chişi­nău, med. ret. Nedealov, Bucureşti ; prof. Popescu, Buc.; prof. Cuparencu, Cernăuţi; dr. Feinsilber, Buc. ; prof. Prelipcean, Rădăuţi; maior Toma M. Bucureşti; prof. Potaman, Râmnicu- Sărat;­ primar Costeanu, Leova, etc. etc. 1 C. D. FILM și CINEMA Ce se aude BERNHARD GOETZKE celebrul tragedian german joacă un rol principal în filmul «Drey­fus», ultima realizare a regizoru­lui Richard Oswald. NANCY CARROLL este vedeta unui film vorbitor intitulat «Close Harmony». «LUMINILE ORAȘULUI» ultimul film al lui Chariot a fos­t proiectat la Hollywood într’un cerc intim. «LE VENT DE LA MER» este titlul unui film sonor polo­nez realizat de Casimir Csynski după un roman de Zaromski. CONSTANCE TALMADGE Bernhard Goetzke Chariot se află f** vilegiatură la Biarritz. HARRY PIEL scrie scenariul noului său film 2011...O!, Partenera sa va fi Dan­­y xiolin, soția sa. LYEN DIERS frumoasa vedetă germana lansată de Fritz Lang, joacă rolul prin­cipal într'un film olandez. ‘Constimce Talmndge Lyen Diers Cinematograful italian a fost, înainte şi imediat după război, foarte bine cunoscut Europei. După o lungă epocă de decaden­ţă, în care unii se temeau de complecta sa dispariţie, actual­mente asistăm la renaşterea in­dustriei cinematografice italiene. In împrejurimile Romei, socie­tatea Cines a construit imense studiouri în care vor fi turnate filmele vorbitoare italiene. Vechile studiouri ale acestei fil­m­e, care datează din anul 1905 și în care au fost turnate filmele­­ «Quo Vadis», «Mesalina», «Chris­tus», «Cabiria», etc., vor fi și ele amenajate pentru a putea fi de folos. In nouile studiouri, artiştii au la dispoziţie săli de restaurante, cabinete de toaletă, săli de bac, şi grădini în care să se poată o­­dihni în timpul liber între două scene. Renaşterea cinematografului i­­talian depinde şi de desvoltarea filmului vorbitor. Afară de filmele vorbitoare în limba italiană, în studiourile din­­ Roma se turnează în momentul­­ de faţă şi versiuni străine, pentru care s-a recurs la artişti străini. Un mare număr de artişti fran­cezi se află actualmente la Ro­ma. Printre aceştia sunt: Dolly Davis, Robert Hournet, Grazia del Rio și Jean Cassagne, care turnează versiunea franceză a fil­mului «Tăcere», după o piesă a celebrului autor dramatic Luigi Pirandello. Jean Angelo, care joacă un rol principal în acest film, a plecat acum câteva zile la Berlin, unde are un angajament. Versiunea i­­taliană a «Tăcerii» a fost realiza­tă de cunoscutul regizor Genaro Rigielli. Societatea Cinés va transpune pe ecran şi câteva din operele celebrului poet Gabriele d’An­­nunzio- E. R. Scris­ri din Roma Renaşterea c­nematograf­ului italian Gabriele d’Annunzio pe ec­rn.» Artiştii l­âncezi la Roma Gabriele d’Annunnzin Rin-tin-tin se retrage din ciRematograt Ulima ştire venită din Holly­­wool, Rin-tin-tin se retrage din viaţa cinematografică. Celebrul câine-lup a îmbătrânit. Contrac­tul pe care îl avea cu Fraţii War­ner n’a mai fost reînoit, şi Rin-tin­­tin a plecat să se repauzeze. Ultimul film pe care l-a turnat pentru Warner a fost „la Piste d’ivoire”. „Rinty“ nu este primul patru­ped a cărui carieră se apropie de sfârșit. Dar e cel mai celebru. Ma­joritatea animalelor cari au fost populare, sunt azi uitate. Multe „vedete“ patrupede au murit. Primul câine promovat la ran­gul de vedetă a fost Strongheart. El şi-a făcut educaţia în poliţia berlineză. In America a jucat în filmele „Croc blanc”, „Steaua Nor­dului” şi într-un film care i-a pur­tat numele: „Strongheart”. Frumo­sul şi inteligentul patruped a mu­rit în urma unei operaţii nereuşite. Un alt câine celebru a fost Pal, un brullterrier, care a fost dresat de Wallace Roid. îmbătrânit, Pal a cedat gloria fiului său Pete. Cameo, un mic fox-terrier care juca cu Glenn Tryon, se odihneș­te azi în cimitirul animalelor din Los-Angele®, alături de Kabar, câi­nele favorit al lui Rudolf Valen­tino. Waddles, un patruped care a jucat mult timp în comediile lui Mack Sennett, a murit anul trecut în grădina Sonisei Fazenda. Bob un bătrân leu care a jucat cu Lon Chaney în „Acela care pri­meşte palmele” a murit şi el anul trecut. Jiggs, un cimpanzeu care turna pentru Compania Universal, se află azi în grădina zoologică din San­ Diego, (California) şi ursul Brownie, care juca împreună cu Jiggs, îşi petrece ultimele zile la Kansas­ City. Tony, calul lui Tom Mix şi Ce­zar, un alt cal celebru, au cunos­cut şi ei gloria. De curând ,-a înfinţat la Holly­­wood o societate de producţie care va turna filme sonore jucate numai de animale. „Stele“ noui vor străluci în curând pe firma­mentul ecranului O veteză de 9 ani: Farina* Farina este micul negru pe care cu toţii­­ aţi văzut în deli­cioasele comedii turnate de «Ban­da veselă». Numele său adevărat este Allen Clay Hoskins. S’a năs­cut la Boston, la 9 August 1921. In Februarie 1922 a debutat în­tr’un film, în care era nevoe de un bebe negru. Mama sa n’a vrut întâi să-şi împrumute odrasla, dar având în vedere salariul ce i s’a promis, a sfârşit prin a ceda. Farina (astfel l’a botezat regi­sorul «primului său film») şi-a petrecut primii ani în studio, în mijlocul artiştilor. Regisorul Ro­bert Mc. Gowan l’a «dresat», a­­vând de «colaborator» pe micul Sushi­ne Sammy, care, mai mare ca Farina, exercita asupra lu­i o mare autoritate. Azi Farina posedă o frumoasă vilă la Hollywood, în care locu­­ește împreună cu mama și sora sa Aroma. Su­shine Sammy este cel mai bun «prieten» al său.­ ­ ­xox- R­eh­ard Bartsum vorbeşte c­o­nezeşte Cinematograful a devenit o artă dificilă. Vedetele trebuee să ştie să boxeze, să înoate, să călă­rească, şi multe alte sporturi.­­ Filmul vorbitor le cere să vor­bească şi mai multe limbi străine. Pentru filmul «Son of the Gods», Richard Barthelmess, care joacă rolul principal, a fost ne­voit să înveţe... limba chineză. Fii soarelui au fost literal­mente entusiasmaţi când l-au auzit pronunţând câteva fraze în limba lor. D-l Jean Mihail ne roagă să anunțăm că s’a retras dela rea­lizarea filmului românesc «Eca-­­­terina Teodoroiu». -xox--­ CURIOZITĂŢI Finim­­era Anitei Page Marii comercianţi au obiceiul să ceară celebrităţilor scenei şi ecranului să le lanseze noile o­­biecte pe care le pun în vânzare. De multe ori ele nu acceptă, dar atunci când pot obţine vre­un be­neficiu, îşi împrumută, bucuros numele. Anita Page, vedeta filmului «Broadway Melody» a lansat de curând, în America, o pud­rieră de aur, foarte practică Pudriera se prezintă sub forma unui creion şi conţine o mare provizie de pudră. Anita Page Filmat pentru copii In ultimul timp a început sa se vorbească serios de posibili­tatea turnării filmelor destinate exclusiv copiilor. Ideea este ex­celentă, şi credem că va fi curând realizată. Rusia este singura ţară care a lucrat serios în acest do­meniu. Dar, din nefericire, fil­mele realizate până acum au o tendinţa politică şi în consecinţă nu pot fi proiectate şi în alte ţări. -xox-

Next