Renaşterea Bănăţeană, noiembrie 2010 (Anul 22, nr. 6330-6355)

2010-11-08 / nr. 6336

2 Renașterea bănățeană Actualitate luni, 8 noiembrie 2010 Adrian Păunescu, înmormântat cu onoruri militare Adrian Păunescu a fost înmor­mântat cu onoruri militare, ieri după amiază, pe Aleea Scriitorilor din cimitirul Bellu din Capitală, în prezența a mii de oameni, înainte de slujba de înmormântare mai multe personalități susținând discursuri în care au evocat personalitatea poetu­lui. La sosirea cortegiului funerar, cimitirul Bellu era arhiplin, câteva mii de oameni venind să-și ia rămas bun de la poet. O scena amenajata aproape de intrarea pe Aleea Scriitorilor, au ținut discursuri mai multe persona­lități: Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Gheorghe Duca, preșe­dintele Academiei de Științe a Mol­dovei, Varujan Vosganian, vicepre­ședinte al Uniunii Scriitorilor din România, liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, care a recitat și o elegie compusă de el în memoria poetului, muzicianul Victor Socaciu, istoricul Dan Berindei, poetul sârb Adam Puslojic, care a depus la crucea lui Păunescu un buchet de flori roșii, galbene, albastre și albe - culorile steagurilor României și Serbiei -, jurnalistul Marius Tucă. Aceștia au evocat personalitatea omului de cultură și au rememorat diverse momente petrecute alături de acesta. Astfel, Mihai Cimpoi a spus despre Păunescu că a fost "un rapsod al întregului neam românesc", iar Gheorghe Duca a spus că întreaga națiune, intelectualitatea din Repu­blica Moldova este alături de familia Păunescu și de poporul român. "Scotea la lumină ce avea fiecare mai bun" Faptul ca înaintea mea au vor­bit doi frați basarabeni (Cimpoi și Duca - n.r.) este o dovadă că n-a uitat de unde a plecat, că a avut o viață pilduitoare și că și-a meritat cu prisosință traiul pe acest pământ", a spus, la rândul lui, Varujan Vos­ganian, adăugând că Adrian Păunes­cu "nu a scris doar poezii, a scris psalmi". "Poeziile lui nu era neapărat nevoie să fie tipărite, erau spuse, șoptite cântate, căci mergeau direct la inimă", a mai spus acesta. Victor Socaciu, care a vorbit în numele co­legilor de la Cenaclul Flacăra, a spus: "Ne storcea pe rând de toate energiile și scotea la lumină ce avea fiecare mai bun". El a mai spus că le-a propus acestora să ducă mai departe opera lui Păunescu: "Să refacem și mai ales să reaprindem flacăra". "Un însuflețitor al oamenilor" Istoricul Dan Berindei, vorbind în numele Academiei Române, a declarat că speră ca într-un viitor cât mai apropiat acest for să-l aibă și pe Adrian Păunescu în rândurile sale. El l-a numit, totodată, pe Adrian Păunescu "un tribun reînviat de la '48, un însuflețitor al oamenilor". Mai mulți preoți au oficiat o scurtă slujbă, iar mulțimea adunată la mor­mântul lui Adrian Păunescu l-a apla­udat pe poet, în acordurile fanfarei, după care garda militară a tras în aer mai multe salve. De asemenea, a fost cântat imnul de stat. Drapelul cu care fusese acoperit sicriul a fost înmânat soției poetului, Carmen Păunescu. Lângă Mihai Eminescu Locul de veci al lui Adrian Păunescu se află în zona în care sunt mormintele lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Nichita Stănescu, Ge­orge Călinescu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labiș, George Coșbuc, Eu­gen Barbu, Zaharia Stancu. Printre participanții la funeralii s-au numărat Corneliu Vadim Tudor, Codrin Ște­ Flori­de rămas-bun Sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Adrian Păunescu s-a aflat în­cepând de vineri și până sâmbătă seară la sediul Uniunii Scriitorilor din România, după care a fost mutat la Ateneul Român. Duminică la prânz, sicriul cu trupul poetului a fost dus la Biserica Boteanu din Ca­pitală, unde un sobor de șapte preoți și trei diaconi, condus de PS Varlaam Ploieșteanul, a oficiat slujba de în­mormântare. De vineri până ieri, mii de oameni au venit, cu flori și lumâ­nări, pentru a-și lua rămas bun de la poet, la sediul Uniunii Scriitorilor și la Ateneul Român. Printre aceștia, s-au numărat: președintele Traian Băsescu, prințul Paul și prințesa Lia, Ovidiu Ioanițoaia, Ilie Șerbănescu, Victor Ponta, Daciana Sârbu, Eca­terina Andronescu, Jean Valvis, La­vinia Șandru, Nicolae Badea și Bebe Ivanovici, Adrian Năstase, Gigi Be­­cali, Dumitru Dragomir, Mircea Al­­bulescu, Titus Corlățean Corina Cre­­țu, Eugen Cristea, Dan Mircea Po­­pescu, Robert Negoiță, Gheorghe Turda, Dumitru Graur, Vasile Șeica­ru, Mircea Martin, Gabriel și Geor­­geta Dimisianu, Ducu Bertzi, Irina Loghin, Fuego, Paul Everac, Răzvan Theodorescu, Ivan Patzaichin, Gheorghe Gheorghiu, Evandro Ro­­setti, George Nicolescu, Mugur Mi­­hăescu, Monica Pop, Carmen Tăna­­se, Sorin Oprescu, Christian Ciocan și ambasadorul Republicii Moldova la București, Iurie Reniță, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, Nicolae Văcăroiu, Ion Iliescu. Un ultim omagiu de la galeria Rapidului Galeria echipei Rapid, președin­tele clubului, Dinu Gheorghe, și an­trenorul Marius Șumudică au venit, de asemenea, sâmbătă seară, să-i aducă un ultim omagiu lui Adrian Păunescu și să depună o coroană de flori. Coroane de flori au fost aduse la sediul USR și din partea premierului Emil Boc, a ministrului Apărării Naționale, Gabriel Oprea, și a ministrului Culturii, Kelemen încetat din viață vineri dimineață, la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală, unde a fost internat din 26 octombrie, cu probleme cardiace, renale și hepatice. Adrian Păunescu - născut la 20 iulie 1943, în Co­­păceni, județul Bălți, Basarabia, în prezent Republica Moldova­­ a fost poet, publicist și om politic. Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet și ca organizator al Cenaclului Flacăra, el fiind și unul dintre cei mai prolifici autori români contem­porani. Președinte onorific la Universitatea Craiova Patronul Universității Craiova, Adrian Mititelu, președintele clu­bului, Silvian Cristescu, dar și un grup de 20 de suporteri din galeria olteană au depus coroane și i-au adus un ultim omagiu poetului Adrian Păunescu. Președinte onorific la Uni­versitatea Craiova, Adrian Păunescu, un înfocat suporter al Craiovei "Ma­xima" , a compus versurile a două dintre cele mai populare imnuri din fotbalul românesc: "Oltenia, eterna Terranova" (Universitatea Craiova) și "Suntem peste tot acasă" (Rapid). O stradă din Chișinău ar putea purta numele lui Adrian Păunescu O stradă din Chișinău ar putea primi numele poetului Adrian Pă­unescu - decedat vineri, la vârsta de 67 de ani -, potrivit lui Dorin Chirtoacă, primarul orașului,,care a declarat că va veni cu o astfel de propunere la următoarea ședință a Consiliului Municipal. Primarul Chi­­șinăului, Dorin Chirtoacă, a venit, ieri, la București pentru a-și lua ră­forța lui de exprimare. Ion Iliescu a mai spus că Păunescu este "omul care a ars în tinerețe pentru o cauză, pentru un ideal" și, totodată, "un intelectual de stânga legat de soarta celor mulți". Pe de altă parte, Iliescu a amintit că s-a spus că Adrian Pău­nescu a fost un "om de curte", însă el "n-a cântat omagii lui Ceaușescu" și, chiar dacă a făcut unele concesii, "nimeni nu e perfect, nici Păunescu". "Era un mare poet, poate cel mai prolific, într-o noapte era capabil să umple zeci de pagini­­ și nu cu cuvinte întâmplătoare", a mai spus fostul președinte. Iliescu a aflăs că Păunescu "era un revoltat", o " fire vulcanică" și "un om cu o trăire interioară foarte mare", ceea ce a și dus la degradarea organismului său, care părea robust. "Și-a devorat și propria inimă, cum se spune, care a cedat în ultimele clipe. Cred că această imagine va rămâne în me­­taturor, să-i păstrăm memorie veșnică. Dumnezeu să-l ierte", a mai spus Iliescu. Vasile Șeicaru. S-ar putea organiza niște gale în memoria lui Adrian Păunescu Cântărețul Vasile Șeicaru a de­clarat, la Uniunea Scriitorilor, unde a venit să-i aducă un ultim omagiu lui Adrian Păunescu, că s-ar putea organiza niște gale în memoria f­iului, dar că o revenire a Cenaclului Flacăra este imposibilă. Vasile Șeicaru a petrecut circa o oră pentru a se reculege la căpătâiul poetului, al cărui trup neînsuflețit a fost depus vineri la sediul Uniunii Scriitorilor din România (USR). "Parcă i-aș auzi glasul, i-aș auzi și râsul, poate aș vedea și o lacrimă în colțul ochiului stâng, dar parcă aș auzi și un hohot imens de râs. Toate astea se învăluie în mintea mea, nu-mi vine să cred că a plecat", a declarat muzicianul, emoționat, la ieșirea din sediul USR. El a mai spus că Adrian Păunescu i-a fost ca un frate mai mare, ca un tată și că îi datorează totul. "S-ar putea să mai putem face noi câte ceva în urmă", a spus Șeicaru, precizând că știe de la muzicianul Victor Socaciu că s-ar putea organiza niște gale în memoria lui Adrian Păunescu în marile orașe ale țării. "Sunt convins că este și datoria noastră și un lucru pe care l-am putea face", a spus acesta. Pe de altă parte, Șeicaru a menționat că o revenire a Cenaclului Flacăra este absolut imposibilă. "Rămâne acolo, nu știu dacă nu este prea pretențios cuvântul "legendă", dar va spune timpul și vor hotărî oamenii", a mai spus acesta. Iănescu, Marius Marinescu, Varujan Hunor. Poetul Adrian Păunescu a mai bun de la marele poet, pe care Vosganian, Marius Tucă, Victor So­caciu, Gheorghe Gheorghiu, Mircea Vintilă, Nicolae Badea, Victor Pon­ta, Adrian Năstase, Lavinia Șandru, Ecaterina Andronescu, generalul Mircea Chelaru, precum și numeroși actori și academicieni. I-a cunoscut personal. Totodată, am­basadorul Republicii Moldova la Bu­curești, Iurie Reniță, a adus o coroana de flori, spunând că este din partea președintelui Mihai Ghimpu și a co­naționalilor săi. Un mesaj de con­doleanțe a expediat anterior și premierul moldovean, Vlad Filat. Ion Iliescu: Adrian Păunescu a devenit liderul generației lui de mari creatori Ion Iliescu, care a venit, ieri di­mineață, să-i aducă un ultim omagiu lui Adrian Păunescu, al cărui trup neînsuflețit se afla depus la Ateneul Român, a declarat că poetul a devenit liderul generației lui de mari creatori și că nimeni nu a avut talentul și Akte

Next