Renaşterea Bănăţeană, mai 2011 (Anul 23, nr. 6481-6506)
2011-05-23 / nr. 6499
2 Renașterea bănățeană luni, 23 mai 2011 Actualitate Urmare din pagina 1 Strategia în domeniul protecției mediului (datând de prin 2005) includea o serie întreagă de idei generoase, din care putem spicui: proiecte tehnice pentru reabilitarea Grădinii Zoologice, reamenajarea Parcului Poporului (încă se lucrează la el), amenajarea pistei de jogging (aceasta nu există nici astăzi, iar timișorenii amatori de alergare pot fi văzuți în Parcul Botanic), amenajarea unui parc în Zona Bucovinei (există, celebrul și scumpul "parc cu balene") și pe strada Uzinei (altă celebră realizare, cu blocuri de marmură importate raman din Grecia - Parcul Stonehenge), extinderea perdelei forestiere de protecție în partea de sud a orașului (nu s-a mai auzit nimic despre aceasta), reamenajarea și apoi închiderea Parcului Rozelor și instituirea unui program de vizitare, reamenajarea Parcului Copiilor și a Parcului Botanic etc. Despre toate acestea se vorbea acum șase-șapte ani, dar în sensul în care lucrările ar fi trebuit să fie finalizate la ora actuală. După cum se știe, multe din proiecte ori s-au prăfuit prin sertare, ori abia acum au primit finanțare. Spațiile verzi, precum Făt-Frumos Situația spațiilor verzi din Timișoara s-a îmbunătățit în scripte mai mult decât își imaginează locuitorul care ajunge plin de praf acasă, la sfârșitul zilei de muncă. în 2007, conform Statutului Municipiului Timișoara, suprafața verde a orașului avea un total de 174,25 hectare, incluzând parcuri și grădini - 62,15 ha, scuaruri -18,80 ha și spații verzi neorganizate - 93,30 ha, cu 5,21 metri pătrați pe cap de locuitor. în 2010, conform unei lucrări a Direcției de mediu din primărie, Timișoara avea 510 hectare de spații verzi publice, din care parcuri -117,57 ha, scuaruri - 21,58 ha, spații verzi din aliniamente stradale și blocuri - 290,15 ha, perdeaua forestieră - 30 ha. Pădurea Verde - 50,7 ha. Diferența de suprafață verde dintre cele două documente, unul mai oficial decât celălalt, ar putea fi reprezentată de plantările masive care au avut loc în perioada 2007-2010 dar, totuși, chiar să se fi dublat verdeața din Timișoara într-un interval de timp atât de scurt? Chiar dacă situația s-ar prezenta atât de bine, tot nu am ajuns la norma de 16-20 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locutor, cât se recomandă pentru orașele de câmpie cu peste 100.000 de locuitori conform aceluiași statut al municipiului Timișoara. Pădurea Verde, uitată după gard Pădurea Verde - o adevărată oază de oxigen situată în nord-estul Timișoarei - este un masiv forestier cu o suprafață de mai multe sute de hectare, împărțită sistematic în careuri de câte 15 hectare, aparține orașului, dar nu este amenajată corespunzător pentru a fi considerată pădure-parc. Din păcate, în ultimii ani, municipalitatea a izbutit doar să o îngrădească, pentru a evita depozitarea deșeurilor și defrișarea zonei. Pădurea are un uriaș potențial neexploatat și ar putea prelua funcția de spațiu de odihnă și recreere la sfârșit de săptămână pentru o bună parte a timișorenilor, având avantajul de a fi foarte accesibilă ca distanță. Toată lumea cunoaște problema, dar, până în prezent, nu sa născut nici un proiect viabil. Timișorenii se îndreaptă, totuși, în zilele libere, spre Pădurea Verde, dar se mulțumesc să se înghesuie în zona din proximitatea Grădinii Zoologice și a Muzeului Satului, în condiții nu prea îmbietoare. Nici măcar localurile de alimentație publică, deși ar avea vad serios pe lângă Pădurea Verde, nu se ivesc, ruina din vremea comunistă, aflată în fața Muzeului Satului, fiind grăitoare în acest sens. Modul în care nu este exploatată această resursă de relaxare, aer curat și oxigen nu este decât încă un exemplu pentru cum nu știm să folosim cu înțelepciune ceea ce ne-a dăruit natura. DANIELA DAMIAN Foto: ADRIAN PÎCLIȘAN De "Timișoara ecologică" s-a cam ales praful Miting de susținere pentru mitropolitul Banatului Urmare din pagina 1 Nu trebuie să permitem ca un om de cultură, cu o așa înaltă ținută morală, să fie discreditat", a precizat Viorica Bălteanu, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, referitor la retragerea funcțiilor administrative ale mitropolitului. Enoriașii din Fabric spun că oamenii nu au aflat încă despre momentele dificile prin care trece ÎPS Nicolae Corneanu, dar că mitingurile de susținere vor căpăta amploare în timp. Acțiunea de ieri a fost una spontană, au precizat aceștia, în mod similar, în urmă cu trei ani, credincioși ai mai multor culte din Timișoara ieșeau în Piața Operei pentru a-și arăta suportul pentru mitropolitul Banatului, posibil atunci de caterisire, după ce s-a împărtășit într-o biserică greco-catolică. (C.R., Foto A.P.) jggjPf ____