Renaşterea Bănăţeană, octombrie 2011 (Anul 23, nr. 6609-6634)

2011-10-10 / nr. 6616

2 Renașterea bănățeană Papanașii, savurați din plin la Covaci Localitatea Covaci, aflată la doar câțiva kilometri de Timișoara, a marcat în weekend o premieră, spre deliciul celor care apreciază dulciurile tradiționale: prima ediție a Festivalului Papanașilor, organizată și prezentată de Octavian Stăncioiu. Zeci de amatori au făcut coadă la standurile la care delicioșii papanași au fost preparați chiar sub ochii celor prezenți. Confundați pe nedrept cu gogoșile, papanașii sunt un desert pe bază de brânză dulce de vacă și griș, putând fi preparați în două variante: prăjiți sau fierți. Cei prăjiți sunt asortați, de obicei, cu dulceață și smântână, iar cei fierți se trec prin unt topit în care s-a prăjit pesmet. In satul Covaci a mirosit din plin­a vanilie și dulceață de casă, astfel că nu au lipsit doritorii de desert, chiar și scepticii revenind la rând pentru o a doua porție. Organizatorii au promis, de altfel, o toamnă plină de surprize plăcute la Covaci, unele dintre acestea având tot o origine culinară. (D.D.) Concert de muzică veche românească Oboiul, drâmba, mandolina și darbuka vor răsuna în Aula Magna Aula Magna a Universității de Vest Timișoara va găzdui, în 18 oc­tombrie, de la ora 19, concertul-spec­­tacol "Izvor", consacrat promovării muzicii vechi și a contribuțiilor mu­zicologice românești la cultura mon­dială - au anunțat, ieri, organizatorii acestei manifestări-turneu, care va debuta sâmbătă, la București, și va mai include orașele Oradea, Satu Mare, Bistrița, Mediaș, Sinaia, Pitești și Craiova. Concertul va fi susținut de membrii formației "Imago Mun­­di", Oana Mariș (oboi, drâmbă), Adrian Buciu (flaut), Ștefan Barbu (vioară), Cătălin Ștefănescu (cobză, mandolină, chitară), Daniel Ivașcu (bendir, darbuka) și Cristian Stănoiu (proiecții video), fiind structurat pe două părți: "Dimitrie Cantemir - Cartea științei muzicii" și, respectiv, "Muzica tradițională românească". După cum puțini cunosc, principele­­academician Dimitrie Cantemir a fost și un compozitor și muzicolog de prestigiu european, lăsând posteri­tății, printre altele, "Cartea științei muzicii" - un studiu aprofundat al muzicii religioase și laice otomane și a influențelor pe care aceasta le­­a receptat dinspre muzica bizantină și străromână, scris inițial în limba latină, dar conservat în limba turcă. LAURENȚIU NISTORESCU Balet și muzică la Palatul Administrativ Sala mare de ședințe a Palatului Administrativ Timișoara - sediul Prefecturii și Consiliului Județean Timiș - va găzdui joi, 13 octombrie, de la ora 19, un moment muzical - coregrafic special, desfășurat sub genericul "Vin, femei și cântec". Recitalul va fi susținut de Ovidiu Rusu (vioară), Veaceslav Mînzat (violă), Nada Petrov (vioară) și Marius Remecker (violoncel), la eveniment aducându-și contribuția și balerinii Alina Mihai și Alin Radu. Intrarea este liberă. LAURENȚIU NISTORESCU Actualitate luni, 10 octombrie 2011 Agricultura a ieșit din criză, populația mai așteaptă puțin... Urmare din pagina 1 A fost un decor de sărbătoare, asigurat și de Ansamblul "Banatul" al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, dar și de numeroșii co­mercianți prezenți cu produse care de care mai ispititoare: mititei, frigă­rui, cârnăcari, țuică, must și multe alte bunătăți. Pe lângă producătorii bănățeni, au venit la manifestare și invitați din alte zone ale țării, unii fiind chiar o prezență inedită, cum ar fi Asociația Producătorilor Ma­ghiari din Vest. Organizatorii, adică Direcția Agricolă Județeană Timiș, Camera Agricolă a Județului Timiș, Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Muzeul Satului și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara speră ca viitoarea ediție să cuprindă o prezență internațională mult mai masivă. Ediția din acest an s-a dovedit una marcată de supra­producția înregistrată pe terenurile agricole, lucru care s-a resimțit și în prețurile produselor aflate la vân­zare, mai mici decât în anii trecuți. De exempu, cartofii se vindeau cu un leu kilogramul, ceapa, la fel, iar castraveții,cu 230 lei. Cu toate aces­tea, nu se poate spune că timișorenii au dat butuc la Pădurea Verde, pen­tru a-și face proviziile pentru iarnă, în afara condițiilor meteorolgice, care nu au fost dintre cele mai fa vo­lumul cumpărăturilor nu a mai fost la un nivel foarte înalt, chiar dacă prețurile erau mai mult decât atrac­tive. "Și această acțiune ne arată că agricultura bănățeană a ieșit din cri­ză. Așa cum spun și studiile, agri­cultura rămâne principala sursă pen­tru tot ceea ce presupune dezvoltarea economică. De aceea, trebuie să ne axăm cât mai mult pe acest se­ \ mai cu seamă că noi, bănățenii, avem cu ce ne mândri", a declarat Tiberiu Lelescu, directorul Direcției pentru Agricutură Județeană Timiș. Astfel de acțiuni vor continua pe tot par­cursul lunilor octombrie și ind­em­ rabile, criza financiară pare să rămâ­nă principala problemă cotidiană a românilor. Din acest motiv, nici vo­bne, in diferite locații, intrarea fiind de asemenea liberă. SILVIU FORESCU Bănățenii au poftit la papricaș udat cu vin! Urmare din pagina . Originea acestui fel de mâncare este revendicată de mai multe popoare europene, iar rețetele sunt, tocmai de aceea, dintre cele mai variate. La bază se află carnea (de vită, porc, pui, curcan sau chiar miel), ceapa, usturoiul, ardeii, morcovi, opțional pastă de roșii și nelipsita boia roșie de ardei, care dă și denumirea mâncării. Papricașului i se poate adăuga, în funcție de rețetă și preferințe, găluște de făină sau/ și cartofi putând fi servit cu mămăligă, orez fiert sau chiar paste făinoase. Așa se face că la Buziaș s-a curățat ceapa, s-a tăiat carnea și s-a fiert papricaș, unul mai bun decât altul, spre deliciul sutelor de pofticioși prezenți la fața locului. Mâncarea a mers de minune cu vinul bun, de care zona Buziașului nu duce lipsă. Până spre seară, participanții și vizitatorii festivalului au avut parte și de un program artistic de muzică populară, interpretată de ansamblurile "Izvorașul", "Banatul", "Ghiocelul", "Bănățeană", "Bocșana" și alte formații și soliști invitați, ceea ce a făcut ca atmosfera să fie cu adevărat una de sărbătoare. (D.D., Foto: A.P.)

Next