Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 2013 (Anul 25, nr. 6986-7010)

2013-01-23 / nr. 7003

10 Renașterea bănățeană Actualitate miercuri, 23 ianuarie 2013 Urbanizarea, un proces de durată și continuu o axă a dezvoltării Timișoarei German. Este de menționat că, în este și drumul rutier județean DJ 591, toate aceste localități, situate la disîn șiragul de sate care compun cotanțe relativ mici de municipiu (conmuna Sânmihaiu Român sunt pretrus de comună la 13 kilometri, prvizente noi construcții rezidențiale, nul la nouă kilometri, iar Sânmihaiu dar ele se opresc brusc la Sânmihaiu Român la circa 18 kilometri), infrastructura locală se află în diferite faze de realizare, fiind însă în prezent departe de ceea ce putem vedea în alte zone ale dezvoltării metropolitane, în debutul mandatului anterior, primarul Viorel Bara ne declara că va aborda rezolvarea utilităților pe parcursul mai multor ani, începând cu întocmirea documentațiilor necesare și continuând cu identificarea surselor de finanțare, pentru atragerea de fonduri, de la guvern sau europene. Chiar și înaintea ultimei campanii electorale din vara anului trecut, edilul local se declara conștient că unitatea teritorială pe care o gospodărește din punct edilitar este cu mulți ani în urma Girocului, considerat un etalon al urbanizării din ultimii ani. Și-a păstat însă optimismul, de altfel motivat pentru că strategia sa a început să dea roade, iar investițiile au început să-și facă prezența în peisaj, chiar dacă mai este încă multă cale până departe, cum se spune. Dacă prezența metropolei în această comună apropiată deocamdată se manifestă doar printre linie (metropolitană) de autobuze și, poate, și prin proiecte ca navigația pe Bega și pista de biciclete până la frontiera cu Serbia, care, iată, întârzie să se concretizeze, nici comuna se pare că, în ultimii doi-trei ani, nu a reușit să facă progrese semnificative încât să constituie un motiv de atracție în creștere pentru timișoreni de a se stabili aici. Ideile, proiectele de constituire a unei zone de agrement și relaxare pornind de la ștrandul termal au fost amânate pentru vremuri mai prielnice unor astfel de proiecte. Administrația publică s-a axat pe rezolvarea utilităților, așa cum prefigura primarul în urmă cu ani, printr-o abordare pragmatică și etapizată. La Sânmihaiu German am dorit să vedem stagiul lucrărilor la noul cămin cultural (foto), gândit să completeze zestrea utilitară a unei localități cu veleități de potențială stațiune turistică de agrement. Secretarul comunei, Sebastian Tirchi, ne asigura că lucrările se află în grafic, fiind sistate, cum e și firesc, pe perioada de iarnă, în cele trei localități componente se vor moderniza străzi, vor fi construite alei pietonale și primarul a anunțat în campanie că, până la sfârșitul acestui an, grație colaborării cu Aquatim, în proporție de peste 90 la sută va fi realizat și sistemul de alimentare cu apă și canalizare în satele Utvin și Sânmihaiu Roma Realizarea infrastructurii locale - drumuri, rețele edilitare, amenajări, dotări stradale - este foarte costisitoare și în cele mai multe situații nu poate fi făcută prin forțe proprii, cum e și cazul luat în discuție. Problemele bugetare apărute odată cu criza pot genera întârzieri, uneori serioase, în alocarea finanțărilor, încât finalizarea unor obiective poate fi amânată pentru viitor. Există, însă, o regulă nescrisă, aceea că ceea ce a început, până la urmă tot se va termina, iar la Sânmihaiu Român, iată, se mișcă lucrurile. MARCEL SĂMÂNȚĂ Panoramă la cap de pod Edilii din Foeni așteaptă ca frontiera să poată fi traversată permanent în ultimele cinci săptămâni, cu ocazia sărbătorilor de iarnă pe ambele stiluri calendaristice, nou și vechi, punctul temporar Foeni II, de trecere a frontierei de stat dintre Serbia și România, a fost deschis pe durata a 11 zile - deschiderea fiind autorizată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române, la solicitarea autorităților locale din comuna timișeană Foeni și din localitatea sârbească vecină Jasa Tomici. Afluxul de persoane care au tranzitat comuna Foeni, ca urmare a acestei facilități, a fost de ordinul miilor, însă situația nu este de natură să mulțumească autoritățile locale din această comună. [Punctul de trecere a frontierei nu va avea efecte benefice asupra economiei noastre locale decât după ce va deveni permanent", este de părere primarul Miomir Cizmaș, care opinează că funcționarea sa doar pe durata sărbătorilor nu aduce nici un câștig micilor comercianți din localitățile învecinate, întrucât cei aflați în tranzit merg "la masă pusă" (la rude și prieteni), din același motiv, autoritățile locale neputându-se angaja în organizarea unor evenimente speciale cu ocazia "deschiderii porților". La Foeni, ca și în alte câteva puncte de pe frontiera de stat românosârbă din Banat, a existat o mai veche tradiție a micului trafic, măsura păstrată între anumite limite și de autoritățile comuniste, apoi relansată după 1990) fiind menită inițial să rezolve situațiile individuale generate de trasarea convențională a frontierei de stat din 1918-1919. După trecerea Serbiei prin "zodia embargoului" și intrarea României în Uniunea Europeană, granița românosârbă a redevenit un obstacol, motiv pentru care localnicii, edilii în primul rând, au primit cu bucurie reînființarea punctului temporar de trecere dintre Foeni și Jasa Tomici, în speranța că acesta va deveni, la un moment dat, permanent. Cu această perspectivă, aleșii celor două localități nu s-au mai complicat cu formalități de înfrățire, deși dezvoltă numeroase forme de colaborare și sunt în contact permanent, iar autoritățile regionale echivalente s-au angajat în pregătirea infrastructurii necesare - drumul de acces fiind modernizat atât pe tronsonul românesc, cât și pe cel sârbesc. în condițiile în care traversarea frontierei s-ar putea face permanent, autoritățile locale de aici estimează că s-ar putea depăși, anual, 300-350 de mii de traversări, flux care ar face cu adevărat atractivă rețeaua comercială locală. Spre comparație, prin punctul permanent de trecere a frontierei de la Naidăș, Caraș-Severin, au trecut, în anul 2012, peste 510 mii de persoane. (L.N.) Unu din patru români e hipertensiv Potrivit unui recent studiu SEPHAR, unu din patru români suferă de hipertensiune arterială, ceea ce face ca această afecțiune să devină o adevărată problemă de sănătate publică în țara noastră. Conform specialiștilor, 40 la sută dintre persoanele sub 40 de ani sunt hipertensive. Procentul crește în rândul celor cu vârste de 50 - 60 de ani până la 50 - 60 la sută, iar printre conaționalii noștri care au trecut de 70 de ani, opt inși din zece se confruntă cu această problemă. în ceea ce privește repartizarea pe sexe, studiul relevă că bărbații sunt mai predispuși la această boală decât femeile, riscul de a dezvolta în timp această afecțiune fiind mai mare la cei care au avut hipertensivi în familie. Și în județul Timiș, hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cronică, în condițiile în care o persoană din zece este afectată de această maladie care poate fi prevenită printr-un regim de viață echilibrat, renunțarea la fumat și mesele regulate. (C.D.T.)