Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 2014 (Anul 26, nr. 7289-7313)

2014-01-16 / nr. 7300

10 Renașterea bănățeană Actualitate Comuna Bârna a recuperat decalajul din dezvoltarea infrastructurii în schimb, lupta cu apa minerală este în plină desfășurare La sfârșitul anului trecut, admi­nistrația locală a comunei timișene Bârna a finalizat cel mai important proiect de modernizare a infrastruc­turii edilitare din ultima generație, finanțat din fonduri europene neram­bursabile prin celebra "măsură 3.2.2.". Proiectul a asigurat, după cum ne-a detaliat primarul Dumitru Pecora, realizarea rețelei de canali­zare în satele aparținătoare Pogă­­nești, Drinova, Jurești și Sărăzani, modernizarea tronsoanelor de dru­muri comunale care leagă Drinova de satele Boțești și Botinești, pe o lungime totală de 7,5 kilometri, precum și efectuarea unor foraje de alimentare cu apă în aceste ultime două localități, cele mai mici din componența comunei; în plus, după tipicul proiectelor finanțate prin "mă­sura 3.2.2.", a fost construit un centru de zi pentru elevi și a fost modernizat căminul cultural din satul Jurești. "Față de situația existentă acum două decenii, pot spune că Bârna a recuperat aproape total decalajul de dezvoltare față de media rurală a județului", a apreciat primarul Pe­cora, care a adăugat că proiectele cu finanțare europeană continuă, chiar dacă la o scară mai mică. Astfel, în prezent e aproape finalizat sediul vii­torului infocentru turistic din centrul administrativ al comunei, iar din fonduri locale se continuă investiția în modernizarea trotuarelor din Bârna, Drinova și Jurești. Nu în ultimul rând, în aprilie va fi demarată operațiunea de branșare a cetățenilor la nou-creata rețea de canalizare. Există, firește, și domenii în care lucrurile n-au decurs după așteptările edililor din Bârna. Cea mai importantă resursă naturală regenerabilă a comunei, apa minerală, continuă să se risipească în rețeaua de alimentare din satul Pogănești, spre nemulțumirea atât a edililor, care nu pot alimenta bugetul comunal cu venituri atrase prin această resursă, cât și a gospoda­rilor, care nu pot folosi apa netratată nici în treburile gospodărești, nici la adăpatul animalelor. Din păcate, singurul lucru pe care îl pot face aleșii locali este să caute în con­tinuare un investitor care să preia îmbutelierea și valorificarea comer­cială a apei minerale, iar în paralel, să găsească o sursă de finanțare pentru efectuarea unui foraj care să asigure acestui sat o sursă de apă naturală. (L.N.) Centru de permanență în zona montană a Timișului Zona montană a ju­dețului Timiș s-a îmbo­gățit, recent, cu o nouă instituție de sănătate pu­blică: Centrul de perma­nență din comuna urbană Nădrag, destinat să deservească atât aceas­tă localitate cu aproape 3.000 de locuitori, cât și satele arondate comune­lor învecinate Criciova, Fârdea și Bârna (care reunesc încă aproape 8.000 de oameni) și, res­pectiv, satul de vacanță de la Surduc. Investiția, finalizată cu câteva zile înaintea sărbătorilor Crăciunului, este adăpostită în actualul sediu al Primăriei Nădrag, fiind deschisă zi și noapte, 24 de ore din 24, inclusiv pe perioada sărbătorilor legale. Potrivit informațiilor pe care ni le-a pus la dispoziție primarul Liviu Munteanu, Centrul de permanență din Nădrag este deservit de un corp ce reunește cinci medici și cinci asistenți, constituindu-se ca o alternativă a serviciilor medicale de urgență mai accesibile localnicilor din această zonă decât spitalele de la Lugoj și Făget. (L.N.) joi, 16 ianuarie 2014 Ghiladul va avea o sală de sport de tip balon Un proiect transfrontalier derulat împreună cu localitatea sârbească Bela Crkva va însemna, pentru co­muna Ghilad, construirea în acest an a unui teren de sport acoperit. Pe bani europeni. Mai exact, dintr-o valoare totală de circa 500.000 de euro a proiectului, Ghiladului i-a revenit o parte mai consistentă, de aproximativ 380.000 de euro, după cum aflăm de la viceprimarul Ovidiu Eugen Vițan. Terenul de sport va fi acoperit cu un balon tensiostatic, un gen de construcție care a devenit destul de răspândit. Deocamdată, școlarii își desfășoară orele de educație fizică pe un teren (foto) care este, de asemenea, modern, construit cu finanțare din bugetul local, dar în caz de intemperii, acesta nu poate fi folosit. Noua sală de sport va fi amplasată tot pe un teren care aparține școlii, iar orele de sport se vor putea desfășura acolo în cele mai bune condiții, indiferent de vreme. Pentru alte activități sportive, eventual competiții, primăria va încasa o taxă modică. Ridicarea sălii de tip balon va începe la primăvară, urmând să devină funcțională în iulie sau cel târziu în august. (T.M.L.) Cultura, o părticică integrantă a vieții de zi cu zi din orașul Deta Profesorul Ovidiu Ivancea, psi­holog de profesie, este "antrenorul" cultural al orașului Deta, și la propriu și la figurat. Credem că termenul sportiv este mai potrivit decât cel de animator, pentru că Cenușăreasa tuturor domeniilor administrative locale - cultura­l mai are mult până să devină o veritabilă prințesă, așa cum îi stă bine. Până una­ alta, actele, evenimentele culturale, pe care un oraș ca­seta, cu peste 7.000 de locui­tori, le pune în operă se desfășoară invariabil fie pe străzile burgului timișean, fie în parcul istoric și în sala multifuncțională de aici, în ciuda faptului că abia spre finalul acestui an va dispune de o casă de cultură - este vorba de fosta casă a sindicatelor, aflată acum în pro­ces de reabilitare-modernizare-reamenajare­­, activitatea artistică și culturală nu a făcut pauză. Direc­torul Casei de Cultură Deta ne vor­bește despre faptul că instituția pe care o animă are formații de dansuri populare românești, sârbești și ma­ghiare . Ideea de bază avută în vedere de către această instituție este aceea de ocupa în modul cel mai creativ cu putință timpul liber al copiilor și tinerilor. Pentru ei vor fi organizate în spațiul reabilitat al instituției cercuri de artă unde cât mai mulți dintre copiii talentați să poată ac­tiva, mai precis va fi ceva similar cu ce a avut pe vremuri orice casă a pionierilor, dovadă că unele lucruri, indiferent de regim, se pot petrece în mod similar. Se va începe cu o grupă mică de la gimnaziu, așa cum s-a început și la dansuri, iar acum, după ani, vin și dansează de plăcere inclusiv studenți ori chiar absolvenți. în paralel, vor fi organizate activități de club pentru toate vârstele, în Deta fiind, de exemplu, cel puțin 15 șahiști foarte buni, cu care se poate organiza oricând un campionat local palpi­tant, după modelul de altădată din parcul Timișoarei. Ivancea ne vor­bește despre sprijinul necondiționat al autorităților locale pentru inițiative și activități culturale, dar și despre melomanii din Deta, care au fost încântați de întâlnirea cu opera. Nu va fi neglijată nici agenda culturală locală, care cuprinde inclusiv eveni­mente accesibile tuturor (în acest an vor fi două asemenea evenimente) și de mai mare amploare ca în anii trecuți. Un sprijin și o implicare în viața culturală de bun augur vine și din partea preoților aparținând diferitelor culte. De altfel, activitățile culturale și artistice sunt cele care animă viața comunității și a fiecăruia dintre orășeni în parte și mai ales evenimentele locale care atrag tot mai mulți oameni din Deta și din împrejurimi. (M.S.) Prof. Ovidiu Ivancea, directorul Casei orășenești de cultură Deta Locul viitoarelor activități culturale așteaptă alocările din bugetul acestui an pentru a-și putea vedea fața cea nouă în oglinda orașului

Next