Renaşterea Bănăţeană, februarie 2015 (Anul 27, nr. 7616-7639)

2015-02-14 / nr. 7627

2 Renașterea bănățeană Actualitate Ministrul educației vrea o nouă metodologie Prezent­ăeri la Timișoara, Sorin Câmpeanu, ministrul educației, i-a convocat în Aula Magna a Univer­sității de Vest pe directorii de unități de învățământ și inspectorii școlari. Reprezentantul guvernului le-a vor­bit șefilor de școli despre concursu­rile pe care ministerul le organizează pentru funcțiile de directori și despre normele din învățământ. Câmpeanu a discutat cu directorii despre revi­zuirea curriculei, încadrarea pe posturi și despre metodologia de normare, în contextul în care acest document a ajuns să fie făcut public fără a fi agreat de conducerea ministerului. "Metodologia de normare tre­buie să realizeze o legătură coerentă între populația școlară și numărul de posturi didactice, în scopul creș­terii calității și asigurării accesului la educație. Este un document tehnic care necesită discuții cu toți actorii interesați. Aceasta ar trebui modifi­cată imediat ce profesorii, sindica­tele, elevii și conducerile inspecto­ratelor vor ajunge la un numitor comun", a declarat ministrul. Câm­peanu a dezmințit informația că se vor reduce 5.000 de norme în învăță­mânt. "Anul trecut au intrat în sistem 4.600 de persoane. Față de numărul total de posturi aprobate la nivel național în sistemul de educație, s-a înregistat o depășire de 1.785 în cazul a 13 inspectorate școlare. Este necesară o schimbare a modului de normare. Acolo unde populația școlară este în creștere și normele trebuie să fie din ce în ce mai mari". Referindu-se la județul Timiș, minis­trul a afirmat: "Aici nu am înregistrat depășirea numărului de posturi și nici a bugetului, inspectoratul școlar a realizat un bun management". Tot ieri, Sorin Câmpeanu a vizitat județul Arad. SIMONA VASI Foto: ADRIAN PÎCLIȘAN Sărbătoare culturală aromână la Dudeștii Noi Știuți că primul ierarh al Banatului și primul sfânt român canonizat, Iosif cel Nou de la Partoș, a fost aromân? Că tot din stirpea românilor balcanici au descins și marele Andrei Șaguna, strălucita familie de promotori ai românilor bănățeni a Mocioneștilor, castelanul Nako ori marele mecena al transilvănenilor Emanoil Gojdu. Purtătorii unei civilizații ilustre, care descindea direct din moștenirea Imperiului Roman de Răsărit, acești mari părinți ai națiunii române moderne s-au strămutat pe pământurile bănățeano-ardelene în mai multe valuri, începând cu sfârșitul veacului XVIII, când persecuțiile otomane au lichidat marile centre de cultură vlahă precum Gramostea sau Moscopolea, singura cetate care avea o academie proprie, în afara Constantinopolelui, în toată Peninsula Balcanică. Contribuția lor la dezvoltarea națiunii și culturii române moderne, dar și la propășirea altor neamuri (mulți fruntași aromâni alegând să se integreze în societățile maghiară sau austriacă), dar și destinul nefericit al acestei ramuri istorice a românității orientale au fost evocate ieri, la Casa de Cultură din comuna timișeană Dudeștii Noi, cu prilejul lansării volumului "Aromâni și megleniți din Banatul Timișan", recent apărut sub semnătura jurnalistului și cercetătorului Dinu Barbu, la Editura "Eurostampa" din Timișoara. Evenimentul editorial - căruia i s-a adăugat și prezentarea celui dintâi film produs, la nivel mondial, în dialectul traco-român, realizat de regizorul Tom­a Enache și intitulat "Nu sunt faimos, dar sunt aromân" - a transformat localitatea rurală din proximitatea Timișoarei într-un veritabil centru cultural. Astfel, alături de reprezentanții micii, dar dinamicei comunități aromâne și meglenoromâne din Banat, la Dudeștii Noi s-au întâlnit, ieri, numeroși reprezentanți ai vieții culturale și administrative din județ, printre aceștia numărându-se directorii Bibliotecii Județene Timiș și Muzeului Satului Bănățean, Tudor Crețu și, respectiv, Dan Radosav, reprezentanți ai Consiliului Județean Timiș (CJT), dar și scriitori, editori, actori și istorici. Evenimentul a fost salutat în direct, de la distanță, prin mesaje transmise de Primăria Tulcea și mai mulți cercetători universitari din București și Constanța, zonele de rezidență tradițională ale aromânilor strămutați în țară. Proiectul de promovare a moștenirii aromâne din Banat va fi continuat în anii viitori, prin pregătirea unor noi monografii și culegeri de studii, a precizat, în final, Răzvan Hrenoschi, șeful Serviciului de relații publice din cadrul CJT. (L.N.) Medalii jubiliare Titu Maiorescu Mâine se împlinesc 175 de ani de la nașterea filozofului, avocatului și omului politic român Titu Maiorescu, membru fondator al Academiei Române și întemeietorul criticii literare naționale, dar și unul dintre marii reformatori autentici ai învățământului românesc, context în care a contribuit decisiv la reintroducerea scrierii în alfabetul latin. Absolvent al Academiei Theresiene din Viena, dar și al universităților din Berlin și Sorbona (unde a stabilit contacte apropiate cu fruntașii diasporei române, inclusiv cu personalități de frunte ale românilor bănățeni), Titu Maiorescu a contribuit din plin la susținerea vieții intelectuale, dar și politice a românilor din Banat, atât ca profesor universitar, cât și ca deputat, ministru al educației și premier, în onoarea sa. Banca Națională a României a lansat, ieri, inclusiv prin Sucursala Timișoara, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat) cu valoarea nominală de 100,10 și, respectiv, un leu, având reprezentată pe avers imaginea Casei Vasile Pogor din Iași (locul unde s-au ținut întâlnirile Societății "Junimea", îndeaproape îndrumată de Maiorescu), iar pe revers, portretul marelui cărturar și anii între care a trăit (1840-1917). (L.N.) sâmbătă, 14 februarie 2015 Piața Roșie, admirată de sus Nu știu de ce altor timișoreni nu le place Piața Roșie. Mie îmi­­­ place, mai ales admirată de sus, de unde poți arunca câte o piatră în valurile sale concentrice și le poți apoi privi cum clipocesc. S-a tot vorbit de arborii care... lipsesc. Cum nu vom mai trăi atâtea decenii sau secole cât au avut copacii care au fost tăiați, ne vom mulțumi și cu niște copăcei tineri în ghivece ori cu niște pomișori desenați cu spray colorat pe pereții clădirilor. Poate și cu niște palmieri, care deja s-au acomodat cu Timișoara și, desigur, și orașul nostru cu ei, care așa este mai fistichiu. La vară, însă, aici va fi ca-n deșert de cald și, uite așa, poate că vom traversa pustiul ăsta roșu cu niscaiva cămile, de s-or găsi, întâmplător sau nu, prin preajmă. Când voi ieși la plimbare cu vreo doamnă, eu voi ține linia cără­mizie de pe primul inel, iar pe femeia cu tocuri o voi îndemna să șlefuiască cu ele puțin cuburile alea gri de piatră cu colțuri. Dacă va reuși să rămână pe tocuri, vom trece la inelul gri următor. Dacă rămâne fără tocuri, posibilitate de luat în calcul, ar fi indicat ca, prin apropiere, să fie măcar un singur atelier de reparații încălțăminte non-stop ori unul, și mai bine, mobil. După ce ne vom plimba concentric, o vom lua de-a dreptul prin valurile pieții să căutăm libertatea pe care ea o emana, înainte de a fi redesenată, pentru a imita ceea ce a văzut nu știu cine pe undeva, pe unde a călătorit. •Dacă nu vă place Piața Roșie a Timișoarei, evitați-o! Nimeni nu e obligat, nici să se uite la canalele TV care îl enervează, nici să traverseze piețele reabilitate. Poate că băncuțe vor fi din nou, unde pensionarii să se poată așeza liberi la soare. Ei însă să-și procure de acum, pentru orice eventualitate, niște pălărioare de paie ori, cel mai bine, niște umbrele de soare. Pe măsură ce privesc tot mai mult Piața Roșie, mă simt tot mai mândru că o astfel de piață celebră, pe care comunismul nu a reușit s-o importe de la "Moskva" pentru noi, ne-a adus-o democrația, în lo­cul Pieței de Paradă, Pieței Prințului Eugen sau al Pieței Libertății (ori chiar al Primăriei Vechi), cum o știam. Și­ apoi, piața asta renovată nu este chiar atât de roșie, ci mai degrabă cărămizie. Dar cum sună o denumire ca aceasta - Piața Cărămizie? MARCEL SĂMÂNȚĂ Lăsatul secului de carne, de dinaintea Postului Paștilor Urmare din pagina 1 Primul Lăsat al secului se ține în Duminica înfricoșatei Judecăți, iar al doilea, cel de lapte și ouă, în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam. în toate zonele rurale din țară. Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important, fiindu-i asociate tradiții specifice începutului unui an agrar, căci, prin fixarea datei învierii în raport cu echinocțiul de primăvară și faza lunară, cele mai însemnate sărbători și datini precreștine au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul secului și la Rusalii. Lăsatul secului păstrează, din moși-strămoși, o suită de obiceiuri pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să- i ajute să se înfrâneze. Tocmai de aceea, restricțiile sunt impuse treptat, astfel încât credincioșii să se poată adapta cât mai fin perioadei premergătoare sărbătorilor pascale. CODRINA DIANA TOMOV

Next