Renaşterea Bănăţeană, februarie 2015 (Anul 27, nr. 7616-7639)

2015-02-21 / nr. 7633

2 Renașterea bănățeană Actualitate Literatura în grai bănățean, la vârsta de aur Deși a dispărut aproape complet din vorbirea curentă, sub impactul dezvoltării limbii literare și, mai nou, al exploziei tehnologiilor de comunicare în masă, graiul bănățean își trăiește astăzi cea mai fertilă perioadă creatoare din istoria sa. Stau dovadă, în acest sens, concursurile și emisiunile radio specializate, numărul uriaș de volume de poezie, teatru și memorialistică în grai (în ultimii 20 de ani fiind consemnate mai multe apariții editoriale decât în toate cele trei secole precedente), dar mai ales pătrunderea acestui obiect de studiu în mediul academic. Această situație oarecum paradoxală se datorează unui mic număr de cărturari, care și-au dezvoltat convingerea că graiul bănățean aparține patrimoniului național imaterial și, ca atare, nu trebuie lăsat să dispară. Printre ei se numără, la loc de cinste, cercetătorul universitar Ioan Viorel Boldureanu, care a fost onorat ieri, la Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România (USR), pentru recenta împlinire a vârstei de 65 de ani și care a transformat medalionul aniversar, în complicitate cu conducerea breslei literare bănățene, într-un moment de bilanț, dar și de omagiere a literaturii dialectale. "Obiectivul nostru de reabilitare a acestei literaturi, parte a întregului literaturii naționale, se poate spune că a fost atins în acești din urmă ani", a declarat sărbătoritul, introdus de criticul literar Cornel Ungureanu, președintele USR Timișoara și amfitrionul întâlnirilor de vineri, drept "unul dintre scriitorii prin care Banatul trăiește și vibrează". După ce a făcut o succintă trecere în revistă a faptelor de cultură dedicate în ultima generație creației în grai bănățean (aici înscriindu-se și emisiunea "Gura satului", pe care o coordonează direct), precum și a celorlalți truditori la acest amplu proiect. Ioan Viorel Boldureanu a subliniat rolul pe care și l-a asumat concursul de literatură dialectală "Marius Munteanu", care intră, în acest an, în cea de-a patra ediție. Cercetătorul universitar i-a introdus apoi pe cei doi laureați marelui premiu "Marius Munteanu" de la ediția a doua, cunoscuții oameni de cultură Ionel Iacob Bencei (Timișoara) și Vasile Barbu (Uzdin, Serbia), ale căror volume - intitulate "Ascultat cum bace vântu" și, respectiv, "Dor­ durimea mă astrucă", recent apărute la Editura Eurostampa - au fost lansate în continuare. La aceeași editură a apărut și cel de-al treilea volum lansat ieri, intitulat "Concursul de literatură dialectală bănățeană" și care reunește concurenții nominalizați la cea de-a treia ediție, dintre care vor fi selectați, anul viitor laureații marelui premiu: Gheorghe Babeț, Gheorghiță Brebenar, Arcadie Chirșbaum, Ilie Dragalina, Cornel Dragoescu, Adrian Gerhard, Vasile Lihăț, Ioan T. Mihai și Violeta Tipa. Demn de semnalat este faptul că editarea celor trei volume în grai s-a transformat într-un act de știință, întrucât acestea au fost înzestrate cu câte un excepțional aparat critic și un glosar de termeni, despre al căror rost a dat explicațiile necesare prestigiosul traducător al operei lui Nietzsche în limba română, Simion Dănilă, cooptat în juriul concursului în calitatea sa, nu mai puțin valoroasă, de dialectolog. (L.N.) Cultura, viața academică și cercetarea științifică - o axă de supraviețuire durabilă Andrei Pleșu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câștigător al Premiului Cetățeanului European pe 2014, a declarat, ieri, la ceremonia de decernare a distincției, că viața academică, cercetarea științifică și cultura reprezintă o veritabilă axă de supraviețuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa. Ceremonia de acordare a Premiului Cetățeanului European - ediția 2014, o distincție anual oferită de Parlamentul European pentru realizări excepționale în dezvoltarea colaborării culturale transnațio­nale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc ieri, la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România. Câștigătorii din țara noastră, desemnați de Parlamentul European, sunt Andrei Pleșu, fondator al Colegiului Noua Europă și președinte al Fundației Noua Europă, precum și Societatea Timișoara, reprezentată de președintele Florian Răzvan­ Mihalcea. La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alții, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureșan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleșu, rector fondator al Colegiului Noua Europă și președinte al Fundației Noua Europă, și Florian Răzvan-Mihalcea, președinte al Societății Timișoara. sâmbătă 21 februarie 2015 Parcare în grădina de vară în centrul orașului Buziaș, în urmă cu 30 de ani, exista o frumoasă grădină de vară, unde turistul se putea bucura de câteva clipe de relaxare, consumând un pahar rece de bere sau de suc și câțiva mici. Anii au trecut și locul, care atrăgea sute de clienți, a fost uitat de proprietar, Consumcoop, care a renunțat la el, lăsându-l în paragină. Acum, fosta grădină de vară aparține domeniului public. Alger Ilaș, primarul Buziașului, spune că s-a gândit să transforme locul într-o parcare. (S.V) Rețeaua de drumuri din nordul județului, redusă și abandonată Urmare din pagina 1 Avem autostradă. Cum procedăm? Nici un studiu de impact post­­investițional, așa cum este normal să se facă după fiecare investiție stra­tegică, nu a fost realizat sau măcar anunțat în cazul Autostrăzii Vestu­lui. Ca atare, nimeni nu poate eva­lua, în acest moment, pe baze fer­me, ce efecte sociale și economice generează magistrala rutieră și, mai ales, ce provocări noi ridică acest obiectiv în fața comunităților locale și a autorităților regionale - toate acestea fiind necesare pentru fun­damentarea viitoarelor necesități și priorități investiționale. Că avem de­­a face cu consecințe de anvergură este vizibil, deja, cu ochiul liber: trendul demografic al zonei este pe punctul de a fi inversat, sate ca și dispărute (precum Nadăș) s-au revigorat, fluxurile de trafic s-au modificat (făcând necesară o reprio­­ritizare a investițiilor în infrastructura rutieră din această parte a județului), interesele potențialilor întreprinzători se mișcă în același ritm (negăsind, însă, deocamdată, nici o facilitate mai însemnată), între timp, adminis­trațiile locale aflate în raza de impact a autostrăzii se luptă cu efectele se­cundare, precum presiunea localni­cilor de a rezolva problemele apărute prin fragmentarea accesului la terenurile agricole sau gestionarea noilor oportunități de investiții. O rețea de drumuri reinventată Fără îndoială, schimbarea po­zitivă cea mai însemnată produsă de autostradă în zona Dealurilor Li­­povei o constituie modernizarea rețe­lei de drumuri. De-o parte și de alta a magistralei rutiere, în prelungirea pasajelor de traversare, au fost asfal­tate sau reabilitate numeroase tron­soane, mai mari sau mai mici, de drumuri comunale sau județene, așa cum este cazul in dreptul nodului de acces Orțișoara-Seceani sau pe raza comunei Bethausen, gazda unuia dintre nodurile de descărcare suplimentare care se adaugă auto­străzii ca efect al mutațiilor produse după finalizarea lotului în cauză. Aceasta este însă și una dintre cele mai mari vulnerabilități generate de autostradă în zonă, pentru că, foarte frecvent, circuitele rutiere deschise de astfel de modernizări punctuale nu se mai închid, conducătorii auto ajungând să împărtășească adesea cu localnicii sentimentul drumului înfundat. Așa se petrec lucrurile pe raza administrativă a orașului Recaș, unde traseele de interconectare se împotmolesc în zona Sălciua Nouă - Buzad, dar mai ales la impactul dintre teritoriile administrative ale județelor Timiș și Arad, care con­tinuă să fie greu accesibile pe toate rutele tradiționale dintre axele Timi­șoara - Lipova și Făget - Săvârșin. Inutil s-o mai spunem, aici se înca­drează și proiectul "multisecular" al magistralei interjudețene Lipova - Topolovățu Mare - Buziaș - Ber­­zovia, la care se lucrează după mode­lul deja patentat în cazul autostrăzilor autohtone, câte­ un sector de drum­uci și colo, fără legătură între ele. LAURENȚIU NISTORESCU

Next