Renaşterea Bănăţeană, noiembrie 2016 (Anul 28, nr. 8148-8172)

2016-11-26 / nr. 8170

Actualitate 2 Renașterea bănățeană Reguli noi, dar metehne vechi în piețele din Timișoara îndreptându-se spre piețele din oraș, timișorenii au parte cam de aceeași ofertă de acum câteva luni. Chiar dacă regulamentul de func­ționare a fost schimbat de aleșii locali, investiții serioase în piețe nu s-au făcut. Pentru a asigura curățenia și or­dinea în piețele agroalimentare, con­silierii locali timișoreni au adoptat, luna trecută, o serie de schimbări în regulamentul de organizare și funcționare. Astfel, sunt considerate contravenții: mizeria, comercializa­rea fără drept a cărnii și a prepa­ratelor din carne, fără respectarea legislației sanitar-veterinare în vi­goare; vânzarea laptelui, a cărnii și a produselor derivate în condiții im­proprii, în afara vitrinelor frigorifice; neafișarea la loc vizibil a unei copii a atestatului de producător; folosirea altui mobilier destinat comercializă­rii produselor decât cel pus la dis­poziție de administrația pieței; mo­dificarea suprafețelor meselor desti­nate comercializării produselor, folo­sind sisteme improvizate, lăzi, paleți; comercializarea și depozitarea pro­duselor agroalimentare sau a măr­furilor de orice fel pe căile de acces și culoarele pietonale; depozitarea ambalajelor în perimetrul locului de vânzare; abandonul de deșeuri ve­getale sau ambalaje în incinta sau perimetrul pieței agroalimentare la finalizarea programului de funcțio­nare; comercializarea murăturilor, a plantelor pentru ceai, a siropurilor din plante sau fructe, a preparatelor din fructe și legume fără a deține avizele prevăzute de legislația în vigoare; ocuparea cu mărfuri a unei suprafețe mai mari decât cea apro­bată de administrația piețelor; folo­sirea de umbrele și pavilioane mur­dare sau improvizații inestetice; dor­mitul în incinta piețelor agroalimen­tare sau în parcările și platourile adia­cente acestora; depozitarea mărfu­rilor de orice fel, a ambalajelor sau a altor obiecte pe mese, în perimetrul locurilor de vânzare aflate în incinta pieței, după terminarea programului sau înainte de începerea acestuia. Conform noilor reglementări, și administratorii piețelor ar putea fi sancționați. ____________ Ce-am avut și ce-am pierdut? Până acum, prea multe efecte pozitive nu se observă prin piețe. Unele dintre ele au, din punct de vedere al construcțiilor, durata de viață depășită, iar cele două care sunt mai moderne - Badea Cârțan și Iose­­fin - arată, oricum, mai bine. In cele­lalte piețe nu se prea observă vreo schimbare. Piața 700, care deține o poziție privilegiată în zona ultra­centrală a Timișoarei, arată exact la fel, cu excepția structurii metalice, peste a cărei rugină a fost așternut un strat de vopsea, în rest, aceleași umbrele ponosite, aceeași marfă - în cea mai mare parte adusă de la en-gros - acoperită cu pături jegoase, aceiași oameni fără căpătâi care dau târcoale prin zonă. Piața de gros, o altă entitate aflată în administrarea municipa­lității prin intermediul societății specializate, rămâne un mister pentru cei care au impresia că de aici pot cumpăra și produse românești, aduse direct din grădinile oamenilor. Lu­crurile nu stau chiar așa, cu toate că e plin de autoutilitare cu numere din alte județe. Dacă la conopida imaculată, în cantități mari­­ adusă, chipurile, din sudul țării­­ sau la ardeii la sac, toți de aceeași mărime și culoare, se mai poate crede că vin de undeva, din România, la lădițele cu clementine sau la perele așezate disciplinar în hârtie fină nu mai înca­pe nici o îndoială că abia au coborât din tir. Poate că așa se și explică faptul că în această piață nu sunt prea mulți clienți care să dorească ceva pentru consum propriu. Proaspăt înființată, piața volantă de lângă Stadionul "Dan Păltinișanu" a reușit să câștige publicul dornic să cumpere produse "adevărate". Cu toate acestea, regulile nu se află chiar la loc de cinste, iar comercianții nu sunt, nici ei, tocmai autentici. Cum nu prea stă nimeni să-i supravegheze, oamenii nu se prăpădesc după opera­țiunile de curățenie, după cum se poate observa și din imagini, în urma lor rămânând diverse resturi. Cum cei mai mulți sunt, sperăm, producă­tori reali, poate ar fi de dorit să aibă parte de condiții mai bune de vân­zare, fără senzația de improvizație pe care o lasă trecătorilor. Dar, cum nici un regulament nu e bătut în cuie și cum nici bugetul pe anul viitor nu a fost schițat, este foarte posibil să aflăm ce investiții se vor face în piețele agroalimentare pe viitor... DANIELA DAMIAN sâmbătă, 26 noiembrie 2016 Un oraș romantic, în imagini de vis Printr-o Timișoară privită prin lentila binevoitoare a căutătorului și descoperitorului de frumusețe în stare pură au avut ocazia să se plimbe cei care au participat aseară, la "Calpe" Gallery, la vernisajul expoziției de fotografie semnate de Răzvan Vițtonescu, un artist care ispitește privitorii cu priveliști citadine de un spectaculos inedit și feeric, care zugrăvesc viitoarea Capitală Culturală Europeană a anului 2021 în culorile cele mai atrăgătoare. "Prin anumite procedee cromatice și perspectivale, Răzvan reușește o substituție magică, un glisaj idilic al peisajului urban dinspre condiția sa oarecum prozaică spre un tărâm melodios, unde culoarea vibrează balsamic, cu tonalități și structuri compoziționale puternic impregnate de un romantism asumat. Modul în care apa, norii, fulgii de zăpadă, razele de lumină, aceste elemente oarecum volatile, devin ferme și se îmbină armonios cu tramvaiul, podul, clădirile etc. printr-un soi de transfer biunivoc de proprietăți, mai mult sau mai puțin materiale, conferă peisajelor o agreabilă notă utopică, cu un reconfortant acord între spirit și materie", spune, despre artistul care expune fotografie la "Calpe", Gheorghe Șfaițer, în deschiderea albumului care însoțește expoziția lui Viltonescu, intitulat "Timișoara în imagini". Tipărit cu sprijinul Clubului Foto "Iris" din cadrul Casei de Cultură a Studenților, el prezintă lumii anotimpurile unui oraș subiectiv, plin de farmec, cu parcuri și piețe ușor de iubit, la fel ca în pozele care vor rămâne pe simezele galeriei de la Bastion până în 9 decembrie. Răzvan Viționescu s-a născut la Timișoara în 1985, este absolvent al Facultății de Științe Economice și al celei de Drept și Administrație Publică, iar lucrările sale de artă fotografică au putut fi admirate în mai multe expoziții personale sau de grup, precum și la Salonul Fotografului Român de la București, la care a participat în 2015 și 2016. CODRINA DIANA TOMOV "Fuchsiada", la Festivalul "Interferențe" "Fuchsiada" după Urmuz, o instalație teatrală imaginată de Hel­mut Stürmer, asistat de Silviu Pur­­cărete, pe care spectatorii timișoreni au avut ocazia să o vizioneze pe scena Teatrului German de Stat, va participa în curând la Festivalul Internațional "Interferențe", aflat în desfășurare, până în 4 decembrie, la Cluj-Napoca. Actuala ediție a ma­nifestării organizate de Teatrul Ma­ghiar de Stat din orașul de pe Someș are drept temă "Odiseea străinului" și aduce în fața publicului 20 de companii din 14 țări, cu spectacole unul și unul, montate pe marile scene ale lumii, dar și cu producții expe­rimentale. "Noțiunea de străin este importantă pentru că fenomenul mi­­grației a luat o amploare nemaiîntâl­nită în ultima jumătate de secol", afirmă Gábor Tompa, directorul și selecționerul festivalului, cel care a plasat și "Fuchsiada" de la Timi­șoara pe lista montărilor care merită savurate. Spectacolul Teatrului Ger­man se va juca marți, de la ora 17, în Sala mare a Teatrului Național Cluj-Napoca. Muzica din "Fuchsia­da" - poemul eroico-erotic și muzical al lui Urmuz - este compusă de Vasile Sim­i, decorul este semnat de Helmut Stürmer, iar costumele, de Corina Grămoșteanu. Despre acest spectacol, Helmut Stürmer declară: "Teodor Fuchs, eroul nostru principal, a existat cu adevărat. A fost pianist, comentator la filme mu­te și se visa probabil compozitor celebru. Urmuz l-a cu­noscut și, pe semne, s-a recunoscut. «Fuchsiada» lui Urmuz înseamnă pentru mine nici mai mult, nici mai puțin decât însăși condiția artistului. Al nostru Fuchs, odinioară copil­­minune și apoi artist genial, eșuează tragic, caraghios, sublim și poetic, el cade spre stele. Citită printre rân­duri și imagini, «Fuchsiada» devine un elogiu al eșecului." Spectacolul timișorean se află la cea de-a treia prezență festivalieră, după ce a parti­cipat la "festCO" și la Festivalul Național de Teatru. (C.D.T.)

Next