Revista Economică, 1919 (Anul 21, nr. 27-44)

1919-10-18 / nr. 42

Anul XXI. Sibiiu, 28 Octomvrie 1919. REVISTA ECONOMICĂ ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC. Organul „SOLIDARITĂŢII“, federala institutelor financiare româneşti. Abonamentul: Director şi redactor responsabil. Taxa pentru inserţiuni: pe 1 an K 80'—, pe­­/1 an K 40'— COflSTAflTHsl POPP, de spaţiul unui cm3 câte 40 filori. Nr. 42. Apare odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA“ sunt: Agricola (Ecica), Agricola (Hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana Armonia, Auraria, Aurora (Baia-mare), A­vrigeana, Bănăţana, Banca Poporală (Caransebeş), Banca Poporală (Dej), Banca Poporală( Arpaşul-inf.) Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea), Cassa de păstrare­ (reuniune) (Sălişte), Câmpiana, Cârţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna­ Concordia (T.­Uzdin), Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Edgeţana, frăţia, Frăţietatea, furnica,,Geogeana, Gloria, Grăniţerul, Haţegana, Însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul, (Sângiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf.), Isvorul (I­ghiu), Iuli­a, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Mu­răşiana, Murăşanul, Maramurăşana,Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Keni. de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Riureana (Cap.­Mănăştur), Săcana, Sătmăreana, Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (Hosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău) Tărnăveana, Timişana, Jibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana,Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Valturul (Tăşnad), Zărăndeana,Zlăgneana, Zorile.­v. Su­ma­rul: Pacea de la Versailles din punct de vedere financiar. — Noua ordonanţă privitoare la protest. — Cronică. Ru­­gare cătră băncile noastre. Candidaţii oficiali ai Partidului na­ţional. Bancnote false . K 1000. Societatea «George Bariţiu». Pacea dela Versailles din punct de vedere financiar. Cheltuelile impuse puterilor aliate de răsboiul care s’a sfârşit prin tratatul de pace iscălit la Ver­sailles, se ridică la formidabila sumă de 1000 miliarde, după, evaluările cele mai optimiste. Aproximativ pa­tru cincimi din cheltuelile făcute au fost acoperite prin operaţiuni de tezaur şi împrumuturi la termene mai mult sau­ mai puţin lungi, iar restul de o cin­cime prin impozite noi. Datoria statelor care au luat parte la acest formidabil răsboi a sporit cu 675 mi­liarde, 225 pentru puterile centrale şi 450 pentru puterile aliate. Avându-se în vedere situaţiunea financiară de astăzi a diferitelor state, trebue să deosebim pe ace­lea care es din răsboi cu finanţele sleite de acele care, din contră, es cu finanţele lor consolidate. S’ar mai putea adauga o altă categorie, a statelor învinse, cărora tratatul dela Versailles le impune sarcini fi­nanciare grele de suportat, pe lângă enormele chel­tuieli ce au trebuit să facă în decursul acestui lung răsboiu. In prima categorie întră, Franţa, Italia, Belgia, România şi Sârbia. Franţa a făcut cele mai mari sacrificii. Cheltue­lile totale se ridică la enorma cifră de 180 miliarde obţinând prin împrumuturi interne 54 miliarde, prin operaţiuni de tezaur 35 miliarde şi prin împrupiu­­turi externe 104 miliarde. Averea naţională a Franţei a fost evaluată, înainte de răsboi, la 300 cu o producţiune de 30 miliarde. Portofoliul valorilor străine se socotea la 50 miliarde compus pe jumătate din titlurile ruseşti. Ţinând socoteală de datele de mai sus, bugetul Franţei va trebui să fie ridicat de la 5 miliarde la 16—17, adică la două treimi din producţia totală a acestei ţări. Italia a emis cinci împrumuturi de răsboi, care i-au procurat 10 miliarde lire, trebuind să scoboare cursul de emisiune de la­ 97*50­ la 86'50. Averea na­ţională a acestui stat se cifra la 80—90 miliarde lire, care raporta între 12—14 miliarde. Cheltuelile de răsboi se ridică la 50—55 miliarde, iar bugetul viitor va trebui să fie de 6 miliarde, faţă de un miliard şi jumătate, la care se ridică cel anterior acestui răsboi. Italia va face greu faţă acestei situaţiuni financiare considerând că resursele economice şi financiare normale sunt relativ puţin importante. Cheltuelile făcute de România se ridică la 10 miliarde. Prin împrumuturi interne s-a acoperit apro­ximativ 1 miliard, restul a fost acoperit prin opera­ţiuni de tezaur şi împrumuturi externe. Bugetul Ro­mâniei înainte de răsboi era de 600 milioane lei, cel viitor va trebui să atingă cifra de 1200 milioane, pentru vechiul regat, iar bugetul României întregite va fi cel puţin duplu, adecă de două miliarde şi jumătate. O altă consecinţă imediată a acestor imense cheltueli a fost emisiunea hârtiei monedă, care a în­trecut cu mult stocul metalic al acestor state. 43

Next