România Liberă, noiembrie 1944 (Anul 2, Nr. 78-105)
1944-11-01 / nr. 78
DE CE TREBUI SA FIE REPREZENTATE SINDICATELE IN GUVERN intr'un articol de fond publicat în ziarul „Dreptatea” cu No. 56, domnul cu semnătura „Lv.", referindu-se la poziția partidului naional-țârănesc față de sindicate, spune că „d. Iulu Maniu n'a tăgăduit ți nu poate făgădui dreptul sfânt al muncitorilor de a se organiză în sindicate pentru apărarea justelor lor revendicări muncitorești și a constitui aiciei o forță care să le îngădue oricând putința de realizare a tutror doloanelor lor". Iar mai departe, d. „Lv.” se arată foarte îngrijorat de caracterul mișcării sindicale, manifestându-și neliniștea ca nu cumva Sindicatele Unite din România să fie transformate într-un partid politic al muncitorilor. Din cele de mai sus se poate presupune că președintele partidului național-țărănesc nu făgăduiește dreptul de organizare al muncitorilor în sindicate, dar, de unde vine bănuiala că sindicatele UiVdtforețd sunt amenințate să fi transformate Intr'un partid politici... Jo Să lămurim deci, ce este profesional și ce este politic în Sindicatele Unite. In momentul actual, când ne găsim un pMn raz bolit dus împotriva celui mai feroce dușman al poporului nostru ș al intregei omeniri, care este fascismul hierist, sarcina principală a tuturor categoriilor de lucrători manuali și intelectuali este de a promova producția țării și a o întări, pentru ca frontu, vitezele armate care luptă contra hoardelor de asasini și jefuitori hitleriști și horthyști să dispună de toate cele trebuincioase luptei: armament și munițiuni în cantitate suficientă și la timp, echipament și hrană îndestulătoare. Insă, pentru ca producția fabricilor uzinelor, atelierelor și tuturor întreprinderilor să poată fi asigurată ș sporită, neținând seama de alte considerente, se impune o cât mai urgentă imbunatațire a condițiinlor de muncă pentru muncitori și intelectual și imediata curățire a tuturor fabricilor întreprinderilor și instituțiilor de tot legionarii, profasciști și sabotorii, care caută să împiedice bunul mers a producției. . in p«*J3ăfs.4injjunătățiri condițiunilor materiale ale muncitorilor, comitetele de fabrică ale organizațiuniir sindicale, imediat după înființarelor, au formulat revendicările lor juști și le-au înaintat patronilor respectiv pentru rezolvare. Ținem să remarcăm faptul că până aci, acțiunea sindicatelor de a cere patronatului satisfacere memoriilor lor de revendicări, rămâne cu caracter economico-profesional. Rezultatul acestei acțiuni a sindicatelor muncitorești a fost că în majoritatea cazurilor, patronii au refuzat și refuză satisfacerea cerințelor muncitorilor, deși sunt destul de modeste aă de nevoile reale ale muncitorimei. Atunci muncitorii organizați au mers mai departe și au apelat la auborul guvernului „Blocului Național Democrat" cerând legi care să ia apăarea intereselor lor, legi care să obige patronatul să asculte durere muritorilor și să satisfacă doleanțele Ia. Prin faptul că sindicatele s'au adresat guvernului și au cerut decreare« unor lega’, acțiunea întreprinsă de muncitorimea organizată pentru sporirea salarilor și realizarea celorlalte doleanțe s'a transformat dintr'o acțiune cu caracter economico-profesional, într'o acțiunea cu caracter politic. Dar, înseamnă aceasta ci sindicatele profesionale muncitorești s'au transformat într'o organizație cu caracter :pofturil E clar că nu. I la iel stau lucrurile și cu alungarea legionarilor, profasciștilor și sabotojurilor din fabrici. Acțiunea in sine, de a a cere și a elimina toate elementele legionare, trădătoare și sabotoare dini întreprinderi, este o acțiune cu caracter politic.Cerând aceasta, nu înseamnă nicidecum că sindicatele profesionale muncitorești s'au transformat într’un cortier politic. Iar, în urma cererilor formulate către guvern, de a lua măsuri imediate pentru curățirea fabricilor, întreprinderilor, instituțiilor de Stat și particulare de foi prohitleriștiii și saboteuii legionari, ști văzând căi guvernul nu numai că nu trece la prestarea dușmanilor Internii ai țării, bă dimpotrivă, încurajează în mod Inadirect și uneori chiar direct activitatea profascișstitor, muncitorii manițati și Intelectuali organizați in sindicate au trecut la măsuri practice pentru interzicerea pătrunderii în întreprinderi a indivizilor cunoscuți legionari și sailoteuri. Și, deși măsurile luate de muncitorimea organizată, pe lângă faptul că sunt de ordin economic— fiindcă prin aceste măsuri va fi garantat bunul mers al producției — mai au și un caracter politic, aceasta nu înseamnă deloc că organizațiile sindicale muncitorești s'au prefăcut într-un partid politic. Deasemenea, Sindicatele Urtdia au aderat la platforma Frontului Național Democratic, propusă de Frontul Unic Muncitoresc, întrucât această platformă îmbrățișează toate revendicările de ordin economic ale muncitorilor; era firesc ca Sindicatele Unite să-și ia angajamentul să lupte până la înfăptuirea ei, căci numai așa, prefalentele ridicate de întreaga muncitorii ne vor fi rezolvate. Și cu siguranța că, dacă partidul național-țărănesc sau alt partid politic, ar fi elaborat și propus o asemenea plaformă, sindicatele muncitorești ar fi aderat la ea și ar fi susținut-o fără nici-o rezervă, neînțelegâmd prin aceasta să se transforme intr- un partid politic sau intr'o anexă a vreunui partid politic. Da, numai că vezi,— spune d. „Lv.” de la „Dreptatea" —, sindicatele muncitorești fac parte efectiv din Frontul Național Democratic și cert să participe la opera de guvernare a țării, alături de partidele politice. Mi-se pare că aci e toată bubul... Am vrea să știm, oare'toți specialiștii și militarii cu care se încearcă a se cârpi guvernul demisionat, sunt partide poitice și dacă nu,sunt, în virtutea cărui drept vor să participe la opera de guvernare a țărîi... Muncitorimea Întreagă, cuprinsă în cadrul Sindicatelor Unite, nu este și nu poate fi socotită ca un partid politic. Muncitorimea formează o clasă socială, iar sindicatele constitue organizația profesională cere luptă și trebuie să lupte pentru apărarea intereselor acestei clase. Este inevitabil ca lupta sindicatelor profesionale muncitorești să aibă si un conținut politic, — căci numai ața pot fi cu adevărat apărata Înțesatele muncitorime), — fără ca prin aceasta, caracterul sindicatelor profesionale să fie schimbat. In acest moment, când fara noastei fără guvern, e amenințată să fie târMă și pe marginea prăpastiei, datoria muncitorimii organizate asta da a-și spune cuvântul si a participa la conducerea țării, fără ca prin aceasta să se transforme Intr'o grupare de manevră politică, a unui partid sau altul fi fără să-si schimbe caracterul său de organizație muncitorească profesională.In ceeea ca privește celelalte obiecțiuni ale d-lui „Lv.", vom reveni. Minea Stan DIRECȚIUNEA GENERALĂ P. T. T. MENȚINE OBICEIURILE DIN TRECUT Slujbașii de la P. T. T. opușii ei suferințelor provocat de teroarea regimului trecut n’au fost încă reîncadrați în repturile lor legitime. Lucrări încheiate cu un aviz favoriil de către Contenciosul acești instituții — forul suprem alustiției P. T. T. mai sunt trimis la Comisii și paracomisii, a căror membrii încasează perna fiecare ședință câte 10000 de oni. Îi își îngroașă buzanele în tmp ce funcționarii s«-t duși s drumuri sau în ce mai bunar reprimiți însă neînsolrați în drepturi. Dir. Generalii• T. T. ;ub cuvânt că ar căui posibilități materiale pentru satisface evendicările acestei categorii de funcționari întârzi rezolvrea situației lor, întrfimp însă zeci de mii de lei se $-TQ în buzunarele comisiilor, ?mai vorbind de sumele plăți acelora cari s’au pricopsit fie noapte ••>n baza legii antosciene din 1941. Se cere imediata integrare în ‘oate drepturile tuturor slujbașilor nedreptăți Și prigoniți de legile fostului fim antonescian și încetarea rgiversărilor i batjocurei, într’institul 16 publică din Roman eliberată de jugul hitleristo-apnescian. Ministerul Finanțe aduce le: ■știința contribuabililor"fi fost 0,nu!! și meseriași certigatorii de folos obștesc sau au fost rechiziționați că In conformitate cu sátecizia Comisiei centrale fiscale cu Nr. 1308 din 27 Mai 1943 au dreptul — pe bază de cereri și cu dovezi prorivit art. 101 din legea contribuțiunilor directe, la aceleași scăderi și reduceri de impozite profesionale pe tot timpul in care au prestat munci obligatorii de folos obștesc sau au fost rechiziționați ca și *«4 contribuabili concentrați *au mobilizați in cadrul armatei L örince^timis colonelul — Coafor obligat să accepte revendicările Acest neîmblânzit colonel, [proprietar al salonului „Coafo[rul Operei” s’a războit cu Lucrătorii din atelierul său, dar a pierdut bătălia In fața hotărîrei dârze și acțiunii energice duse de cei ce lucrează In acest salon, di frunte cu sindicatul lor. 1. Majorarea salariilor lucră 10%, 1la 17.000 lei și 10% lunar. 1 2. Coafeze ca fer dela 6.000 lunar. 1 8. - Mani cu rece dela 6.000 L lunar. 1 S 4. v Practicante dela 1500 lei T 5. Ucenicele nu au avut gata 6. Asigurările sociale, jumăti 7. Recunoașterea delegatului V 8. Orice concediere va fi corn .Sindicatul „Higienă” a depus toate sforțările pentru a duce la o oarecare rezolvare situația precară la lucrătorilor din acest V _____ După îndelungate tratative în care patronul a căutat să amestece și avocați pentru apărarea buzunarelor lui, lucrătorii și lucrătoarele salonului „Coaforul Operei” au reușit să impună patronului recunoașterea următoarelor revendicări: orilor specialiști :de la 10.000 și lei și 10% la 16.000 lei și 10% lei și 10% l 10.000 lei și 10% lunar la 6.000 lei lunar, unu, acum au 3.000 lei lunar, te să fie plătite din patron, de atelier, uitată de delegatul de atelier, atelier și a putut înregistra acest rezultat mulțumită solidarității lucrătorilor pe care se baza acțiunea Întreprinsă. PROBLEMA FUNCȚIONARILOR PUBLICI IN MOLDOVA In urma ultimelor inițiative luate *■*e guvern, problema Funcționarilor publici In Moldova a devenit de o ascuțime deosebită. Au si sosit trimiși de guvern, câțiva funcționari al unor instituții, au sosit cu ordin precis din partea guvernului de a lua in primire posturile respective. N’au putut însă s’o facă și iată de ce. In cursul lunilor Martie— August 1944, in perioada ultimelor svârcoliri ale regimului antonescian, Moldova a fost „evacuată”. De fapt această evacuare n’a fost altceva decât o fugă precipitată a tuturor autorităților împreună cu tot avutul public. Diriguitorii fasciști ai Moldovei, și ai Iașului în special, au pe conștiința lor multe crime. Mulți dintre ei vor trebui să dea socoteală în viitor și pentru mii de oameni asasinați cu ocazia pogromurilor. Jaful și terorizarea sistematică a populației civile nu a încetat nici un moment în cursul anilor de dictatură fascistă. Spiralele au fost golite de toate medicamentele și aparatele chirurgicale, uzinele, fabricile ,și atelierele au fost despuiate până și de ultimul șurub, depozitele de alimente au fost „evacuate” și ele, conducta de apă a fost aruncată în aer, iar compania de pompieri a părăsit orașul cu toate mașinile de stingere. La 2f1 August după ce frontul s'a Îndepărtat spre sud, s’a pus și problema extrem de grea de a reconstitui ceea ce nemții $i oamenii lui Antonescu au distrus. In primul rând trebuiu înjghebat un aparat administrativ și tehnic. S’a făcut apel la acei cari n’au pătat trecurtul lor cu nici un act de colaborare cu trădătorii neamului și cari au stat în tot timpul grelelor luni în care Iașul a fost în prima linie a frontului alături de populație, suportând împreună cu ea toate lipsurile și greutățile. Aceștia au format noul cadru de autorități și funcționari publici ai orașului și județului Iași, care a început opera sa de adminstrare și reconstrucție în condițiunile neobișnuit de grele. La fel s’au petrecut lucrurile și în celelalte județe din Moldova. Și noii funcționari ai Moldovei au reușit într’un timp foarte scurt să realizeze o operă uriașă. Primăria municipiului Iași a reușit fără nici un mijloc de locomoție să curețe în câteva zile orașul de cadavre, să Îndepărteze grămezile de moloz cari astupau circulația pe mai multe străzi, să redea în câteva zile orașului curentul electric, să asigure de bine de rău aprovizionarea cu pâine, iar mai târziu să dea orașului air și să repite in circulație tramvaiele. Prefectura și-a Înjghebat un aparat administrativ, trecând imediat la alegerea liberă și democratică a primarului și a unei poliții orășănești și rurale, care să asigure siguranța In județ, s’au restabilit drumurile, s’au luat măsuri pentu asigurarea insămânțărilor de toamnă și redeschiderea școlilor. Acestea nu sunt decât câteva aspecte, exemplele se pot Înmulți. Opera de reconstrucție nu se poate insă desăvârși fără un sprijin larg, efectiv și urgent din partea guvernului. Multe dintre realizările recente printre care cea mai mare, restabilirea conductei de apă, s’au făcut și cu ajutorul armatei roșii. Armata Roșie a făcut totul pentru a veni In sprijinul populației și populația i-a răspuns cu sprijinul său. Cele Înșirate mai sus credem că sunt concludente pentru a putea face o paralelă între foștii ifuictiwaari ai Moldovei care au fugitt in Martie—August 1944 și actualii funcționari care au reconstruit-o după 23 August Era firesc ca știrea, dealtfel incomplect confirmată, că guvernul intenționează să schimbe funcționarii prezenți cu acel vechi, să umple sufletele moldovenilor de revoltă ,și indignare. Față de afeeastăi situație forțele democratice au reacționat. La Botoșani, la știrea sofofrii unor funcționari la poștă, populația orașului, înr’un uriaș meeting ,a protestat împotriva acestei metodesa guvernului și s’a hotărât menținerea actualilor funcționari, iar In rteenoe privește cei noul veniți, să fie in prealabil triati și reintegrați numai in limita necesităților și în măsuri ln care nu sunt fasciști La I«și, imediat după, sosirea veștii despre reîntoarcerea v vechilor funcționari, s’a constituit un Consiliu al forțelor democratice pentru verificarea funcționarilor trimiși de guvern, compus din reprezentanții partidelor democratice: Social-democrat, Liberal, Comunist, Țărănist, Uniunea Patrioților, Frontul Plugarilor, Sindicatele Unite, Apărării Patriotice și din conducătorii vieții noastre publice în frunte cu d. prefect și d. primar. Consiliul a luat hotărirea să nu fie primiți funcționarii care au dezertat de la posturile lor și acei care au avut în trecut o activitate fascistă. O comisie restrânsă din sânul Consiliului, va lucra pe teren . Împreună cu concursul autorităților va cerceta fiecare caz în parte și va referi consiliului. Hotărârile se vor lua numai de către consiliul pe baza avizului Comisiunei restrânse. M# Turi acu D na msp. Zamfiresen face dreptate și se semnalează un cas de o gravitate excepțională, care trebuie cercetat cu toată seriozitatea. Iată despre ce este vorba: Pentru rezolvarea unui conflict cu fabricantul cofetar Anghelescu, muncitorul Smărăndescu s-a adresat Cernelii de Muncă. D-nminsp. Zamfirescu delegată să facă dreptate, însoțită de muncitorul Smarăndescu, s-a dus la fabrică, a luat contact cu muncitorii, a aflat despre nedreptățile pe cari le suferă și le-a cerut să-și formuleze toate pretențiile, pe trei ani în urmă, căci d-sa le va face dreptate și a plecat, urmând să venină în ziua următoare. S'a ținut, a uitat lai^li Văridescu, tău „aducător de dreptate pentru d. Anghelescu”. Smărăndescu și tovarășii lui nu-și mai vin ln fire și ne întreabă unde pare i se face dreptate. El cer o anchetă imediată. Dar pentru Smărăndescu mai avem și noi ceva de apus. Să afle Smărăndescu și ceilalți muncitori că nu prin Camera de Muncă ne obțin dreptuile, ei printr’o luptă unită în cadrul sindicatelor profesionale. #9HXSSaHE • Toți salariații cofetari (indiferent de vârsta și sex — inclusiv vânzătoarele) sunt chemați la o consfătuire ce va avea loc Miercuri 1 Noembrie a. c., ora 17. In sala de festivități a Camerei de Muncă ,in strada Calomfirescu No. 8, or. Buțll se face comunicări im- M 'V '' RE A C BRUTĂ: FALANTUL «TALION Să nu creaim nimeni că falangistul Davilă Aftalion este mai puțin hitlerist decât Schmidt sau Falk. David Aftalion nu este atât de cunoscut prin reclamele pe cari le face pentru boiangeria lui, fetiț s’a făcut cunoscut prin teroarea pe care a exercitat-o întotdeauna asupra muncitorilor săi. Cați munjcitori n’au fost bătuți de Aftalion în timpul regimului lui Antonescu ? S’o spună Storica Oprea, Paula Ceschi și Goldenberg cari, au simțit fie spinarea lor pumnii fal Angistului Aftalion. S’o spună I 7 an cu Gavrilă care a fost amenințat cu împușcarea de către Ionel Aftalion. Aceasta se’ntâmpla înainte de 23 August și Aftalion își putea permite orice. Bruta continuă însă cu obiceiurile lui, fără sfială, ca și cum chiar și într’un regim de libertate, poate exploata până la sânge pe muncitori. Pe el nu-i interesează dacă are în fața sa un om mai mult sau mai puțin rezistent. Muncitorul este obligat să se supună ordinelor fără crâcnire. Astfel muncitoarea Pepi Goldenberg este pusă să lucreze la o mașină, al cărei mecanism ff era necunoscut. Nenorocita este prinsă de mașină, rănită grav iar astăzi se află un petal, cu mâna ruptă. Credeți că Aftalion își face vreun reproș ? Refuză să acorde, măcar, ajutorul de accidentat. Omul ține să profite la orice prilej, după urma ortezii. Nici măcar medicul fabricat n’a fost trimis să vadă ce s’a întâmplat cu nenorocita, care încă astăzi se află in spital. Nimeni din conducerea fabricii, nu te interesează de starea lucrătoarei Pepi Goldenberg. Dar nepăsarea lui Aftalion are un tâlc. Muncitoarea Pepi Goldenberg, este una din victimele regimului de teroare a lui Antonescu. Ea a stat in închisoare pentru cauza dreaptă a muncitorilor și Aftalion nare nici un interes să păstreze astfel de elemente. Aftalion nu vede cu ochi buni schimbarea de la 23 August. El nu recunoaște Comitetul de fabrică și nici delegată »indicatului. A interns muncitorilor să participe la manifestația de Sâmbătă. Vedeți doar, «tri sunt sentimentele lui ’AftaUon. El se tncuscrește prin sentimentele sale față de muncitori, cu toți titítorii de teapa lui Ehrmann, Schmidt, etc, etc. Afle Aftalon că muncitorii nu vor tolera purtarea sa. Ei sunt nedreptățiți și nu vor dezarma până când nu li se va face dreptate. DESPRE TIMPUL LIBER AL MUNCITORILOR Nu putem scrie despre timpul liber al muncitorilor fără a arunca înainte de toate o scurtă privire asupra conditiunilor generale de viad a celor ce muncesc in fabrici, uzine, ateliere si birouri, probleme care frământă astăzi întreaga muncitorime. Salariile Insuficiente, munca de 2—14 ore pe zi, munca de noapte de 12 ore, condițiunile nehigienice și lipsa mijloacelor de protecția Împotriva accidentelor, fapt care necesită încordarea și mai mare a atenției lucrătorilor, aduce după sine vlăgairea totală a forțelor. Istovirea fizică a ostor ce trăiesc cu greu de pe urma muncii lor. Acestea sunt in parte cauzele cari contribuie la crearea situației in eari se găsește clasa noastră muncitoare, In imposibilitate de a-și ridica nivelul cultural, de a trăi o viată demnă omenească. In România, analfabetismul — mult mai răspândit decât la oricare altă fără din Europa, — nu e decât un rezultat al stării materiale precare, al standardului de viață scăzut și al mentalității reacțonare care a dominat în viața noastră socială, mentalitate și metode, care continuă să fie menținute de actualul guvern. Această rămânere pe loc înseamnă de fapt un mers înapoi, o rămânere in urmă, o stare prielnică pentru a otrăvi spiritele cu veninul mentalității si practicilor celor mai reacționare, antipopulare, folosirea necunoașterii pentru menținerea in robie cruntă a acelor cari produc prin munca brațelor lor tot ce există in această lume, fără însă a avea posibilitatea de a se bucura de produsul mmuncii lor. In trecutul apropiat au existat organzațiuni fasciste cari se îndeletniceau cu umplerea timpului liber aproape inexistent al muncitorilor. Sub frazele d demintirile pompoase de paradă ale acestor organizațiuni patronate și conduse de forțele cele mai negre ale reacțiunii fasciste, cari au căutat să abată muncitorimea de la preocupările și interesele ei ferești, se ascundea cel mai mare întuneric. Politica de prostire a masselor a fost aci din plin aplicată prin inocularea celor mai șovine și sălbatice teorii ale propăvăduitorilor „culturii” fasciste.Muncitorimea conștientă și nu slujitorii intereselor dușmanilor celor mai aprigi al masselor populare, este în măsură să cunoască dorințele muncitorilor ți calea către care trebuie să se îndrepte pentru a da posibilitatea muncitorului de a fi om, de a participa la viața socială ți culturală a tații, așa precum și in viața politică muncitorimea este chemată să joace un val de frunte. rimpul Uter trebuit întinderii fizice, prin practicerea 4fl- lor sporturi, menite $d norpuri opacitatea necesară de manetă Prentâmpine anumite diformații taft fi contate de felul manea de de mutusUori etc District.ry -cbânia și ridicarea nivelului cultural atât de ggoteafA poate fi obținut prin oroanLearei A către comitetele se fabrică al-Sătegretor, cazurilor, conferințelor, echipelor de dane și teatre și punerea la dispoziția muncitorilor a onor lor flmteci cuprinzând cărți mentte uTm, ducă celor pe anuneeee enaneticE noai, lămuriri și răzpunt b «SE multe întrebări pe cant și 1ș MULjiș cari nu le pot găsi un vodm&iȘ tiluSrilor fasaiete, ei named ta sarcini conducătorilor muncitorimei, luptă*torilor pentru Interesei* sL In țara eroină «m moi. BansulBparai telor, garantarea dreptului la IBMu> tară In scoti și universUăți partaja toți cei ce muncesc, limitarea țe pectarea striată a orelor de mantă, deci asigurarea âmptomiăber fla ® nerea la depozefta tot regimul Popof sovietic a bogatelor cunoștințe științifice și culturale, participarea aptiță a muncitorului sovietic ], dezvoltarea mai departe a țării, a constatt ■ ridicarea muncitorilor la antam grad de cultură a făcut din eewwBfard înapoiată, bastionul tei maleb ternie al omenirei progresiste of conducătorul glorios al uriașei lupți împotriva barbariei fasciste. Muncitorimea organizată tsta Rmmânia, trebuie să-si cunoască IwM și că știe cam să folosească pațime timp liber pe care-l are, la intens, desvoibbrii și ridicării ei. Muncitorii dintr'o serie de tata* prinde un au și pornit pe această adițk De pildă muncitorii dela fabrica M*S tcdargică m Vulcan" caz organizat Din minecă o șezătoare artirtfică fle~dr turald, la care au participat și formele și copiii din apropierea făbrichet. Programul a fost compus dini De> darnafli, car, solo, scenete; orchestra fabricei a contribuit la distracție, iar unii muncitori au vorbit despre importanța unor asemenea adunări, capi contribuie la cimentarea med puternică a unității ți solidarită filut sărac; organizațiilor muncitorești la lupta pentru îmbunătățirea condițiunilor de viață, nn lupta împotriva Arhismului, pentru distrugerea acflniilotid ți grabnică a acesta fiare sârboreos, care împiedică progresul omenirii și seamănă munci foamete, mizerie, întuneric și crime peste tot unde eseistă. Kiilitai fistaJMfl' ti | rfS'TffVe orman De la Sindicatul Agenților și Voiajorilor din Industrie și Comerț Duminecă, 29 Oct. a avut loc adunarea săptămânală a sindicatului. Au participat un mare număr de membri. S’au discutat chestiuni de interes profesional Cu această ocazie membrii au fost încunoștiințați că pe lângă sindicatul nostru a luat ființă un birou de plasare ți un birou de contencios, care stau la dispoziția membrilor sindicatului in mod cu totul gratuit. Pentru orice lămurire, biroul sindicatului funcționează zilnic între orele 5—7 după amiază, la sediul Federației Sindicatelor de Funcționari Particulari, str. Batiștei nr. 6. Ședințele Sindicatului Agenților și Voiajorilor din Industrie și Comerț, cu sediul în str. Batiștei, au loc regulat, în fiecare joi, omi 5 după amiază, ședințele comitetului, iar în fiecare Duminecă, ora 10 a. m. Adunarea săptămânală. De la Sindicatul meseriașilor patroni In lemn și mobilă ri a avut loc ședința de constituire a comitetului sindicatului In lemn și mobilă precum și alegerea biroului comitetului. Au fost aleși domnii: C. Georgescu președinte, I. Socol, Ghiță Stoica și Barbu Rădulescu vice, președinți ; Ion Siulea secretar, Andreiu Niculescu și Alex. Natelevici ajutor, Petre Petem casier, Ștefan Panaitescu și Axente Țucudeanu ajutori. In comisia de organizare au fost aleși domnii : Simion Ghimberu, Nae Rădulescu, Sânii Margules, C. Alexandru, Iosif SmUovici, D. Drăgan, Hatmu Siler N. Tronaru și Radu Hagiescu. Ședințele de comitet au loc în fiecare Duminică la ora 10 dim. in localul Camerei de Muncă. Sărbătorirea eliberării Ardealului , la Fabrica „Frank Cafea” Alături de întreaga suflare românească alături de tot ce este patriot în această țară, în ziua de 26 Octombrie a. c. muncitorii Fabricii „Frank Cafea” au sărbărit și ei, realipirea scumpului nostru Ardeal la trupul țării. Tov. Stancu Ștefănescu — președintele Sindicatului alimentar — deschizând festivitatea spune că eliberarea Ardealului s’a putut înfăptui grație eroicei Armate Roșii și în colaborarea cu Armata Română. Desrobirea Ardealului a fost trecută însă sub tăcere de guvern urât de popor, acest guvern, nu are altă misiune decât să protejeze pe dușmanii poporului, pe criminalii de război, pe saboteuri, pe speculanți, pe fasciști și legionari. Sărbătorirea te sfârșit în turalele muncitorilor care cer: Un guvern care să reprezintă interesele masselor populare. Trăiască Ardealul desrobit! Trăiască Armata Roșie eliberatoare! Trăiască Armata Română ! ’ Trăiască lupta unită a muncitorilor și a țăranilor! Eliberarea Ardealului de Soc. «Dacia Comitetul de fabrică al muncitorilor tipografi de la „Dacia Traiană" a convocat Joi 26 octombrie pe colegii din instituție la o mare adunare pentru a sărbători marea victorie repurtată de armatele române și sovietice prin eliberarea întregei Transilvanii de sub jugul naziștilor. In sala cea mare a secției de legătorie, in prezența tuturor muncitorilor, a deschis ședința dt. Vasile Roman, secretarul comitetului de fabrică, care a arătat că muncitorii din instituția de arte grafice „Dacia Traiană’’, au fost convocați astăzi, pentru a asculta cuvântul reprezentanților, in legătură cu acest important eveniment istoric. A vorbit apoi d. Schweitzer, reprezentantul Sindicatului, care a arătat importanța eliberării Ardealului pentru viața poporului român, menționând faptul că muncitorimea a fost pricipalul factor de păstrare a conștiinței democratice, pretutindeni. Deaceea astăzi muncitorimea trebue să-și apere cu dârzenie libertățile câștigate la 23 August, împotriva tuturor reacționarilor. Participarea muncitorimii la viața politică a țării, a declarat vorbitorul, este o datorie, de la care muncitorii nu pot dezerta. D-sa a încheiat elogiind unitatea muncitorească și armata sovietică și română. D. Riegler a expus evenimentele dintre odiosul diktat dela Viena și acțiunea patriotică dela 23 August, arătând rolul muncitorimii în opera de totală democratizare a statului. D. Tiegler a încheiat elogiind pe muncitorii ruși, cari — intr’o unanimă, ridicare — au sdrobit armatele hitleriste, ridicând popoarelor europene libertatea și dreptatea. Adunarea a fost încheiată de d. Vasile Roman, care a mulțumit colegilor muncitori pentru spiritul lor, sărbătorită Traiană» da solidaritate, singurul care le poate asigura apărarea drepturilor câștigate, accentuând datoria muncitorilor de a reinola vi ziua eliberări Ardealului — hotărârea lor de a lupta pentru o Românie democrată. , Funcționarii Administrației Financiare Mehedinți nu-și primesc drepturile Funcționarii Administrației Financiare Mehedinți nu și-au primit orele suplimentare ce li se cuvin de drept și de fapt din luna Maiu 1944 și până în prezent. Cerem celor îndrituiți să audă strigătul nostru legitim și profund îndreptățit să ne de de urgență aceste drepturi, întrucât cu actualele salarii de foame și mizerie cu greu putem face față multiplelor greutăți familiare, acum când iarna, rânjește diabolic la ușile celor nevoiași. Cerem imediata achitare la ajutoarelor de boală. Cerem majorarea ajutorului familiar. Cerem suspendarea reținerilor din salariu în contul împrumuturilor acordate de Casa de Credit M. F. Cerem avansuri in vederea aprovizionării pentru iarnă. In numele funcționarilor financiari, M. N. COLICI Impiegat cu 2 gradații Adm. Fin. Mehedinți