Romînia Liberă, ianuarie 1956 (Anul 14, nr. 3496-3520)

1956-01-27 / nr. 3517

Proletari din toate ţările, uniţi-vă l M­urnaHm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Pentru pace şi securitate colectivă! Astăzi încep la Praga lucrările Comitetului politic consultativ al ţă­rilor participante la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat în cursul anului trecut la Varşovia. După cum se ştie, ţările membre ale acestui tra­tat şi-au luat obligaţia să se con­sulte între ele asupra tuturor pro­blemelor internaţionale importante care afectează interesele lor comu­ne. In aceste consultări ţările care fac parte din tratatul de la Varşo­via se călăuzesc după obiectivele care stau la însăşi temelia politicii lor externe: întărirea păcii şi asi­gurarea securităţii internaţionale. In acest sens, în tratat se arată încă din capul locului că „părţile contractante se obligă ca, în confor­mitate cu Carta Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, să se abţină în relaţiile lor Internaţionale de la ameninţa­rea cu forţa sau de la folosirea ei şi să rezolve litigiile lor internaţio­nale prin mijloace paşnice în aşa fel încît să nu pericliteze pacea şi securitatea internaţională... Părţi­le contractante declară că sînt ga­ta să participe în spiritul unei co­laborări sincere la toate acţiunile internaţionale avînd drept scop a­­sigurarea păcii şi securităţii inter­naţionale şi că îşi vor consacra în întregime forţele atingerii acestor ţeluri. Totodată, părţile contractan­te vor depune eforturi pentru ca, în înţelegere cu alte state care doresc să colaboreze în această direcţie, să se ia măsuri eficiente în vederea reducerii generale a armamentelor şi a interzicerii armelor atomice, cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă. Pre­zentul Tratat este deschis şi altor state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, care vor declara că sînt gata ca, participînd la pre­zentul Tratat, să contribuie la uni­rea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor“. Prin încheierea tratatului de la Varşovia, cele opt state europene au creat o bază trainică şi de nă­dejde pentru asigurarea securităţii ţărilor lagărului socialist, pentru întărirea capacităţii lor de apărare şi organizarea unei riposte împotri­va forţelor agresive. Tratatul de la Varşovia a fost încheiat într-un moment în care ratificarea acordu­rilor agresive de la Paris de către parlamentele statelor vest-germane a creat în Europa o situaţie nouă. Cedînd presiunilor exercitate de S.U.A. şi Anglia, cercurile guver­nante din Europa occidentală au trecut la refacerea militarismului german în ciuda voinţei exprimate cu hotărîre de popoarele europene. Mai mult decît atît, cercurile con­ducătoare occidentale au creat toa­te condiţiile ca Wehrmachtul reîn­viat să fie înzestrat cu toate genu­rile de arme de exterminare în masă. Refacerea militarismului vest­­german a fost însoţită de numeroa­se acţiuni agresive ale puterilor oc­cidentale şi în alte părţi ale lumii. Spre sfîrşitul anului 1954, la Moscova, a avut loc conferinţa ţă­rilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Ţă­rile participante la conferinţă au prevenit din nou opinia publică a­­supra primejdiei pe care o reprezin­tă pentru Europa şi pentru întrea­ga lume politica puterilor occiden­tale. Ele au hotărit ca în cazul ra­tificării acordurilor de la Paris să se întîlnească din nou pentru a lua în discuţie contramăsurile care se impuneau. După ratificarea acordu­rilor de la Paris privitoare la refa­cerea Wehrmachtului, statele euro­pene iubitoare de pace s-au întîlnit în conferinţa de la Varşovia. Ana­­lizînd cu temeinicie situaţia inter­naţională existentă, ţările europene iubitoare de pace au ajuns la con­cluzia că se impune adoptarea unor măsuri de apărare pentru a ga­ranta atît securitatea lor cît şi a celorlalte ţări din Europa şi pen­­tru a opri, la nevoie, acţiunile unui agresor. Tratatul încheiat la Var­şovia constituie o nouă expresie a solidarităţii celor opt state, deja legate printr-o statornică şi multi­laterală colaborare. Uniunea Sovietică şi statele de democraţie populară au arătat în nenumărate rînduri că se opun ideii organizării unor blocuri militare de state opuse altor state. Sînt prea bine cunoscute nenumăratele propu­neri făcute de Uniunea Sovietică în vederea organizării unui sistem de securitate colectivă la care să par­ticipe toate statele europene, indi­ferent de orînduirea lor socială- O­­pinia publică internaţională a îm­brăţişat cu căldură aceste propuneri limpezi şi pe înţelesul tuturor. A­­doptarea acestor propuneri ar fi creat un climat şi mai favorabil destinderii internaţionale. In cursul anului trecut s-a văzut prea bine că destinderea încordării internaţionale e posibilă. Datorită presiunii tot mai categorice a opi­niei publice mondiale, conducătorii statelor occidentale au participat la o conferinţă a celor patru puteri. La Geneva s-a vădit că „războiul rece“ poate fi înlăturat, că popoare­le pot şi trebuie să colaboreze între ele în interesul păcii. In anul tre­cut s-au conturat pe arena interna­ţională semnele unei oarecari des­tinderi a încordării. Principiile co­existenţei paşnice între statele cu structuri diferite a cîştigat tot mai mult teren. In acest sens s-a ob­servat şi o strîngere a legăturilor între asemenea state- Popoarele au urmărit cu atenţie vizita conducăto­rilor Uniunii Sovietice în India, Birmania şi Afganistan. Ele au vă­zut în aceasta o contribuţie preţioa­să adusă la opera cunoaşterii şi a­­propierii între popoare, la cauza consolidării păcii. O izbîndă a ideii de coexistenţă paşnică şi totodată o confirmare a prestigiului internaţi­onal al ţărilor de democraţie popu­lară a constituit-o primirea noilor membri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe lîngă elementele pozitive care au dus la înviorarea situaţiei inter­naţionale am fost însă martorii u­­nor noi încercări de reînviere a „războiului rece“, de învrăjbire a popoarelor, de creare a unor noi fo­care de război în lume. Opinia pu­blică internaţională a putut vedea acţiunile agresive ale unor puteri occidentale care încearcă să pro­voace conflicte în Orientul Apropiat şi Mijlociu în scopul lărgirii alian­ţei agresive de la Bagdad­ La a­­ceasta am putea adăuga faptul că încă în primele zile ale acestui an a avut Ioc oficializarea creării Wehr­machtului. In Asia, în ciuda trata­tivelor chino-americane care se desfăşoară la Geneva, clica d­an­­kaisistă nu conteneşte acţiunile sale agresive. Consultările anglo-ame­­ricane care vor avea Ioc zilele a­­cestea la Washington îşi propun de altfel să găsească paleative acute­lor divergenţe dintre cele două pu­teri, mai cu seamă pentru a găsi noi posibilităţi de intensificare a „războiului rece“. Colaborarea statelor socialiste şi acţiunile întreprinse de ele se des­făşoară însă pe cu totul alte pla­nuri. Această colaborare are ca re­zultat întărirea lagărului păcii şi socialismului şi promovarea cu o vigoare mereu sporită a principii­lor menite să ducă la întărirea pă­cii. Această luptă se duce de pe o bază considerabil întărită. Ţă­rile noastre au păşit la realiza­rea unor noi planuri cincinale care vor asigura o continuă şi rapidă creştere a lagărului nostru. Pacea nu numai că este apărată astăzi de sute şi sute de milioane de oameni de pe tot cuprinsul globului, dar are un puternic apărător în statele lagărului socialist. Iar tratatul de la Varşovia se bucură în întreaga lume de o puternică simpatie în rîndurile maselor celor mai largi, ale căror năzuinţe spre întărirea securităţii popoarelor şi a păcii ge­nerale, le apără. Consfătuire cu inovatorii din agricultură CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru).­­ Zilele trecute a avut loc în oraşul Constanţa prima con­sfătuire a inovatorilor din agricultură din regiunea Constanţa. In deschide­re, ing. Nicolae Ionescu, vicepreşedin­te al filialei A.S.I.T., a prezentat re­feratul „Asupra analizei dezvoltării mişcării de inovaţie în agricultură şi desfăşurarea concursului de inovaţii pe 1955 în regiunea Constanţa“. Din analiza făcută în ceea ce pri­veşte activitatea în anii primului plan Cincinal, reiese că un număr de 212 inovatori au prezentat 338 propuneri de inovaţii, din care s-au aplicat 168, realizîndu-se o economie de peste 7 milioane lei. Au luat cuvîntul apoi peste 25 inovatori, printre care şi Ion Antonovici, şef mecanic la S.M.T. Ha­­gieni, care a fost propus pentru a participa la consfătuirea inovatorilor pe ţară. Consfătuirea a hotărît tema­tica inovaţiilor ce vor rezolva greu­tăţile din producţie şi a ales grupul de inovatori ce vor pleca la consfă­tuirea pe ţară. M­esajul personal al lui N. A. Bulganin, remis preşedinte­lui Eisenhower la 25 ianua­rie de către ambasadorul sovietic In S.U.A., se află în centrul aten­ţiei opiniei publice şi al comenta­riilor de politică internaţională din presa mondială. Acest interes, care , în opinia publică largă, dacă nu la toţi comentatorii c­are vădite accente de satisfacţie este explica­bil , experienţa a învăţat pe mi­lioane de oameni că fiecare gest al Uniunii Sovietice şi al conducă­torilor ei este însufleţit de voinţa de a contribui la slăbirea încordă­rii internaţionale, la realizarea securităţii popoarelor, la consoli­darea păcii în lume. P­rotocolul semnat ieri la Hel­sinki, cu privire la restitui­rea către Finlanda a terito­riului Porkkala-Udd este o nouă concretizare a acestei politici de prietenie şi colaborare pe care U­­niunea Sovietică o promovează fa­ţă de vecinii săi şi faţă de toate ţările. In acelaşi timp, prin re­nunţarea la singura bază pe care a mai avut-o peste graniţele sale, Uniunea Sovietică a arătat încă o­­dată că repetatele chemări pe care le-a adresat altor state pentru re­alizarea unui acord în problema dezarmării şi pentru desfiinţarea bazelor militare situate pe teritorii străine, sînt însoţite de măsuri proprii şi concrete în acest sens. Pr poziţia S.U.A. în problema de­­za­zarmării a fost din nou sub­liniată de preşedintele Ei­senhower care în cadrul conferin­ţei sale de presă de miercuri a reafirmat intenţiile Statelor Unite de a nu renunţa la nici una din tezele după care ele se călăuzesc în această problemă. Insistind a­supra adoptării propunerilor sale cu privire la controlul aerian — înaintea realizării oricărui acord privitor la dezarmare — preşedintele S.U.A. n-a făcut decît să repete acele puncte de vedere care au creat nenumărate dificultăţi bunu­lui mers al activităţii comisiei O.N.U. pentru dezarmare. P­rintre ţările care joacă un rol tot mai activ pe arena in­ternaţională şi care şi-au exprimat nu odată dorinţa de a se interzice armele de exterminare în masă se numără şi India. Ieri, po­porul indian a sărbătorit un eve­niment de o deosebită importanţă în istoria sa, cea de a şasea ani­versare a proclamării independen­ţei Indiei. Din declaraţiile făcute cu acest prilej de către conducă­torii săi, se poate vedea destul de clar că India este hotărîtă să ducă mai departe o politică axată pe principiile coexistenţei paşnice, să-şi aducă aportul la rezolvarea problemelor Asiei, să lupte pentru întărirea colaborării internaţionale şi a păcii. D­in legătură tot cu proble­­ele Asiei şi de nii păcii în această parte mii, trebuie remarcat că în aceste zile tratativele sovieto-japoneze de la Londra atrag tot mai mult a■ a­tenţia opiniei publice. Referindu-se la declaraţia lui Hatoyama, unele agenţii de presă consideră desfăşu­rarea tratativelor ca permiţînd să se spere că nu mai este departe momentul cînd starea de război dintre Japonia şi U.R.S.S. va în­ceta. De altfel, după cum reiese şi din comunicatul dat publicităţii la 23 ianuarie în cadrul tratative­lor, a început discutarea proiectu­lui de tratat de pace pe articole. NICOLAE LUPU * roaie- f irirea ♦ a lu- * ! Anul XIV Nr. 3517 4 pagini 20 bani Vineri 27 ianuarie 1956 Creşte baza tehsn­co-materială a agriculturii noastre In curînd, staţiunile de maşini şi tractoare din întreaga ţară vor primi primele tractoa­re, maşini agricole şi alte utilaje repartizate pentru anul 1956. A­­cestea, împreună cu cele existente, vor a­­duce o contribuţie în­semnată în sporirea producţiei agricole la hectar. Vor fi înzestra­te cu maşini agricole în special regiunile mari producătoare de cereale, Constanţa, Galaţi, Bucureşti, Cra­iova şi Timişoara. Pi­na la sfîrşitul anului 1956, staţiunile de ma­­şi­ni şi tractoare exis­tente, precum şi cele 17 noi S.M.T.-uri care vor intra în funcţiune pînă la începutul lunii octombrie vor primi maşini şi unelte agri­cole a căror valoare întrece suma de 175 de milioane lei. Agri­cultura va primi din producţie naţională peste 1.100 de tractoa­re KD-35 şi MTZ, mai mult de 1.700 pluguri de tractor, 600 de cultivatoare suspenda­­te pentru tractoarele MTZ, peste 2000 de grape cu disc şi cu colţi, 200 de tăvălugi dinţaţi, 450 de semă­nători de cereale IAR- 511. Pentru însămînţa­­rea culturilor prăşitoa­re în cuiburi aşezate în pătrat vor fi folosi­te cu 500 de semănă­tori mai mult decît a­­nul trecut. Datorită înzestrării S.M.T.-urilor cu noi tractoare şi maşini a­­gricole moderne, pre­cum şi extinderii ini­ţiativei Eroului Muncii Socialiste, Vasile Voi­­chiţă de a se realiza anual 1000 de hantri de fiecare tractor KD- 35, în anul 1956 se va realiza mecanizat uri volum de lucrări cu aproape 1.200.000 han­tri mai mare decît a­­nul trecut. (Agerpres) Cu av­ot sporit, spre realizarea sarcinilor noului cincinal PE ŞANTIERUL LAMINORULUI DE LA ROMAN Printre măreţele construcţii indus­triale prevăzute să intre în funcţiune în cursul celui de al doilea pUn cin­cinal se numără şi marele laminor de la Roman care va produce ţevi de di­ferite dimensiuni. In aceste zile, pe şantierul laminoru­lui de la Roman munca se desfă­şoară cu spor. Se lucrează la săpa­rea şi turnarea fundaţiilor, la mon­tarea diferitelor a­­gregate. In clişeu : un as­pect interior al ha­lei nr. 1. Aici se execută fundaţiile necesare agrega­telor laminorului. Experienţa noastră în organizarea brigăzilor de productivitate Iniţiativa organizării brigăzilor A productivitate nu este rodul unei idei spontane, ci rezultatul unui şir întreg de cercetări, materializarea rezultate­lor obţinute. Anul trecut a început să ne viziteze fabrica­tov. Gali, directorul Universităţii serale de marxism-leninism, de pe lîngă comitetul de partid al Regiunii Autonome Ma­ghiare. Tînărul economist şi-a propus să întocmească în fabrica noastră documentaţia practica pentru lucrarea de diplomă pe care o avea de prezentat la examenul de stat. Cercetările sale ne-au ajutat să descoperim o serie de rezerve interne. In felul acesta, am ajuns la concluzia că trebuie să întreprindem ceva pentru cercetarea şi mai minuţioasă a rezervelor interne ale fabricii, să găsim o formă de lucru care să asigure mobilizarea tuturor mun­citorilor din fabrică la valorificarea acestor rezerve. Menţionez că acest lucru era necesar cu toate că noi am realizat planul înainte de termen, cu toate că am înde­plinit indicii de plan. Documentele Congresului partidului ne-au atras aten­ţia asupra importanţei îndeplinirii în întregime a sar­cinii planificate cu privire la creşterea productivităţii muncii, principal izvor al continuei reduceri a preţului de cost, al sporirii producţiei industriale, fără de care nu se poate asigura ridicarea salariului real al oamenilor muncii. Dezbătînd sarcinile noastre de producţie pe pri­mul an al celui de al II-lea cincinal am întocmit, cu ajutorul tov. Gali, un proiect de măsuri pentru cerceta­rea izvoarelor de creştere a productivităţii muncii în întreprinderea noastră. După studierea amănunţită a planului şi după discuţiile purtate cu organele comite­tului orăşenesc şi regional de partid, am început să-l aplicăm în practică. Intîi s-a format colectivul central de acţiune pe fa­brică, în care au intrat conducătorul tehnic, tehnicieni, şefii de secţie şi sectoare, planificatori, maiştri şi mun­citori fruntaşi. Colectivul şi-a început munca prin stu­dierea unor materiale teoretice şi tehnice cu privire la căile creşterii productivităţii muncii. S-a întocmit un plan tematic, cuprinzînd obiectivele de sporire a productivităţii muncii. Fiecare membru al colectivului central de acţiune a pornit să organizeze cîte o brigadă de productivitate în sectorul său de muncă, avînd sarcina de a instrui minuţios muncitorii, de a-i mobiliza la descoperirea rezervelor interne ale fie­cărui loc de muncă. Paralel, organizaţia de bază a dis­cutat această iniţiativă şi a hotărît să o susţină cu toate forţele. De asemenea, organizaţia de bază K­.T.M. şi comitetul de întreprindere au început să popularizeze, odată cu prelucrarea documentelor Congresului partidu­lui, importanţa descoperirii izvoarelor care duc la spo­rirea productivităţii muncii în fiecare loc de muncă. Astfel, în scurt timp s-au alcătuit 18 brigăzi de produc­tivitate care se străduiesc să găsească toate posibilităţile de creştere a pro­ductivităţii muncii, descoperă cauzele care frânează această creştere şi pro­pun măsuri pentru îndepărtarea lor. De pildă, unele brigăzi au studiat problema folosirii judicioase a timpului de muncă, au luat atitudine pentru lichidarea întîrzierilor şi a absenţelor nemotivate. Altele studiază posibilităţile sporirii randamentului maşinilor. T'ț cs r* 1 fionoro Keirrorl o elnrlinnn — ._L,1 _ 1 _ v-v-‘ * iguuu oiuuiata niuuiitucidl JJ1UUICIUCIC productivităţii muncii după specificul fiecărui sector şi loc de muncă. Membrii brigăzilor se străduiesc să atragă în această acţiune cît mai mulţi muncitori. De­ pildă, la tăbăcăria piei feţe, la început brigada a fost compusă din 3 oa­meni. A doua zi, alţi nouă muncitori au intrat în bri­gadă, a patra zi încă şase. Fiecare din ei a făcut pro­puneri concrete de îmbunătăţire a aprovizionării, intro­ducerea micii mecanizări, tratarea diferenţiată cu chimi­cale a pieilor de diferite grosimi, etc. Această iniţiativă a creat o atmosferă de muncă mai intensă în fabrică. Intîrzierile şi absenţele nemotivate s-au redus. Există o adevărată efervescenţă în fiecare secţie, o exigenţă reciprocă din partea muncitorilor din diferite sectoare atît faţă de calitatea, cît şi faţă de furnizarea la timp a materiei prime sau semifabricatului respectiv. A crescut exigenţa şi faţă de munca condu­cerii întreprinderii. Noi­ ştim că acum trebuie să asigurăm aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materii prime şi auxi­liare, să asigurăm rezolvarea operativă şi traducerea în viaţă a tuturor propunerilor juste care duc la creşterea productivităţii muncii. Totodată, ne străduim să ne în­suşim mai temeinic cunoştinţele teoretice de economie politică şi politică economică, să ne îmbogăţim cunoş­tinţele de specialitate, ridicîndu-le la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Săptămînal discutăm, şi zilnic urmărim rezultatele activităţii brigăzilor de productivitate, acordînd în acelaşi timp atenţie tuturor aspectelor producţiei : ritmi­citatea, calitatea şi sortimentele. După primele rezultate ale activităţii brigăzilor de productivitate putem trage concluzia că ele sînt un fac­tor hotărîtor în îmbunătăţirea muncii întregului colectiv al fabricii. Funcţionarii au început şi ei să studieze po­sibilităţile de creştere a productivităţii muncii lor. Ac­ţiunea a trezit o opinie publică sănătoasă îndreptată spre descoperirea noului, împotriva retrograzilor, a chiu­langiilor şi leneşilor. Sîntem hotărîţi ca, prin îmbunătăţi­rea continuă a muncii brigăzilor noastre, să ajungem nu numai la sporirea productivităţii muncii cu 14 la sută — cît ne trasează sarcina planului primului an din noul cincinal — ci să şi depăşim această sarcină cu mult. Lajos Csutak directorul fabricii "Petőfi Sandor"-Tg. Mureş ! Să grăbim repararea tractoarelor şi maşinilor agricole! O iniţiativă lăudabilă Posibilităţi asemănătoare, rezultate diferite Pe la jumătatea lunii ianuarie a anului trecut, mecanizatorii din ţara noastră ca şi alţi cititori mai puţin interesaţi în probleme de mecanică agricolă, au aflat din ziare că S.M.T. Turnişor-Sibiu şi-a terminat reparaţiile. Succesul me­canizatorilor de la S.M.T. Turni­şor-Sibiu era într-adevăr de invi­diat şi mulţi îl socoteau poate ca pe ceva întimplător. Dar iată că peste un an de zile o nouă ştire vesteşte în ţară că acelaşi S.M.T. şi-a terminat repa­raţiile tractoarelor şi maşinilor a­­gricole necesare lucrărilor agricole de primăvară cu patru zile mai de­vreme faţă de anul trecut. Cu a­­cest succes mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor-Sibiu au păşit în noul cincinal. Să vedem însă secretul acestor succese. Propriu zis nu-i un se­cret, ci o metodă înaintată folosită în staţiunile de maşini şi trac­toare din Uniunea Sovietică. Ea constă în menţinerea planificată a întregului parc de maşini şi trac­toare în stare de funcţionare per­manentă. Astfel, prin serviciul de întreţinere se organizează ţinerea unei evidenţe stricte pe fiecare trac­tor sau maşină agricolă in parte, înregistrîndu-se la zi toate lucră­rile executate în teren atît în gra­ficul de întreţinere cît şi în fişa tractorului sau maşinii respective. In măsura executării contrajului planificat, se face verificarea tu­turor tractoarelor şi maşinilor a­­gricole, iar cele care necesită anu­mite reparaţii sînt scoase din pro­ducţie şi un timp cît mai scurt sînt reparate de personalul atelierului mobil, care, tot timpul pe teren ţine legătura cu mecanicii de sec­toare. După aceasta, tractoarele sau maşinile reparate sunt trimise din nou în cimp. La buna între­ţinere a tractoarelor şi maşinilor agricole de la S.M T. Turnişor-Si­biu au mai contribuit şi mecanicii din ateliere care au efectuat din timp cîte un control pe teren, con­tribuind astfel la evitarea unor de­fecţiuni nesezisate de tractorişti. Folosind această metodă, S.M.T. Turnişor-Sibiu a redus considera­bil timpul necesar reparării trac­toarelor şi maşinilor agricole şi pe deasupra a realizat o economie de aproape 700.000 lei. Iniţiativa a­­plicării acestei metode aparţine inginerului mecanic Eugen Grigo­­rescu, care a vizitat expoziţia a­­gricolă unională de la Moscova. După proiectul adus de la Mosco­va şi a indicaţiilor acestuia, s-au putut executa în staţiune o serie de dispozitive noi (bancuri de în­cercare şi verificare a transmisii­lor la tractorul R.D., dispozitivul pentru demontarea supapelor, dis­pozitivul pentru demontarea şi montarea supapelor de bord, etc.) care au ajutat mult la executarea reparaţiilor într-un timp scurt. Dacă în campania de reparaţii a anului trecut au fost prezentate numai şase inovaţii, anul acesta mecanizatorii de la S.M.T. Turni­şor-Sibiu, consultînd materialul so­vietic, au prezentat 30 de ino­vaţii. Cu ajutorul acestor inovaţii s-a putut asigura întregul utilaj necesar efectuării lucrărilor de pre­­cizie în cadrul staţiunii, fără a mai fi nevoie de a trimite tractoare sau motoare agricole pentru a fi reparate în centrul mecanic sau în altă parte. Succesul mecanizatorilor de la S.M.T. Turnişor-Sibiu se mai da­­toreşte şi bunei organizări a muncii, după metoda de reparare a tractoarelor şi maşinilor agri­cole pe ansamble şi subansamble. Anul acesta, S.M.T. Turnişor-Si­biu are de executat un număr de lucrări sporit. Faptul că întregul parc de tractoare şi maşini agri­cole este pus la punct, constituie garanţia realizării sarcinilor ce-i revin. Ing V. N. CEAUŞU In regiunea Cluj munca de re­parare a tractoarelor şi maşinilor agricole este rămasă în urmă în multe staţiuni de maşini şi trac­toare şi gospodării agricole de stat. La S.M.T. Şieu-Odorhei, de pildă, pînă la 20 ianuarie nu s-a reparat decît II la sută din numă­rul tractoarelor planificate. La S.M.T. Bistriţa, pînă la aceeaşi dată, nu fuseseră reparate decît 27 la sută din tractoare şi 32 la sută din pluguri. La gospodăria a­­gricolă de stat Cojocna, pînă la 20 ianuarie nu s-a reparat nici un tractor, iar dintre pluguri doar trei. Codaşe la reparaţii sînt şi gospo­dăriile agricole de stat Cluj şi Bis­triţa. Unii conducători de unităţi cau­tă să explice lipsurile susţinînd ba că „n-avem condiţii", ba că „lipsesc piesele necesare", etc. Ei nu caută să analizeze mai adînc lucrurile, să vadă că lipsurile existente îşi au rădăcina în felul defectuos de a organiza munca. S.M.T.­Surduc şi Şieu-Odorhei, de exemplu, au amîndouă condiţii similare de lucru. Ca şi la Şieu- Odorhei, la S.M.T. Surduc mai sînt încă greutăţi. Această staţiune nu are ateliere corespunzătoare din toate punctele de vedere pentru desfăşurarea lucrului. Totuşi, prin strădania conducerii staţiunii — în frunte cu tov. director Gheorghe Cimpoianu — munca a fost orga­nizată după metoda sovietică de reparaţii pe ansamble şi suban­samble. O atenţie însemnată s-a acordat desfăşurării muncii politice în rîn­durile mecanizatorilor, lucru ce a dat bune rezultate. Bunăoară, în­trecerea socialistă a fost pornită de mult şi se desfăşoară într-un ritm intens. Graficele — întocmite cu re­gularitate — sînt urmărite cu in­teres de mecanizatori. In fruntea întrecerii socialiste se află in pre­zent echipa mecanicului Ilisie Chi­­şu şi echipa condusă de Dionisie Maior. Criticarea la gazeta de pe­rete şi afişarea caricaturilor celor care au lipsit nemotivat de la lu­cru — printre care şi a tractoristu­lui Alexandru Ilieş — au avut drept rezultat lichidarea acestor absenţe. Odată munca organizată în acest fel, roadele n-au întîrziat să se a­­rate. Pînă la 20 ianuarie, la S.M.T. Surduc s-au reparat 54 la sută din tractoare, 48 la sută din pluguri şi cea mai mare parte din culti­vatoare şi semănători. Fireşte că şi aici există lipsuri, că procentul de reparaţii putea fi mai mare. Insă faptul că staţiunea — odi­nioară mereu codaşă — a ajuns astăzi fruntaşă pe regiune la re­paraţii, merită toată lauda. Cum stau, în acelaşi timp, lucru­rile la S.M.T. Şieu-Odorhei ? Deşi are aceleaşi condiţii de lucru ca şi la S.M.T. Surduc, conducerea sta­ţiunii Şieu-Odorhei — in frunte cu directorul Laurean Tulai — s-a si­tuat de la început pe poziţia că la acest S.M.T. munca de reparaţii nu poate fi organizată pe ansamble şi subansamble. Dacă s-ar fi folo­sit condiţiile existente, s-ar fi pu­tut organiza şi în această staţiune măcar cîteva posturi de reparaţii la piesele principale. Lucrîndu-se dezorganizat, de mîntuială, nefiind asigurat nici ne­cesarul de piese de schimb, era fi­resc că la acest S.M.T. să nu se re­pare pînă la 20 ianuarie decît II la sută din numărul tractoarelor planificate. Mai îngrijorătoare este situaţia la S.M.T. Bistriţa, unde deşi exis­tă condiţii de lucru mai bune de­cit la S.M.T. Surduc sau la S.M.T. Şieu-Odorhei, procentul reparaţiilor este redus. Cauza întîrzierii repa­raţiilor constă în unele greşeli să­­vîrşite în organizarea muncii de reparaţii după metoda reparării pe ansamble şi subansamble. Se ştie că această înaintată metodă impli­că repartizarea cît mai justă a oa­menilor, astfel ca să existe un flux continuu în procesul tehnologic. Neţinlndu-se seama de acest lucru, repararea motoarelor — şi în spe­cial rodarea lor la bancul de pro­bă — s-au efectuat cu încetineală, într-un ritm care a dezorganizat într-o însemnată măsură munca. Apoi, unele echipe de lucru—ca de pildă echipa de la postul nr. I — au fost desfiinţate. La alte posturi, componenţa echipelor a fost schim­bată de la o zi la alta, încetinind în mod nepermis ritmul reparaţii­lor. Cam aceleaşi lucruri se pot spu­ne şi despre gospodăriile agricole de stat Cluj, Cojocna şi Bistriţa, codaşe la reparaţii. Conducerea gospodăriei de stat Cojocna, de pildă, nu s-a obosit cel puţin să-şi întocmească un plan real de repa­raţii, iar în prezent nu se îngri­jeşte de loc de procurarea pieselor de schimb. Rezultatele se văd les­ne : pînă la 20 ianuarie, în incinta gospodăriei n-a fost reparat măcar un singur tractor din cele planifi­cate, iar din plugurile repartizate pentru reparaţii s-au revizuit doar trei. In acelaşi­ timp la gospodă­ria agricolă de stat Gherla — gos­podărie cu aceleaşi posibilităţi ca şi cea din Cojocna — datorită preocupării conducerii pentru buna organizare a muncii de reparaţii, rezultatele sînt altele: pînă la 20 ianuarie s-au reparat jumătate din numărul de tractoare şi aproape toate plugurile. Posibilităţi de urgentare a repa­raţiilor există. Rămîne ca aceste posibilităţi să fie puse în valoare, astfel ca rezultatele muncilor de reparaţii să se îmbunătăţească. Co­mitetul executiv al sfatului popular regional Cluj trebuie să îndemne unităţile cu pricina să ia neîntîr­­ziat măsuri în această direcţie. MIRCEA SCRIPCA corespondentul „Romîniei libere“ în regiunea Cluj

Next