Romînia Liberă, ianuarie 1956 (Anul 14, nr. 3496-3520)
1956-01-27 / nr. 3517
Proletari din toate ţările, uniţi-vă l MurnaHm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Pentru pace şi securitate colectivă! Astăzi încep la Praga lucrările Comitetului politic consultativ al ţărilor participante la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat în cursul anului trecut la Varşovia. După cum se ştie, ţările membre ale acestui tratat şi-au luat obligaţia să se consulte între ele asupra tuturor problemelor internaţionale importante care afectează interesele lor comune. In aceste consultări ţările care fac parte din tratatul de la Varşovia se călăuzesc după obiectivele care stau la însăşi temelia politicii lor externe: întărirea păcii şi asigurarea securităţii internaţionale. In acest sens, în tratat se arată încă din capul locului că „părţile contractante se obligă ca, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, să se abţină în relaţiile lor Internaţionale de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea ei şi să rezolve litigiile lor internaţionale prin mijloace paşnice în aşa fel încît să nu pericliteze pacea şi securitatea internaţională... Părţile contractante declară că sînt gata să participe în spiritul unei colaborări sincere la toate acţiunile internaţionale avînd drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale şi că îşi vor consacra în întregime forţele atingerii acestor ţeluri. Totodată, părţile contractante vor depune eforturi pentru ca, în înţelegere cu alte state care doresc să colaboreze în această direcţie, să se ia măsuri eficiente în vederea reducerii generale a armamentelor şi a interzicerii armelor atomice, cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă. Prezentul Tratat este deschis şi altor state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, care vor declara că sînt gata ca, participînd la prezentul Tratat, să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor“. Prin încheierea tratatului de la Varşovia, cele opt state europene au creat o bază trainică şi de nădejde pentru asigurarea securităţii ţărilor lagărului socialist, pentru întărirea capacităţii lor de apărare şi organizarea unei riposte împotriva forţelor agresive. Tratatul de la Varşovia a fost încheiat într-un moment în care ratificarea acordurilor agresive de la Paris de către parlamentele statelor vest-germane a creat în Europa o situaţie nouă. Cedînd presiunilor exercitate de S.U.A. şi Anglia, cercurile guvernante din Europa occidentală au trecut la refacerea militarismului german în ciuda voinţei exprimate cu hotărîre de popoarele europene. Mai mult decît atît, cercurile conducătoare occidentale au creat toate condiţiile ca Wehrmachtul reînviat să fie înzestrat cu toate genurile de arme de exterminare în masă. Refacerea militarismului vestgerman a fost însoţită de numeroase acţiuni agresive ale puterilor occidentale şi în alte părţi ale lumii. Spre sfîrşitul anului 1954, la Moscova, a avut loc conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Ţările participante la conferinţă au prevenit din nou opinia publică asupra primejdiei pe care o reprezintă pentru Europa şi pentru întreaga lume politica puterilor occidentale. Ele au hotărit ca în cazul ratificării acordurilor de la Paris să se întîlnească din nou pentru a lua în discuţie contramăsurile care se impuneau. După ratificarea acordurilor de la Paris privitoare la refacerea Wehrmachtului, statele europene iubitoare de pace s-au întîlnit în conferinţa de la Varşovia. Analizînd cu temeinicie situaţia internaţională existentă, ţările europene iubitoare de pace au ajuns la concluzia că se impune adoptarea unor măsuri de apărare pentru a garanta atît securitatea lor cît şi a celorlalte ţări din Europa şi pentru a opri, la nevoie, acţiunile unui agresor. Tratatul încheiat la Varşovia constituie o nouă expresie a solidarităţii celor opt state, deja legate printr-o statornică şi multilaterală colaborare. Uniunea Sovietică şi statele de democraţie populară au arătat în nenumărate rînduri că se opun ideii organizării unor blocuri militare de state opuse altor state. Sînt prea bine cunoscute nenumăratele propuneri făcute de Uniunea Sovietică în vederea organizării unui sistem de securitate colectivă la care să participe toate statele europene, indiferent de orînduirea lor socială- Opinia publică internaţională a îmbrăţişat cu căldură aceste propuneri limpezi şi pe înţelesul tuturor. Adoptarea acestor propuneri ar fi creat un climat şi mai favorabil destinderii internaţionale. In cursul anului trecut s-a văzut prea bine că destinderea încordării internaţionale e posibilă. Datorită presiunii tot mai categorice a opiniei publice mondiale, conducătorii statelor occidentale au participat la o conferinţă a celor patru puteri. La Geneva s-a vădit că „războiul rece“ poate fi înlăturat, că popoarele pot şi trebuie să colaboreze între ele în interesul păcii. In anul trecut s-au conturat pe arena internaţională semnele unei oarecari destinderi a încordării. Principiile coexistenţei paşnice între statele cu structuri diferite a cîştigat tot mai mult teren. In acest sens s-a observat şi o strîngere a legăturilor între asemenea state- Popoarele au urmărit cu atenţie vizita conducătorilor Uniunii Sovietice în India, Birmania şi Afganistan. Ele au văzut în aceasta o contribuţie preţioasă adusă la opera cunoaşterii şi apropierii între popoare, la cauza consolidării păcii. O izbîndă a ideii de coexistenţă paşnică şi totodată o confirmare a prestigiului internaţional al ţărilor de democraţie populară a constituit-o primirea noilor membri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe lîngă elementele pozitive care au dus la înviorarea situaţiei internaţionale am fost însă martorii unor noi încercări de reînviere a „războiului rece“, de învrăjbire a popoarelor, de creare a unor noi focare de război în lume. Opinia publică internaţională a putut vedea acţiunile agresive ale unor puteri occidentale care încearcă să provoace conflicte în Orientul Apropiat şi Mijlociu în scopul lărgirii alianţei agresive de la Bagdad La aceasta am putea adăuga faptul că încă în primele zile ale acestui an a avut Ioc oficializarea creării Wehrmachtului. In Asia, în ciuda tratativelor chino-americane care se desfăşoară la Geneva, clica dankaisistă nu conteneşte acţiunile sale agresive. Consultările anglo-americane care vor avea Ioc zilele acestea la Washington îşi propun de altfel să găsească paleative acutelor divergenţe dintre cele două puteri, mai cu seamă pentru a găsi noi posibilităţi de intensificare a „războiului rece“. Colaborarea statelor socialiste şi acţiunile întreprinse de ele se desfăşoară însă pe cu totul alte planuri. Această colaborare are ca rezultat întărirea lagărului păcii şi socialismului şi promovarea cu o vigoare mereu sporită a principiilor menite să ducă la întărirea păcii. Această luptă se duce de pe o bază considerabil întărită. Ţările noastre au păşit la realizarea unor noi planuri cincinale care vor asigura o continuă şi rapidă creştere a lagărului nostru. Pacea nu numai că este apărată astăzi de sute şi sute de milioane de oameni de pe tot cuprinsul globului, dar are un puternic apărător în statele lagărului socialist. Iar tratatul de la Varşovia se bucură în întreaga lume de o puternică simpatie în rîndurile maselor celor mai largi, ale căror năzuinţe spre întărirea securităţii popoarelor şi a păcii generale, le apără. Consfătuire cu inovatorii din agricultură CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Zilele trecute a avut loc în oraşul Constanţa prima consfătuire a inovatorilor din agricultură din regiunea Constanţa. In deschidere, ing. Nicolae Ionescu, vicepreşedinte al filialei A.S.I.T., a prezentat referatul „Asupra analizei dezvoltării mişcării de inovaţie în agricultură şi desfăşurarea concursului de inovaţii pe 1955 în regiunea Constanţa“. Din analiza făcută în ceea ce priveşte activitatea în anii primului plan Cincinal, reiese că un număr de 212 inovatori au prezentat 338 propuneri de inovaţii, din care s-au aplicat 168, realizîndu-se o economie de peste 7 milioane lei. Au luat cuvîntul apoi peste 25 inovatori, printre care şi Ion Antonovici, şef mecanic la S.M.T. Hagieni, care a fost propus pentru a participa la consfătuirea inovatorilor pe ţară. Consfătuirea a hotărît tematica inovaţiilor ce vor rezolva greutăţile din producţie şi a ales grupul de inovatori ce vor pleca la consfătuirea pe ţară. Mesajul personal al lui N. A. Bulganin, remis preşedintelui Eisenhower la 25 ianuarie de către ambasadorul sovietic In S.U.A., se află în centrul atenţiei opiniei publice şi al comentariilor de politică internaţională din presa mondială. Acest interes, care , în opinia publică largă, dacă nu la toţi comentatorii care vădite accente de satisfacţie este explicabil , experienţa a învăţat pe milioane de oameni că fiecare gest al Uniunii Sovietice şi al conducătorilor ei este însufleţit de voinţa de a contribui la slăbirea încordării internaţionale, la realizarea securităţii popoarelor, la consolidarea păcii în lume. Protocolul semnat ieri la Helsinki, cu privire la restituirea către Finlanda a teritoriului Porkkala-Udd este o nouă concretizare a acestei politici de prietenie şi colaborare pe care Uniunea Sovietică o promovează faţă de vecinii săi şi faţă de toate ţările. In acelaşi timp, prin renunţarea la singura bază pe care a mai avut-o peste graniţele sale, Uniunea Sovietică a arătat încă odată că repetatele chemări pe care le-a adresat altor state pentru realizarea unui acord în problema dezarmării şi pentru desfiinţarea bazelor militare situate pe teritorii străine, sînt însoţite de măsuri proprii şi concrete în acest sens. Pr poziţia S.U.A. în problema dezazarmării a fost din nou subliniată de preşedintele Eisenhower care în cadrul conferinţei sale de presă de miercuri a reafirmat intenţiile Statelor Unite de a nu renunţa la nici una din tezele după care ele se călăuzesc în această problemă. Insistind asupra adoptării propunerilor sale cu privire la controlul aerian — înaintea realizării oricărui acord privitor la dezarmare — preşedintele S.U.A. n-a făcut decît să repete acele puncte de vedere care au creat nenumărate dificultăţi bunului mers al activităţii comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Printre ţările care joacă un rol tot mai activ pe arena internaţională şi care şi-au exprimat nu odată dorinţa de a se interzice armele de exterminare în masă se numără şi India. Ieri, poporul indian a sărbătorit un eveniment de o deosebită importanţă în istoria sa, cea de a şasea aniversare a proclamării independenţei Indiei. Din declaraţiile făcute cu acest prilej de către conducătorii săi, se poate vedea destul de clar că India este hotărîtă să ducă mai departe o politică axată pe principiile coexistenţei paşnice, să-şi aducă aportul la rezolvarea problemelor Asiei, să lupte pentru întărirea colaborării internaţionale şi a păcii. Din legătură tot cu probleele Asiei şi de nii păcii în această parte mii, trebuie remarcat că în aceste zile tratativele sovieto-japoneze de la Londra atrag tot mai mult a■ atenţia opiniei publice. Referindu-se la declaraţia lui Hatoyama, unele agenţii de presă consideră desfăşurarea tratativelor ca permiţînd să se spere că nu mai este departe momentul cînd starea de război dintre Japonia şi U.R.S.S. va înceta. De altfel, după cum reiese şi din comunicatul dat publicităţii la 23 ianuarie în cadrul tratativelor, a început discutarea proiectului de tratat de pace pe articole. NICOLAE LUPU * roaie- f irirea ♦ a lu- * ! Anul XIV Nr. 3517 4 pagini 20 bani Vineri 27 ianuarie 1956 Creşte baza tehsnco-materială a agriculturii noastre In curînd, staţiunile de maşini şi tractoare din întreaga ţară vor primi primele tractoare, maşini agricole şi alte utilaje repartizate pentru anul 1956. Acestea, împreună cu cele existente, vor aduce o contribuţie însemnată în sporirea producţiei agricole la hectar. Vor fi înzestrate cu maşini agricole în special regiunile mari producătoare de cereale, Constanţa, Galaţi, Bucureşti, Craiova şi Timişoara. Pina la sfîrşitul anului 1956, staţiunile de maşini şi tractoare existente, precum şi cele 17 noi S.M.T.-uri care vor intra în funcţiune pînă la începutul lunii octombrie vor primi maşini şi unelte agricole a căror valoare întrece suma de 175 de milioane lei. Agricultura va primi din producţie naţională peste 1.100 de tractoare KD-35 şi MTZ, mai mult de 1.700 pluguri de tractor, 600 de cultivatoare suspendate pentru tractoarele MTZ, peste 2000 de grape cu disc şi cu colţi, 200 de tăvălugi dinţaţi, 450 de semănători de cereale IAR- 511. Pentru însămînţarea culturilor prăşitoare în cuiburi aşezate în pătrat vor fi folosite cu 500 de semănători mai mult decît anul trecut. Datorită înzestrării S.M.T.-urilor cu noi tractoare şi maşini agricole moderne, precum şi extinderii iniţiativei Eroului Muncii Socialiste, Vasile Voichiţă de a se realiza anual 1000 de hantri de fiecare tractor KD- 35, în anul 1956 se va realiza mecanizat uri volum de lucrări cu aproape 1.200.000 hantri mai mare decît anul trecut. (Agerpres) Cu avot sporit, spre realizarea sarcinilor noului cincinal PE ŞANTIERUL LAMINORULUI DE LA ROMAN Printre măreţele construcţii industriale prevăzute să intre în funcţiune în cursul celui de al doilea pUn cincinal se numără şi marele laminor de la Roman care va produce ţevi de diferite dimensiuni. In aceste zile, pe şantierul laminorului de la Roman munca se desfăşoară cu spor. Se lucrează la săparea şi turnarea fundaţiilor, la montarea diferitelor agregate. In clişeu : un aspect interior al halei nr. 1. Aici se execută fundaţiile necesare agregatelor laminorului. Experienţa noastră în organizarea brigăzilor de productivitate Iniţiativa organizării brigăzilor A productivitate nu este rodul unei idei spontane, ci rezultatul unui şir întreg de cercetări, materializarea rezultatelor obţinute. Anul trecut a început să ne viziteze fabricatov. Gali, directorul Universităţii serale de marxism-leninism, de pe lîngă comitetul de partid al Regiunii Autonome Maghiare. Tînărul economist şi-a propus să întocmească în fabrica noastră documentaţia practica pentru lucrarea de diplomă pe care o avea de prezentat la examenul de stat. Cercetările sale ne-au ajutat să descoperim o serie de rezerve interne. In felul acesta, am ajuns la concluzia că trebuie să întreprindem ceva pentru cercetarea şi mai minuţioasă a rezervelor interne ale fabricii, să găsim o formă de lucru care să asigure mobilizarea tuturor muncitorilor din fabrică la valorificarea acestor rezerve. Menţionez că acest lucru era necesar cu toate că noi am realizat planul înainte de termen, cu toate că am îndeplinit indicii de plan. Documentele Congresului partidului ne-au atras atenţia asupra importanţei îndeplinirii în întregime a sarcinii planificate cu privire la creşterea productivităţii muncii, principal izvor al continuei reduceri a preţului de cost, al sporirii producţiei industriale, fără de care nu se poate asigura ridicarea salariului real al oamenilor muncii. Dezbătînd sarcinile noastre de producţie pe primul an al celui de al II-lea cincinal am întocmit, cu ajutorul tov. Gali, un proiect de măsuri pentru cercetarea izvoarelor de creştere a productivităţii muncii în întreprinderea noastră. După studierea amănunţită a planului şi după discuţiile purtate cu organele comitetului orăşenesc şi regional de partid, am început să-l aplicăm în practică. Intîi s-a format colectivul central de acţiune pe fabrică, în care au intrat conducătorul tehnic, tehnicieni, şefii de secţie şi sectoare, planificatori, maiştri şi muncitori fruntaşi. Colectivul şi-a început munca prin studierea unor materiale teoretice şi tehnice cu privire la căile creşterii productivităţii muncii. S-a întocmit un plan tematic, cuprinzînd obiectivele de sporire a productivităţii muncii. Fiecare membru al colectivului central de acţiune a pornit să organizeze cîte o brigadă de productivitate în sectorul său de muncă, avînd sarcina de a instrui minuţios muncitorii, de a-i mobiliza la descoperirea rezervelor interne ale fiecărui loc de muncă. Paralel, organizaţia de bază a discutat această iniţiativă şi a hotărît să o susţină cu toate forţele. De asemenea, organizaţia de bază K.T.M. şi comitetul de întreprindere au început să popularizeze, odată cu prelucrarea documentelor Congresului partidului, importanţa descoperirii izvoarelor care duc la sporirea productivităţii muncii în fiecare loc de muncă. Astfel, în scurt timp s-au alcătuit 18 brigăzi de productivitate care se străduiesc să găsească toate posibilităţile de creştere a productivităţii muncii, descoperă cauzele care frânează această creştere şi propun măsuri pentru îndepărtarea lor. De pildă, unele brigăzi au studiat problema folosirii judicioase a timpului de muncă, au luat atitudine pentru lichidarea întîrzierilor şi a absenţelor nemotivate. Altele studiază posibilităţile sporirii randamentului maşinilor. T'ț cs r* 1 fionoro Keirrorl o elnrlinnn — ._L,1 _ 1 _ v-v-‘ * iguuu oiuuiata niuuiitucidl JJ1UUICIUCIC productivităţii muncii după specificul fiecărui sector şi loc de muncă. Membrii brigăzilor se străduiesc să atragă în această acţiune cît mai mulţi muncitori. De pildă, la tăbăcăria piei feţe, la început brigada a fost compusă din 3 oameni. A doua zi, alţi nouă muncitori au intrat în brigadă, a patra zi încă şase. Fiecare din ei a făcut propuneri concrete de îmbunătăţire a aprovizionării, introducerea micii mecanizări, tratarea diferenţiată cu chimicale a pieilor de diferite grosimi, etc. Această iniţiativă a creat o atmosferă de muncă mai intensă în fabrică. Intîrzierile şi absenţele nemotivate s-au redus. Există o adevărată efervescenţă în fiecare secţie, o exigenţă reciprocă din partea muncitorilor din diferite sectoare atît faţă de calitatea, cît şi faţă de furnizarea la timp a materiei prime sau semifabricatului respectiv. A crescut exigenţa şi faţă de munca conducerii întreprinderii. Noi ştim că acum trebuie să asigurăm aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materii prime şi auxiliare, să asigurăm rezolvarea operativă şi traducerea în viaţă a tuturor propunerilor juste care duc la creşterea productivităţii muncii. Totodată, ne străduim să ne însuşim mai temeinic cunoştinţele teoretice de economie politică şi politică economică, să ne îmbogăţim cunoştinţele de specialitate, ridicîndu-le la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Săptămînal discutăm, şi zilnic urmărim rezultatele activităţii brigăzilor de productivitate, acordînd în acelaşi timp atenţie tuturor aspectelor producţiei : ritmicitatea, calitatea şi sortimentele. După primele rezultate ale activităţii brigăzilor de productivitate putem trage concluzia că ele sînt un factor hotărîtor în îmbunătăţirea muncii întregului colectiv al fabricii. Funcţionarii au început şi ei să studieze posibilităţile de creştere a productivităţii muncii lor. Acţiunea a trezit o opinie publică sănătoasă îndreptată spre descoperirea noului, împotriva retrograzilor, a chiulangiilor şi leneşilor. Sîntem hotărîţi ca, prin îmbunătăţirea continuă a muncii brigăzilor noastre, să ajungem nu numai la sporirea productivităţii muncii cu 14 la sută — cît ne trasează sarcina planului primului an din noul cincinal — ci să şi depăşim această sarcină cu mult. Lajos Csutak directorul fabricii "Petőfi Sandor"-Tg. Mureş ! Să grăbim repararea tractoarelor şi maşinilor agricole! O iniţiativă lăudabilă Posibilităţi asemănătoare, rezultate diferite Pe la jumătatea lunii ianuarie a anului trecut, mecanizatorii din ţara noastră ca şi alţi cititori mai puţin interesaţi în probleme de mecanică agricolă, au aflat din ziare că S.M.T. Turnişor-Sibiu şi-a terminat reparaţiile. Succesul mecanizatorilor de la S.M.T. Turnişor-Sibiu era într-adevăr de invidiat şi mulţi îl socoteau poate ca pe ceva întimplător. Dar iată că peste un an de zile o nouă ştire vesteşte în ţară că acelaşi S.M.T. şi-a terminat reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole necesare lucrărilor agricole de primăvară cu patru zile mai devreme faţă de anul trecut. Cu acest succes mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor-Sibiu au păşit în noul cincinal. Să vedem însă secretul acestor succese. Propriu zis nu-i un secret, ci o metodă înaintată folosită în staţiunile de maşini şi tractoare din Uniunea Sovietică. Ea constă în menţinerea planificată a întregului parc de maşini şi tractoare în stare de funcţionare permanentă. Astfel, prin serviciul de întreţinere se organizează ţinerea unei evidenţe stricte pe fiecare tractor sau maşină agricolă in parte, înregistrîndu-se la zi toate lucrările executate în teren atît în graficul de întreţinere cît şi în fişa tractorului sau maşinii respective. In măsura executării contrajului planificat, se face verificarea tuturor tractoarelor şi maşinilor agricole, iar cele care necesită anumite reparaţii sînt scoase din producţie şi un timp cît mai scurt sînt reparate de personalul atelierului mobil, care, tot timpul pe teren ţine legătura cu mecanicii de sectoare. După aceasta, tractoarele sau maşinile reparate sunt trimise din nou în cimp. La buna întreţinere a tractoarelor şi maşinilor agricole de la S.M T. Turnişor-Sibiu au mai contribuit şi mecanicii din ateliere care au efectuat din timp cîte un control pe teren, contribuind astfel la evitarea unor defecţiuni nesezisate de tractorişti. Folosind această metodă, S.M.T. Turnişor-Sibiu a redus considerabil timpul necesar reparării tractoarelor şi maşinilor agricole şi pe deasupra a realizat o economie de aproape 700.000 lei. Iniţiativa aplicării acestei metode aparţine inginerului mecanic Eugen Grigorescu, care a vizitat expoziţia agricolă unională de la Moscova. După proiectul adus de la Moscova şi a indicaţiilor acestuia, s-au putut executa în staţiune o serie de dispozitive noi (bancuri de încercare şi verificare a transmisiilor la tractorul R.D., dispozitivul pentru demontarea supapelor, dispozitivul pentru demontarea şi montarea supapelor de bord, etc.) care au ajutat mult la executarea reparaţiilor într-un timp scurt. Dacă în campania de reparaţii a anului trecut au fost prezentate numai şase inovaţii, anul acesta mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor-Sibiu, consultînd materialul sovietic, au prezentat 30 de inovaţii. Cu ajutorul acestor inovaţii s-a putut asigura întregul utilaj necesar efectuării lucrărilor de precizie în cadrul staţiunii, fără a mai fi nevoie de a trimite tractoare sau motoare agricole pentru a fi reparate în centrul mecanic sau în altă parte. Succesul mecanizatorilor de la S.M.T. Turnişor-Sibiu se mai datoreşte şi bunei organizări a muncii, după metoda de reparare a tractoarelor şi maşinilor agricole pe ansamble şi subansamble. Anul acesta, S.M.T. Turnişor-Sibiu are de executat un număr de lucrări sporit. Faptul că întregul parc de tractoare şi maşini agricole este pus la punct, constituie garanţia realizării sarcinilor ce-i revin. Ing V. N. CEAUŞU In regiunea Cluj munca de reparare a tractoarelor şi maşinilor agricole este rămasă în urmă în multe staţiuni de maşini şi tractoare şi gospodării agricole de stat. La S.M.T. Şieu-Odorhei, de pildă, pînă la 20 ianuarie nu s-a reparat decît II la sută din numărul tractoarelor planificate. La S.M.T. Bistriţa, pînă la aceeaşi dată, nu fuseseră reparate decît 27 la sută din tractoare şi 32 la sută din pluguri. La gospodăria agricolă de stat Cojocna, pînă la 20 ianuarie nu s-a reparat nici un tractor, iar dintre pluguri doar trei. Codaşe la reparaţii sînt şi gospodăriile agricole de stat Cluj şi Bistriţa. Unii conducători de unităţi caută să explice lipsurile susţinînd ba că „n-avem condiţii", ba că „lipsesc piesele necesare", etc. Ei nu caută să analizeze mai adînc lucrurile, să vadă că lipsurile existente îşi au rădăcina în felul defectuos de a organiza munca. S.M.T.Surduc şi Şieu-Odorhei, de exemplu, au amîndouă condiţii similare de lucru. Ca şi la Şieu- Odorhei, la S.M.T. Surduc mai sînt încă greutăţi. Această staţiune nu are ateliere corespunzătoare din toate punctele de vedere pentru desfăşurarea lucrului. Totuşi, prin strădania conducerii staţiunii — în frunte cu tov. director Gheorghe Cimpoianu — munca a fost organizată după metoda sovietică de reparaţii pe ansamble şi subansamble. O atenţie însemnată s-a acordat desfăşurării muncii politice în rîndurile mecanizatorilor, lucru ce a dat bune rezultate. Bunăoară, întrecerea socialistă a fost pornită de mult şi se desfăşoară într-un ritm intens. Graficele — întocmite cu regularitate — sînt urmărite cu interes de mecanizatori. In fruntea întrecerii socialiste se află in prezent echipa mecanicului Ilisie Chişu şi echipa condusă de Dionisie Maior. Criticarea la gazeta de perete şi afişarea caricaturilor celor care au lipsit nemotivat de la lucru — printre care şi a tractoristului Alexandru Ilieş — au avut drept rezultat lichidarea acestor absenţe. Odată munca organizată în acest fel, roadele n-au întîrziat să se arate. Pînă la 20 ianuarie, la S.M.T. Surduc s-au reparat 54 la sută din tractoare, 48 la sută din pluguri şi cea mai mare parte din cultivatoare şi semănători. Fireşte că şi aici există lipsuri, că procentul de reparaţii putea fi mai mare. Insă faptul că staţiunea — odinioară mereu codaşă — a ajuns astăzi fruntaşă pe regiune la reparaţii, merită toată lauda. Cum stau, în acelaşi timp, lucrurile la S.M.T. Şieu-Odorhei ? Deşi are aceleaşi condiţii de lucru ca şi la S.M.T. Surduc, conducerea staţiunii Şieu-Odorhei — in frunte cu directorul Laurean Tulai — s-a situat de la început pe poziţia că la acest S.M.T. munca de reparaţii nu poate fi organizată pe ansamble şi subansamble. Dacă s-ar fi folosit condiţiile existente, s-ar fi putut organiza şi în această staţiune măcar cîteva posturi de reparaţii la piesele principale. Lucrîndu-se dezorganizat, de mîntuială, nefiind asigurat nici necesarul de piese de schimb, era firesc că la acest S.M.T. să nu se repare pînă la 20 ianuarie decît II la sută din numărul tractoarelor planificate. Mai îngrijorătoare este situaţia la S.M.T. Bistriţa, unde deşi există condiţii de lucru mai bune decit la S.M.T. Surduc sau la S.M.T. Şieu-Odorhei, procentul reparaţiilor este redus. Cauza întîrzierii reparaţiilor constă în unele greşeli săvîrşite în organizarea muncii de reparaţii după metoda reparării pe ansamble şi subansamble. Se ştie că această înaintată metodă implică repartizarea cît mai justă a oamenilor, astfel ca să existe un flux continuu în procesul tehnologic. Neţinlndu-se seama de acest lucru, repararea motoarelor — şi în special rodarea lor la bancul de probă — s-au efectuat cu încetineală, într-un ritm care a dezorganizat într-o însemnată măsură munca. Apoi, unele echipe de lucru—ca de pildă echipa de la postul nr. I — au fost desfiinţate. La alte posturi, componenţa echipelor a fost schimbată de la o zi la alta, încetinind în mod nepermis ritmul reparaţiilor. Cam aceleaşi lucruri se pot spune şi despre gospodăriile agricole de stat Cluj, Cojocna şi Bistriţa, codaşe la reparaţii. Conducerea gospodăriei de stat Cojocna, de pildă, nu s-a obosit cel puţin să-şi întocmească un plan real de reparaţii, iar în prezent nu se îngrijeşte de loc de procurarea pieselor de schimb. Rezultatele se văd lesne : pînă la 20 ianuarie, în incinta gospodăriei n-a fost reparat măcar un singur tractor din cele planificate, iar din plugurile repartizate pentru reparaţii s-au revizuit doar trei. In acelaşi timp la gospodăria agricolă de stat Gherla — gospodărie cu aceleaşi posibilităţi ca şi cea din Cojocna — datorită preocupării conducerii pentru buna organizare a muncii de reparaţii, rezultatele sînt altele: pînă la 20 ianuarie s-au reparat jumătate din numărul de tractoare şi aproape toate plugurile. Posibilităţi de urgentare a reparaţiilor există. Rămîne ca aceste posibilităţi să fie puse în valoare, astfel ca rezultatele muncilor de reparaţii să se îmbunătăţească. Comitetul executiv al sfatului popular regional Cluj trebuie să îndemne unităţile cu pricina să ia neîntîrziat măsuri în această direcţie. MIRCEA SCRIPCA corespondentul „Romîniei libere“ în regiunea Cluj