Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)
1958-10-10 / nr. 4355
V Preţuirea muncii rodnice CEFERIŞTILOR DE LA COMPLEXUL „GRIVIŢA ROŞIE“ LE-A FOST DECERNAT IERI DRAPELUL DE PRODUCŢIE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAŞĂ PE ŢARĂ . Foto: NICU VASILE , la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Capitală, în citadela luptelor eroice ale ceferiştilor din februarie 1933, a fost ieri sărbătoare. O sărbătoare ce se înscrie cu litere mari în istoria acestor ateliere. Căci ce poate fi mai semnificativ decît constatarea că munca, strădania unui colectiv, este răsplătită şi apreciată aşa cum se cuvine. Nu cu mult timp în urmă, pentru activitatea depusă în cursul primului semestru al acestui an, muncitorii şi tehnicienii de aici au fost răsplătiţi pentru a treia oară consecutiv cu Steagul roşu de producţie al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi al C.C. al Sindicatului pe ramură. Şi acum iată... O nouă răsplată şi mai însemnată : Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri, de întreprindere fruntaşă pe ţară, şi un premiu de 750.000 lei. La festivitatea care a avut loc în marea sală a noii cantine au luat parte alături de miile de muncitori ceferişti ai Complexului delegaţi ai unor întreprinderi de căi ferate din ţară. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii : Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Fl. Dănălache, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Mihai Marin, secretar al C.C.S., I. Diaconescu, adjunct al ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Dumitru Lucaci, vicepreşedinte al C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturi şi telecomunicaţii, V. Popescu, prim-secretar al Comitetului raional de partid Griviţa Roşie, Gh. Borş, secretarul comitetului de partid al Complexului, Dumitru Miron, directorul Complexului, Pană Sişea, vicepreşedinte al comitetului de întreprindere, Cornel Mihailovici, director general în Departamentul Căilor Ferate, Dionisie Vlase, secretarul comitetului U.T.M. al Complexului, Costina Radu, turnătoare şi Constantin Stroescu, cazangiu. Ce considerente, ce succese, ce realizări de seamă au înscris ceferiştii de la Griviţa Roşie pentru care sunt azi deţinători ai unei asemenea înalte distincţii a muncii ? Aşa cum a reeşit din raportul tov. Miron Dumitru, director al Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie", anul 1957 a fost încheiat cu rezultate bune. Dacă ne referim de pildă la principalii Indici ai pe trecut ceferiştii au depăşit planul producţiei globale cu 6 la sută, au mărit productivitatea muncii cu 6,3 la sută peste sarcina de plan şi au redus preţul de cost realizînd economii de peste 13 milioane lei. In aplauzele entuziaste ale ceferiştilor, tovarăşul Emil Bodnăraş a inmînat conducătorilor Complexului Diploma prin care se conferă acestei întreprinderi Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri. Apoi o delegaţie a constructorilor de tractoare de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Ora- CL. RADULESCU (Continuare in pag. 2-a) Delegaţia uzinelor „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin, deţinătoare pînă acum a Drapelului de producţie al Consiliului de Miniştri, a transmis această înaltă distincţie colectivului Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie*. Proletari 3în lacte fârile, uriiți-vit l min mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNÍ Anul XVI nr. 4355 4 pagini — 20 bani Vineri 10 octombrie 1958 mportante lucrări de construcţii in întreaga ţară • O NOUĂ FABRICA DE PINE LA OCNA MUREŞULUI • NOI LUCRĂRI DE ÎNDIGUIRE • LINII DE TROLEIBUZ LA ORAŞUL STALIN. In ultima vreme Departamentul de Arhitectură şi Urbanism din Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii a avizat o serie de proiecte de mare importanţă. Astfel, s-a avizat sarcina de proiectare a unei fabrici de pîine cu o capacitate de 12 tone pe zi care se va construi la Ocna Mureşului, precum şi alimentarea cu apă a acestui oraş. Pe linia acţiunilor de îmbunătăţiri funciare a fost avizată sarcina de proiectare a lucrărilor de îndiguire a zonei Gîrliciu- Dăeni din regiunea Constanţa şi refacerea sistemului de desecare la Sareş — regiunea Timişoara. S-a avizat de asemenea proiectul privind realizarea liniilor de troleibuz nr. 3 şi 4 care se vor introduce în Oraşul Stalin pentru îmbunătăţirea transportului în comun. Printre proiectele ce s-au avizat favorabil, se f1 numără şi cel al fabricii de mobilă ce urmează să se construiască la Iaşi. în urma recomandărilor făcute acestui proiect, s-a reuşit să se facă o economie de 3.000.000 lei față de valoarea aprobată la sarcina de proiectare. * Primirea cetăţenilor la instituţiile stat Raid anchetă organizat la cîteva instituţii centrale de stat din Bucureşti Cetăţenii patriei noastre participă azi în mod activ la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Ca drept stăpîni ai ţării, cetăţenii îşi spun cuvîntul în cele mai complicate probleme privind dezvoltarea economiei şi culturii în ţara noastră. Ei adresează cu încredere instituţiilor de stat cereri şi propuneri privind rezolvarea unor probleme de interes general sau personal. Multe din aceste cereri sau propuneri cetăţenii le adresează direct conducătorilor instituţiilor de stat în discuţiile pe care le au cu ei în zilele de primire. Iată de ce primirea cetăţenilor la instituţiile de stat este o problemă deosebit de importantă. Cetăţenii care vin la instituţiile de stat trebuie să întîlnească aici atenţie şi dragoste, respect faţă de demnitatea lor cetăţenească, grija pentru satisfacerea cererilor lor juste, să găsească oameni care sunt oricînd gata să-i asculte, să-i ajute. Cererile sau propunerile oamenilor muncii sunt o formă eficace a criticii de jos, sunt un ajutor activ acordat instituţiilor noastre de stat în înlăturarea neajunsurilor şi lipsurilor din munca lor, în lupta împotriva tărăgănezi şi a manifestărilor de birocratism. Acestea sunt o manifestare a activităţii şi iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, interesaţi îndeaproape în îmbunătăţirea activităţii instituţiilor noastre de stat. De aceea primirea cetăţenilor la instituţiile de stat trebuie efectuată cu minuţiozitate şi organizată pînă în cele mai mici amănunte. Zilele, orele de primre a cetăţenilor trebuie să fie precise, permanente şi bine cunoscute de cetăţeni. Organizarea primirii cetăţenilor trebuie să fie astfel făcută incit cetăţenii să ştie exact în competenţa cui intră rezolvarea dferitelor probleme. In acest fel se evită aglomerarea cadrelor de conducere cu unele probleme ce pot fi rezolvate de organele în subordine. In unele instituţii de stat din Capitală aceste lucruri sunt cunoscute şi se ţine seama de ele. In alte locuri, primirea cetăţenilor nu este temeinic organizată. De altfel, cele cîteva aspecte surprinse de redactorii noştri: Elisabeta Petreanu, Alice Mihalcea, Pia Rădulescu şi Mihai Alexandru, la cîteva instituţii de stat din Capitală, sunt edificatoare în această privinţă. Respect pentru cetăţeni La sediul Centrocoop-ului din Capitală vin zilnic zeci de cetăţeni pentru diverse treburi. Unii vin în interes de serviciu, fie de la instituţiile cu care Centrocoop-ul are relaţii, fie de la unităţile în subordine; alţii însă, vin din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, minaţi de interese colective sau personale, să rezolve o problemă, să seziseze unele lucruri. Primirea acestora la sediul Centrocoop-ului a fost şi este în atenţia conducerii acestuia, întrucît aceasta constituie o formă a legăturii cu masele, legătură care ajută mult la rezolvarea problemelor din domeniul respectiv de activitate. In vederea primirii oamenilor muncii, conducerea Centrocoop-ului şi-a fixat un program de audienţe cu zile şi ore precise care sînt respectate. Sunt exceptate de la audienţă zilele de luni, cînd tovarăşii din conducere sunt încă pe teren şi vineri care este ziua şedinţelor in interiorul instituţiei. S-a avut în vedere însă şi cazurile urgente care nu pot aştepta audienţele. Acestea se rezolvă pe loc. Cetăţenii merg la direcţia de care ţine problema respectivă iar directorul poate lua operativ măsurile de rezolvare. Aşa bunăoară, în una din aceste zile au venit delegaţii a două gospodării colective din Focşani, regiunea Galaţi, pentru nişte fier balot necesar la confecţionarea budanelor pentru vin. Ei au fost îndrumaţi la tovarăşul Georgescu, şeful serviciului metalo-chimic, care a luat legătură telefonică cu U.R.C.C. Galaţi, dându-i dispoziţii să satisfacă cererea acestor gospodării, chiar dacă nu sunt cuprinse In planul de aprovizionare al U.R.C.C. Galaţi pe această perioadă, dată fiind necesitatea de a se depo(Continuare in pag. 2-a) C ON DE D De la trimisul nostru special In ultimul timp aproape că nu este I. zi ca ziarele să nu aducă măcar o ştire de pe şantierele marilor magistra__________le. La Paroşeni , conducta a trecut munţii spre Ţicleni. La Oneşti s-a deschis un nou şantier al tineretului. Pe traseul Simeria—Caransebeş a început montarea magistralei de est... De la o vreme nu lipsesc din gazete nici veştile care anunţă succese pe tărîmul chimizării gazului metan, al transformării lui în valoroase produse chimice. Intr-un cuvînt, metanul a devenit „la modă". Nu am fi drepţi însă dacă ne-am limita doar la atît. Metanul, ca oricare altă bogăţie a subsolului nostru, înainte de a fi valorificat într-o formă sau alta, este scos la suprafaţă. De ce oare nu am vorbi atunci şi de cei care-l extrag şi-l trimit pe conducte în dife- E METAN rite colţuri ale ţării ? De data aceasta nu lipseşte nici prilejul: duminici ea sărbătoreşte „Ziua petrolistului“. La fel şi totuşi deosebit La Direcţia generală a gazului metan cu sediul la Mediaş, am luat doar primul contact. Mi s-a recomandat să văd sonde în foraj. Nu am priceput atunci rostul acestei recomandări. Dar cum nu văzusem încă nici un şantier de gaz metan, am ascultat propunerea şi am pornit la drum. Spre Bazna, unde se fura din plin. După mai mulţi kilometri părăsim şoseaua pentru a urma un drum de ţară. In cele din urmă turla metalică a unei sonde se vede aproape de tot Am ajuns. Sunt la sonda 33. Mărturisesc că m-am apropiat cu mult inte res de această sondă. Eram curios să descopăr cît mai iute, fără alt ajutor, ce caracterizează forajul în cazul metanului. Am privit atent, am dat roată sondei, m-am uitat din nou și... nimic. Era evident că trebuia să recurg la ajutorul unui om de specialitate. Așa l-am cunoscut pe șeful șantierului Bazna, pe tînărul inginer Ovidiu Neagu, absolvent al Institutului de petrol şi gaze din Moscova. Am stat alături de el, pe o ladă din preajma sondei, şi i-am ascultat explicaţiile privind tot timpul ce se petrecea la gura puţului. El răspundea la întrebările mele, uneori poate naive, iar eu notam cu siriuinţă. — La fel deci şi totuşi deosebit ! — Da. Tehnica forajului în metan nu se deosebeşte prea mult de cea a sondelor petrolifere. La noi este vorba mai mult de o serie de particularităţi şi mai ales de anumite măsuri de precauţie. Aşa am aflat cum metanul gazeifi-' că noroiul de foraj şi-l uşurează, împiedicînd săparea sondei. Gîndiţi-vă numai că gazele apar cu mult înainte ca forajul să ajungă în strat. Chiar de la primii metri foraţi el se face simţit şi pe măsură ce se coboară spre strat presiunea gazelor creşte considerabil. Este clar, că în acest fel pericolul de erupţie pîndeşte sonda la tot pasul. — Vedeţi chiar, că în tot timpul forajului la gura puţului există un prevenitor de erupţie. — Şi dacă totuşi gazele ajung la suprafaţă ? — Noi spunem atunci că sonda se „manifestă“, suflînd afară noroiul de foraj. In acest caz prevenitorul de erupţie se închide şi se pompează noroi proaspăt cu greutate specifică mai TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. 3 a) — p — In cadrul regiunii Piteşti, noua regiune petroliferă a ţării, Băbeni reprezintă fără îndoială una din cele mai tinere schele. Prima sondă a fost dată aici în producţie in luna februarie a acestui an. De atunci pe măsură ce sondorii au înaintat cu forajul, alte sonde au fost puse în exploatare. In clişeu : O vedere luată de pe cuprinsul tinerei schele petrolifere Băbeni. Foto: NICU VASILE _ Sâ grăbim muncile agricole! IDEPEOGQĂREI » « .=« âî rssi Ăi ft m Pînă în prezent, S.M.T.-urile ft 11 din întreaga țară au executat a ft ft proape jumătate din volumul lu- ft ft crărilor contractate. In regiunile ft g Pitești și Suceava, unde se lucrea ft ft ză în două schimburi cu un însem- ft ft nat număr de tractoare, lucrările ft ft agricole sunt pe sfîrşite. Bune re- ft ft zultate au obţinut şi mecanizatorii ft ft S.M.T. din regiunile Cluj, Cons- ft ft Iana, Baia Mare, Bucureşti, Re- ft ftgiunea Autonomă Maghiară. ft ft • In raionul Tulcea, toate gos- ft ft podăriile agricole de stat şi gos- ft ft podăriile colective au terminat ft ft complet însămîntările. Datorită e- îî ft forturilor depuse, în acest an însă ft ft mintările au fost terminate intr-un ft ft timp cu 24 zile mai scurt decit ft ft anul trecut. ft ft • O producţie record de stru-ft ft guri a fost obţinută în toamna a ft ft cestui an la gospodăria agricolă ft » de stat Iveşti, regiunea Galaţi. De ft I pe cele 266 ha. cu vie pe rod, s-au ft îi recoltat 7.000 kg. struguri la hec- ft tar. • La gospodăria agricolă, de ft ft stat Neudorf, regiunea Timişoara,,, Si s-a cultivat 100 ha. cu porumb hi- î » brid. Făcîndu-se două stropiri prin 5 S aspersiune (ploaie artificială) şi S I executîndu-se patru praşile, s-a 5 M obţinut o producţie medie de„ * 10.000 kg. porumb ştiuleţi la ha„ « ft iar pe unele tarlale 15.000 kg. la » ft ha. La rîndul lor, colectiviştii din « ft satul Vaida, raionul Oradea, au g ft recoltat 9670 kg. porumb ştiuleţi ft la hectar. ft ft • In prezent, gospodăriile agri- g ft cele de stat din regiunile Suceava şi g ft Oradea, precum şi gospodăriile co- g ft lective din regiunile Constanţa şi g ft Craiova, sunt pe terminate cu în g ft silozarea furajelor. In întreaga g ft ţară, pînă acum gospodăriile a- g ft gricole de stat şi gospodăriile co- g ft lective au tnsilozat jumătate din g ft cantităţile de furaje planificate. g ?4i »S* Ai S« 3« AA !■« TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — în harta privind situaţia lucrărilor agricole de toamnă, publicată recent în presă, refgiunea Timişoara se situează codaşă în această direcţie. Dar sunt oare condiţii în regiunea Timişoara ca muncile agricole să fie mai avansate, ca ele să se desfăşoare într-un ritm mai rapid ? Drept răspuns la această întrebare să lăsăm să vorbească faptele, o parte din acele fapte care au frînat mult bunul mers al campaniei... La S.M.T. Biled, în timp ce toată lumea ar trebui mobilizată pe ogoare, mecanizatorii sunt chemaţi la centrul staţiunii. La fel se procedează şi cu unii tractoriști de la S.M.T. Zăgujeni ce deservesc gospodăriile agricole colective ale raionului Lugoj. Dacă luăm în considerare toate cele 24 de S.M.T.-uri cate există în Banat, constatăm că din peste 1.700 de tractoare, abia cu 238 de tractoare se lucrează în două schimburi, în plus, 197 tractoare sunt defecte din diferite cauze mai mult sau mai puţin obiective. Oricare ar fi însă acestea, o simplă vizită la Centrul Mecanic din Timişoara ne dumireşte asupra multor probleme legate de muncile agricole. La Centrul Mecanic din Timişoara au stat cite 4,5 zile, un număr de 23 de tractoare reparate ale S.M.T.-urilor Deta, Biled, Remetea Mare şi altora, ale căror conduceri nu s-au îngrijit să le ridice imediat ce au fost terminate. în sfîrşit, trebuie subliniat că la ora actuală Centrul Mecanic din Timişoara dispune de peste 200 motoare de tractor reparate, care ar putea înlocui în cîteva ore pe cele defecte. Şi la gospodăriile agricole de stat întîlneşti asemenea anomalii, rezultat al lipsei de organizare. La gospodăria agricolă de stat Lugoj o bună parte din tractoare se folosesc la transportul ştiulefilor de porumb, iar la gospodăria agricolă de stat Iosifalău la căratul... nisipului. Sfaturile populare raionale şi comunale au şi ele partea lor de vină la situaţia de codaşă a regiunii Timişoara, în comune ca Satchonez, Herneacova, Stanciova, pînă acum cîteva zile nu s-a însămînţat nici un ha, cu griu, pe motiv că terenul e tare, în vreme ce in Ianova, Sînandrei, Săcălău, comune învecinate şi cu aceleaşi condiţii de climă şi sol, lucrările sunt avansate Aceste exemple vorbesc de la sine, făcînd de prisos orice alte comentarii. Ele explică de ce în ultima etapă, considerată pînă la începutul săptămînii acesteia, nici un raion nu şi-a realizat viteza zilnică de lucru prevăzută, de ce în regiunea Timişoara pînă acum nu s-a semănat decît 19,5 la sută din sarcinile campaniei de toamnă , în acelaşi timp ele subliniază posibilităţile mari ce există şi care, printr-o folosire mai raţională, pot şi trebuie să ducă la avansarea lucrărilor agricole de toamnă. De ce este codaşă regiunea Timişoara Depăşesc viteza zilnică la însămînţări CLUJ (de la corespondentul nostru). — Printr-o bună organizare a muncii şi o folosire raţională a maşinilor agricole, mecanizatorii din raionul Dej au realizat şi chiar depăşit viteza zilnică planificată la însămînţări. De pildă, în perioada 20 septembrie — 4 octombrie, pe cuprinsul raionului Dej s-au însămînţat 5.500 ha, in loc de 3.600 ha, după cum fusese stabilit. Astfel, ei au reuşit pînă în prezent să însămînţeze mai mult de jumătate din suprafaţa destinată acestei lucrări. Se extinde iniţiativa muncitorilor de la „lanoş Herba” Angajamentul colectivului uzinei „Tehnofrig“ Cluj CLUJ (de la corespondentul nostru). Iniţiativa preţioasă a muncitorilor şi tehnicienilor de la uzinele „lanoş Herbal“ : ,,Să realizăm la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate din ţară", a fost îmbrăţişată şi de muncitorii uzinei „Tehnofrig“ din oraşul Cluj. Ieri,, colectivul uzinei şi-a luat angajamentul să reducă preţul de cost al fiecărei tone de utilaj cu 7 la sută (din care 4 la sută reprezintă reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale). La uzinele ,,Tehnofrig“ se urmăreşte ca anual să se economisească 80 tone de materii prime şi materiale (60 tone materiale feroase, 6 tone materiale chimice, 10 tone materiale de construcţie, şi 2 tone combustibil şi lubrefianţi). Din economiile realizate In urma reducerilor de materii prime Si materiale se vor putea executa 30 separatoare de lapte de 400 litri capacitate. Chiar in cursul trimestrului IV al acestui an la uzina clujeană se va economisi suma de 150.000 lei In urma reducerii consumului specific de materii prime şi materiale. Cuvîntul colectivului fabricii „Kirov“ din Capitală Urmind iniţiativa uzinelor ,,Ianoş Herbak“ din Cluj şi colectivul fabricii ,,Kirov" din Capitală, şi-a luat angajamentul de a reduce consumurile specifice. Pe baza analizării posibilităţilor de valorificare a unor rezerve interne, fabrica a cerut scoaterea din planul de aprovizionare a unor materii prime şi materiale auxiliare in valoare de 1.131.000 lei, fără ca planul de producţie să fie micşorat. o TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului SEKU TUREA Primul ministru al Republicii, Guineea Conakry ! Cu ocazia proclamării Independenţţei Republicii Guineea, vă rog să primiţi, excelenţă, din partea guvernului român şi a meu personal, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea Republicii Guineea şi a poporului ţării dumneavoastră. Guvernul român recunoaşte oficial Republica Guineea şi îşi exprimă convingerea că între Republica Populară Romînă şi Republica Guineea se vor stabili relaţii de prietenie şi colaborare. CHIVU STOICA Preşedintele Consttulrii de Miniştri al R.P.R. Termocentrala „Prietenia chinezo-romînă“ Vedere a termocentralei. Textul in limba chineză reprodus din ziarul „Petrolistul" înseamnă : „Rodul prieteniei chinezo-romine“. Recent, ziarul chinez ,Petro* listul* a publicat sub titlul «Termocentrala .Prietenia chinezoromînă străluceşte luminos», un articol în care anunţă intrarea în funcţiune a primului turboagregat. In articol se vorbeşte despre faptul că în decurs de numai un an şi jumătate toate construcţiile de bază ale termocentralei au fost terminate. In acelaşi timp este amintit pe larg sprijinul acordat de ţara noastră la utilarea acestei uzine electrice. Este vorba de faptul că cea mai mare parte din utilajele principale — turbo-generatori, cazane, diverse pompe, aparataj electric — sunt livrate de R.P. Română. Totodată se vorbeşte de ajutorul neprecupeţit pe care specialism român l-au acordat muncitorilor, montatorilor şi constructorilor chinezi la înălţarea termocentralei. Scriind despre înalta tehnicitate a uzinei, ilustrată printre altele şi de faptul că toate comenzile se execută automat, articolul arată că puterea primului agregat este de 3.000 kw. După ce toate turbo-generatoarele vor fi date în exploatare, problema cerinţelor de energie a oraşului şi a combinatului metalurgic Ciu Cean va fi rezolvată. Unul din specialiştii români dă explicaţiitehnicienilor chinezi asupra unor scheme din camera de comandă