Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)

1958-10-10 / nr. 4355

V Preţuirea muncii rodnice CEFERIŞTILOR DE LA COMPLEXUL „GRIVIŢA ROŞIE“ LE-A FOST DECERNAT IERI DRAPELUL DE PRODUCŢIE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAŞĂ PE ŢARĂ . Foto: NICU VASILE , la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Capitală, în citadela luptelor eroice ale ceferiştilor din februarie 1933, a fost ieri sărbătoare. O sărbătoare ce se înscrie cu litere mari în istoria acestor ateliere. Căci ce poate fi mai semnificativ decît constatarea că mun­ca, strădania unui colectiv, este răs­plătită şi apreciată aşa cum se cuvine. Nu cu mult timp în urmă, pentru activitatea depusă în­ cursul primului semestru al acestui an, muncitorii şi tehnicienii de aici au fost răsplătiţi pentru a treia oară consecutiv cu Steagul roşu de producţie al Ministe­rului Transporturilor şi Telecomunica­ţiilor şi al C.C. al Sindicatului pe ramură. Şi acum iată... O nouă răs­plată şi mai însemnată : Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri, de întreprindere fruntaşă pe ţară, şi un premiu de 750.000 lei. La festivitatea care a avut loc în marea sală a noii cantine au luat parte alături de miile de muncitori ceferişti ai Complexului delegaţi ai unor întreprinderi de­ căi ferate din ţară. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii : Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor, Fl. Dănălache, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Mih­ai Marin, secretar al C.C.S., I. Diaconescu, adjunct al mi­nistrului Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor, Dumitru Lucaci, vicepreşe­dinte al C.C. al Sindicatului muncito­rilor din transporturi şi telecomuni­caţii, V. Popescu, prim-secretar al Co­­mitetului raional de partid Griviţa Roşie, Gh. Borş, secretarul comitetului de partid al Complexului, Dumitru Miron, directorul Complexului, Pană Sişea, vicepreşedinte al comitetului de întreprindere, Cornel Mihailovici, di­rector general în Departamentul Căilor Ferate, Dionisie Vlase, secretarul co­mitetului U.T.M. al Complexului, Co­­stina Radu, turnătoare şi Constantin Stroescu, cazangiu. Ce considerente, ce succese, ce rea­lizări de seamă au înscris ceferiştii de la Griviţa Roşie pentru care sunt azi deţinători ai unei asemenea înalte distincţii a muncii ? Aşa cum a reeşit din raportul tov. Miron Dumitru, director al Complexu­lui C.F.R. „Griviţa Roşie", anul 1957 a fost încheiat cu rezultate bune. Dacă ne referim de pildă la principalii In­dici ai pe trecut ceferiştii au depăşit planul pro­ducţiei globale cu 6 la sută, au mărit productivitatea muncii cu 6,3 la sută peste sarcina de plan şi au redus preţul de cost realizînd economii de peste 13 milioane lei. In aplauzele entuziaste ale ceferişti­lor, tovarăşul Emil Bodnăraş a in­­mînat conducătorilor Complexului Di­ploma prin care se conferă acestei în­treprinderi Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri. Apoi o dele­gaţie a constructorilor de tractoare de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Ora- CL. RADULESCU (Continuare in pag. 2-a) Delegaţia uzinelor „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin, deţinătoare pînă acum a Drapelului de producţie al Consiliului de Miniştri, a transmis această înaltă distincţie colectivului Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie*. Proletari 3în lacte fârile, uriiți-vit l min mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNÍ Anul XVI nr. 4355 4 pagini — 20 bani Vineri 10 octombrie 1958 mportante lucrări de construcţii in întreaga ţară • O NOUĂ FABRICA DE PI­NE LA OCNA MUREŞULUI • NOI LU­CRĂRI DE ÎNDIGUIRE • LINII DE TROLEIBUZ LA ORAŞUL STALIN. In ultima vreme Departamentul de Arhitectură şi Urbanism din Mi­nisterul Construcţiilor şi Materiale­­lor de Construcţii a avizat o serie de proiecte de mare importanţă. Astfel, s-a avizat sarcina de proiec­tare a unei fabrici de pîine cu o capacitate de 12 tone pe zi care se va construi la Ocna Mureşului, precum şi alimentarea cu apă a acestui oraş. Pe linia acţiunilor de îmbunătăţiri funciare a fost aviza­tă sarcina de proiectare a lucrări­lor de îndiguire a zonei Gîrliciu- Dăeni din regiunea Constanţa şi refacerea sistemului de desecare la Sareş — regiunea Timişoara. S-a avizat de asemenea proiectul pri­vind realizarea liniilor de troleibuz nr. 3 şi 4 care se vor introduce în­­ Oraşul Stalin pentru îmbunătăţirea­­ transportului în comun. Printre pro­­­i­­ectele ce s-au avizat favorabil, se f1 numără şi cel al fabricii de mobilă ce urmează să se construiască la Iaşi. în urma recomandărilor făcu­te acestui proiect, s-a reuşit să se facă o economie de 3.000.000 lei față de valoarea aprobată la sarci­na de proiectare. * Prim­ir­ea ce­tă­ţen­i­lor la instituţiile stat Raid anchetă organizat la cîteva instituţii centrale de stat din Bucureşti Cetăţenii patriei noastre participă azi în mod activ la conducerea trebu­rilor de stat şi obşteşti. Ca drept stăpîni ai ţării, cetăţenii îşi spun cu­­vîntul în cele mai complicate pro­bleme privind dezvoltarea economiei şi culturii în ţara noastră. Ei a­­dresează cu încredere instituţiilor de stat cereri şi propuneri privind rezol­varea unor probleme de interes gene­ral sau personal. Multe din aceste cereri sau propuneri cetăţenii le adre­sează direct conducătorilor instituţii­lor de stat în discuţiile pe care le au cu ei în zilele de primire. Iată de ce primirea cetăţenilor la instituţiile de stat este o problemă deosebit de importantă. Cetăţenii care vin la instituţiile de stat trebuie­ să întîlnească aici atenţie şi dragoste, respect faţă de demnitatea lor cetă­ţenească, grija pentru satisfacerea cererilor lor juste, să găsească oa­meni care sunt oricînd gata să-i as­culte, să-i ajute. Cererile sau propunerile oamenilor muncii sunt o formă eficace a criticii de jos, sunt un ajutor activ acordat instituţiilor noastre de stat în înlătu­rarea neajunsurilor şi lipsurilor din munca lor, în lupta împotriva tărăgă­nezi şi a manifestărilor de birocra­tism. Acestea sunt o manifestare a activităţii şi iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, interesaţi îndea­proape în îmbunătăţirea activităţii instituţiilor noastre de stat. De aceea primirea cetăţenilor la instituţiile de stat trebuie efectuată cu minuţiozitate şi organizată pînă în cele mai mici amănunte. Zilele, orele de pri­mre a cetăţenilor trebuie să fie precise, per­manente şi bine cunoscute de cetă­ţeni. Organizarea primirii cetăţenilor trebuie să fie astfel făcută incit ce­tăţenii să ştie exact în competenţa cui intră rezolvarea d­feritelor pro­bleme. In acest fel se evită aglome­rarea cadrelor de conducere cu unele probleme ce pot fi rezolvate de orga­nele în subordine. In unele instituţii de stat din Ca­pitală aceste lucruri sunt cunoscute şi se ţine seama de ele. In alte locuri, primirea cetăţenilor nu este temeinic organizată. De altfel, cele cîteva as­pecte surprinse de redactorii noştri: Elisabeta Petreanu, Alice Mihalcea, Pia Rădulescu şi Mihai Alexandru, la cîteva instituţii de stat din Capi­tală, sunt edificatoare în această pri­vinţă. Respect pentru cetăţeni La sediul Centrocoop-ului din Ca­pitală vin zilnic zeci de cetăţeni pen­tru diverse treburi. Unii vin în inte­res de serviciu, fie de la instituţiile cu care Centrocoop-ul are relaţii, fie de la unităţile în subordine; alţii însă, vin din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, minaţi de interese colecti­ve sau personale, să rezolve o pro­blemă, să seziseze unele lucruri. Primirea acestora la sediul Centro­­coop-ului a fost şi este în atenţia conducerii acestuia, întrucît aceasta constituie o formă a legăturii cu ma­sele, legătură care ajută mult la re­zolvar­ea problemelor din domeniul respectiv de activitate. In vederea primirii oamenilor mun­cii, conducerea Centrocoop-ului şi-a fixat un program de audienţe cu zile şi ore precise care sînt respectate. Sunt exceptate de la audienţă zilele de luni, cînd tovarăşii din conducere sunt încă pe teren şi vineri care este ziua şedinţelor in interiorul institu­ţiei. S-a avut în vedere însă şi ca­zurile urgente care nu pot aştepta audienţele. Acestea se rezolvă pe loc. Cetăţenii merg la direcţia de care ţine problema respectivă iar directo­rul poate lua operativ măsurile de rezolvare. Aşa bunăoară, în una din aceste zile au venit delegaţii a două gospodării colective din Focşani, re­giunea Galaţi, pentru nişte fier balot necesar la confecţionarea budanelor pentru vin. Ei au fost îndrumaţi la tovarăşul Georgescu, şeful serviciului metalo-chimic, care a luat legătură telefonică cu U.R.C.C. Galaţi, dându-i dispoziţii să satisfacă cererea acestor gospodării, chiar dacă nu sunt cu­prinse In planul de aprovizionare al U.R.C.C. Galaţi pe această perioadă, dată fiind necesitatea de a se depo­(Continuare in pag. 2-a) C ON DE D De la trimisul nostru special In ultimul timp aproape că nu este I. zi ca ziarele să nu aducă măcar o ştire de pe şantierele marilor magistra­__________le. La Paroşeni , conducta a trecut munţii spre Ţicleni. La Oneşti s-a deschis un nou şantier al tineretului. Pe traseul Simeria—Caransebeş a în­ceput montarea magistralei de est... De la o vreme nu lipsesc din gaze­te nici veştile care anunţă succese pe tărîmul chimizării gazului metan, al transformării lui în valoroase produ­se chimice. Intr-un cuvînt, metanul a devenit „la modă". Nu am fi drepţi însă dacă ne-am li­mita doar la atît. Metanul, ca oricare altă bogăţie a subsolului nostru, înain­te de a fi valorificat într-o formă sau alta, este scos la suprafaţă. De ce oa­re nu am vorbi atunci şi de cei care-l extrag şi-l trimit pe conducte în dife- E M­ETAN rite colţuri ale ţării ? De data acea­sta nu lipseşte nici prilejul: duminici ea sărbătoreşte „Ziua petrolistului“. La fel şi totuşi deosebit La Direcţia generală a gazului me­­tan cu sediul la Mediaş, am luat doar primul contact. Mi s-a recomandat să văd sonde în foraj. Nu am priceput atunci rostul acestei recomandări. Dar cum nu văzusem încă nici un şantier de gaz metan, am ascultat propunerea şi am pornit la drum. Spre Bazna, unde se fura din plin. După mai mulţi kilometri părăsim şoseaua pentru a urma un drum de ţară. In cele din urmă turla metalică a unei sonde se vede aproape de­ tot Am ajuns. Sunt la sonda 33. Mărtu­­risesc că m-am apropiat cu mult inte­ res de această sondă. Eram curios să descopăr cît mai iute, fără alt ajutor, ce caracterizează forajul în cazul me­tanului. Am privit atent, am dat roată sondei, m-am uitat din nou și... nimic. Era evident că trebuia să recurg la ajutorul unui om de specialitate. Așa l-am cunoscut pe șeful șantierului Bazna, pe tînărul inginer Ovidiu Nea­­gu, absolvent al Institutului de petrol şi gaze din Moscova. Am stat alături de el, pe o ladă din preajma sondei, şi i-am ascultat explicaţiile privind tot timpul ce se petrecea la gura puţului. El răspundea la întrebările mele, une­­ori poate naive, iar eu notam cu siri­­uinţă. — La fel deci şi totuşi deosebit ! — Da. Tehnica forajului în metan nu se deosebeşte prea mult de cea a sondelor petrolifere. La noi este vor­­ba mai mult de o serie de particula­­rităţi şi mai ales de anumite măsuri de precauţie. Aşa am aflat cum metanul gazeifi-' că noroiul de foraj şi-l uşurează, îm­­piedicînd săparea sondei. Gîndiţi-vă numai că gazele apar cu mult înainte ca forajul să ajungă în strat. Chiar de la primii metri foraţi el se face sim­ţit şi pe măsură ce se coboară spre strat presiunea gazelor creşte conside­rabil. Este clar, că în acest fel peri­colul de erupţie pîndeşte sonda la tot pasul. — Vedeţi chiar, că în tot timpul fo­rajului la gura puţului există un pre­venitor de erupţie. — Şi dacă totuşi gazele ajung la suprafaţă ? — Noi spunem atunci că sonda se „manifestă“, suflînd afară noroiul de foraj. In acest caz prevenitorul de e­­rupţie se închide şi se pompează noroi proaspăt cu greutate specifică mai TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. 3­ a) — p — In cadrul regiunii Piteşti, noua regiune petroliferă a ţării, Băbeni reprezintă fără îndoială una din cele mai tinere schele. Prima sondă a fost dată aici în producţie in luna februarie a acestui an. De atunci pe măsură ce sondorii au înaintat cu forajul, alte sonde au fost puse în exploatare. In clişeu : O vedere luată de pe cuprinsul tinerei schele petrolifere Băbeni. Foto: NICU VASILE _ Sâ grăbim muncile agricole! IDEPEOGQĂREI » « .=« âî rssi Ăi ft m Pînă în prezent, S.M.T.-urile ft 11 din întreaga țară au executat a­ ft ft proape jumătate din volumul lu- ft ft crărilor contractate. In regiunile ft g Pitești și Suceava, unde se lucrea­ ft ft ză în două schimburi cu un însem- ft ft nat număr de tractoare, lucrările ft ft agricole sunt pe sfîrşite. Bune re- ft ft zultate au obţinut şi mecanizatorii ft ft S.M.T. din regiunile Cluj, Cons- ft ft Ian­a, Baia Mare, Bucureşti, Re- ft ft­giunea Autonomă Maghiară. ft ft • In raionul Tulcea, toate gos- ft ft podăriile agricole de stat şi gos- ft ft podăriile colective au terminat ft ft complet însămîntările. Datorită e- îî ft forturilor depuse, în acest an însă­ ft ft mintările au fost terminate intr-un ft ft timp cu 24 zile mai scurt decit ft ft anul trecut. ft ft • O producţie record de stru-­ft ft guri a fost obţinută în toamna a­ ft ft cestui an la gospodăria agricolă ft » de stat Iveşti, regiunea Galaţi. De ft I pe cele 266 ha. cu vie pe rod, s-au ft îi recoltat 7.000 kg. struguri la hec- ft tar. • La gospodăria agricolă, de ft ft stat Neudorf, regiunea Timişoara,,, Si s-a cultivat 100 ha. cu porumb hi- î » brid. Făcîndu-se două stropiri prin 5 S aspersiune (ploaie artificială) şi S I executîndu-se patru praşile, s-a 5 M obţinut o producţie medie de„ * 10.000 kg. porumb ştiuleţi la ha„ « ft iar pe unele tarlale 15.000 kg. la » ft ha. La rîndul lor, colectiviştii din « ft satul Vaida, raionul Oradea, au g ft recoltat 9670 kg. porumb ştiuleţi­­ ft la hectar. ft ft • In prezent, gospodăriile agri- g ft cele de stat din regiunile Suceava şi g ft Oradea, precum şi gospodăriile co- g ft lective din regiunile Constanţa şi g ft Craiova, sunt pe terminate cu în­ g ft silozarea furajelor. In întreaga g ft ţară, pînă acum gospodăriile a- g ft gricole de stat şi gospodăriile co- g ft lective au tnsilozat jumătate din g ft cantităţile de furaje planificate. g ?4i »S* Ai S« 3« AA !■« TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — în harta privind situ­aţia lucrărilor agricole de toam­nă, publicată recent în presă, re­­fgiunea Timişoara se situează co­daşă în această direcţie. Dar sunt oare condiţii în regiunea Timişoara ca muncile agricole să fie mai avan­sate, ca ele să se desfăşoare într-un ritm mai rapid ? Drept răspuns la această întrebare să lăsăm să vorbească faptele, o parte din acele fapte care au frînat mult bunul mers al campaniei... La S.M.T. Biled, în timp ce toată lumea ar trebui mobilizată pe ogoa­re, mecanizatorii sunt chemaţi la cen­trul staţiunii. La fel se procedează şi cu unii tractoriști de la S.M.T. Ză­­gujeni ce deservesc gospodăriile a­­gricole colective ale raionului Lugoj. Dacă luăm în considerare toate cele 24 de S.M.T.-uri cate există în Banat, constatăm că din peste 1.700 de tractoare, abia cu 238 de trac­toare se lucrează în două schimburi, în plus, 197 tractoare sunt defecte din diferite cauze mai mult sau mai pu­ţin obiective. Oricare ar fi însă a­­cestea, o simplă vizită la Centrul Mecanic din Timişoara ne dumireşte asupra multor probleme legate de muncile agricole. La Centrul Mecanic din Timişoara au stat cite 4,5 zile, un număr de 23 de tractoare repara­te ale S.M.T.-urilor Deta, Biled, Re­­metea Mare şi altora, ale căror con­duceri nu s-au îngrijit să le ridice imediat ce au fost terminate. în sfîrşit, trebuie subliniat că la ora actuală Centrul Mecanic din Timi­­şoara dispune de peste 200 motoare de tractor reparate, care ar putea în­locui în cîteva ore pe cele defecte. Şi la gospodăriile agricole de stat întîlneşti asemenea anomalii, rezultat al lipsei de organizare. La gospodăria agricolă de stat Lugoj o bună parte din tractoare se folosesc la transpor­tul ştiulefilor de porumb, iar la gos­podăria agricolă de stat Iosifalău la căratul... nisipului. Sfaturile populare raionale şi co­munale au şi ele partea lor de vină la situaţia de codaşă a regiunii Ti­­mişoara, în comune ca Satchonez, Herneacova, Stanciova, pînă acum cîteva zile nu s-a însămînţat nici un ha, cu griu, pe motiv că terenul e tare, în vreme ce in Ianova, Sînan­­drei, Săcălău, comune învecinate şi cu aceleaşi condiţii de climă şi sol, lucrările sunt avansate­ Aceste exemple vorbesc de la sine, făcînd de prisos orice alte co­mentarii. Ele explică de ce în ultima etapă, considerată pînă la începutul săptămînii acesteia, nici un raion nu şi-a realizat viteza zilnică de lucru prevăzută, de ce în regiunea Timişoa­ra pînă acum nu s-a semănat decît 19,5 la sută din sarcinile campaniei de toamnă , în acelaşi timp ele su­bliniază posibilităţile mari ce există şi care, printr-o folosire mai raţio­nală, pot şi trebuie să ducă la avan­sarea lucrărilor agricole de toamnă. De ce este codaşă regiunea Timişoara Depăşesc viteza zilnică la însămînţări CLUJ (de la cores­pondentul nostru). — Printr-o­ bună organi­zare a muncii şi o fo­losire raţională a ma­şinilor agricole, meca­nizatorii din raionul Dej au realizat şi chiar depăşit viteza zilnică planificată la însămîn­­ţări. De pildă, în pe­rioada 20 septembrie — 4 octombrie, pe cuprin­sul raionului Dej s-au însămînţat 5.500 ha, in loc de 3.600 ha, după cum fusese stabilit. Astfel, ei au reuşit pî­nă în prezent să însă­­mînţeze mai mult de jumătate din suprafaţa destinată acestei lu­crări. Se extinde iniţiativa muncitorilor de la „lanoş Herba” Angajamentul colectivului uzinei „Tehnofrig“ Cluj CLUJ (de la corespondentul nos­tru). Iniţiativa preţioasă a muncito­rilor şi tehnicienilor de la uzinele „lanoş Herbal“ : ,,Să realizăm la­ cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate din ţară", a fost îmbrăţişată şi de muncitorii uzinei „Tehnofrig“ din oraşul Cluj. Ieri,, colectivul uzinei şi-a luat angajamentul să reducă preţul de cost al fiecărei tone de utilaj cu 7 la sută (din care 4 la sută reprezintă reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale). La uzi­nele ,,Tehnofrig“ se urmăreşte ca a­­nual să se economisească 80 tone de materii prime şi materiale (60 tone materiale feroase, 6 tone materiale chimice, 10 tone materiale de cons­trucţie, şi 2 tone combustibil şi lubre­­fianţi). Din economiile realizate In urma reducerilor de materii prime Si materiale se vor putea executa 30 se­paratoare de lapte de 400 litri capa­citate. Chiar in cursul trimestrului IV al acestui an la uzina clujeană se va economisi suma de 150.000 lei In urma reducerii consumului specific de mate­rii prime şi materiale. Cuvîntul colectivului fabricii „Kirov“ din Capitală Urmind iniţiativa uzinelor ,,Ianoş Herbak“ din Cluj şi colectivul fabricii ,,Kirov" din Capitală, şi-a luat an­gajamentul de a reduce consumurile specifice. Pe baza analizării posibilităţilor de valorificare a unor rezerve interne, fabrica a cerut scoaterea din planul de aprovizionare a unor materii pri­me şi materiale auxiliare in valoare de 1.131.000 lei, fără ca planul de producţie să fie micşorat. o TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului SEKU TUREA Primul ministru al Republicii, Guineea Conakry ! Cu ocazia proclamării Independenţ­ţei Republicii Guineea, vă rog să pri­­miţi, excelenţă, din partea guvernului român şi a meu personal, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea Republicii Gui­neea şi a poporului ţării dumneavoa­­stră. Guvernul român recunoaşte oficial Republica Guineea şi îşi exprimă con­­vingerea că între Republica Populară Romînă şi Republica Guineea se vor stabili relaţii de prietenie şi colabo­rare. CHIVU STOICA Preşedintele Consttulrii de Miniştri al R.P.R. T­ermocentrala „Prietenia chinezo-romînă“ Vedere a termocentralei. Textul in limba chineză reprodus din ziarul „Petrolistul" înseamnă : „Rodul prieteniei chinezo-romine“. Recent, ziarul chinez ,Petro* listul* a publicat sub titlul «Ter­mocentrala .Prietenia chinezo­­romînă­ străluceşte luminos», un­­ articol în care anunţă intrarea în funcţiune a primului turbo­­agregat. In articol se vorbeşte despre faptul că în decurs de numai un an şi jumătate toate construcţiile de bază ale termocentralei au fost terminate. In acelaşi timp este amintit pe larg sprijinul a­­cordat de ţara noastră la utila­rea acestei uzine electrice. Este vorba de faptul că cea mai mare parte din utilajele principale — turbo-generatori, cazane, diverse pompe, aparataj electric — sunt livrate de R.P. Română. Totodată se vorbeşte de ajutorul neprecu­peţit pe care specialism român­ l-au acordat muncitorilor, mon­­tatorilor şi constructorilor chinezi la înălţarea termocentralei. Scriind despre înalta tehnici­tate a uzinei, ilustrată printre al­tele şi de faptul că toate co­menzile se execută automat, ar­ticolul arată că puterea primu­lui agregat este de 3.000 kw. După ce toate turbo-generatoa­­rele vor fi date în exploatare, problema cerinţelor de energie a oraşului şi a combinatului me­talurgic Ciu­ Cean va fi rezol­vată. Unul din specialiştii români dă explicaţii­­tehnicienilor chinezi asu­pra unor scheme din camera de comandă

Next