Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)

1962-07-10 / nr. 5517

I­­L Pe ogoarele gospodăriei colective din satul Belciugatele, regiunea Bucureşti, strîngerea recoltei de grîne este pe terminate. In clişeu, tovarăşul Marin Rusu, unul din harnicii mecanizatori de la S.M.T. Hagieşti, în timpul lucrului Foto: MIHAI POPESCU • APELE Dîmboviţei udă în drumul lor şi ogoarele gospodăriei colective din satul Lunguleţu, raionul Ră­can. Pînă nu de mult însă, le udau, ca să spunem aşa, cu prea puţin folos. Colecti­viştii nu profitau de condiţiile prielnice pe care le au pentru a-şi dezvolta legumicultu­ra. Dar şi-au dat sea­ma la timp şi anul a­­cesta au pus roşii, ar­dei, varză, fasole etc., pe nu mai puţin de 60 de hectare. Din vînza­­rea produselor care rezultă de la grădină, ei obţin venituri de zeci de mii de lei. • IN acţiunea de di­fuzare a presei s-au înregistrat o serie de bune rezultate. Cu toate acestea, sunt locuri unde deficien­ţele nu lipsesc. Cu în­­tîrziere se difuzează astfel presa în oraşul Braşov. La punctul de desfacere de la hote­lul „Postăvarul“ ca şi in alte locuri vînză­torii se prezintă în unele zile la lucru după orele 8 dimi­neaţa. La Iaşi, unii vîn­­zători — ca cei de la chioşcul din faţa Pala­tului Culturii — în­chid nemotivat chioş­cul de mai multe ori pe zi. Ce-ar fi dacă organele difuzării pre­sei ar controla mai des unităţile de desfa­cere ? • LA gospodăria stat Tărtăşeşti, din re­giunea Bucureşti, se spune că muncile vară se desfăşoară evantai“. Nu-i o glu­mă. Oamenii execută recoltatul cu combina, în urmă piesele vin şi îmbalotează paiele, iar noaptea miriştea este dată sub brazdă. Aşa­dar, un „evantai", pe care l-ar putea folosi foarte bine şi alţii. • ASTĂZI are loc la Făurei spectacolul „Bă­ieţii veseli" dat de Teatrul de Stat din Ploieşti. De fapt, acest spectacol trebuia să fie prezentat sîmbătă sea­ra, dar... n-a fost lu­mină din cauza unei defecţiuni survenite la reţeaua electrică. Spec­tatorii din localitate au aşteptat remedierea defecţiunii de către I.R.E.-Galaţi pînă după miezul nopţii! In a­­ceste condiţii, cu sigu­ranţă că şi băieţii ve­seli pînă la urmă s-au întristat. • UNUL din localuri­le lărgite, renovate şi dotate cu mobilier mo­dern, este acel al cofe­tăriei „Vitadulci" de pe str. 30 Decembrie nr. 10 din Cluj. Servi­rea consumatorilor însă nu se dovedeşte pe măsura investiţiilor e­­fectuate pentru moder­nizarea acestui local. Mai mult chiar, în unele zile două din în­căperi sunt ferecate pînă la orele 10—11 di­mineaţa. Motivul: nu s-a terminat încă cu­răţenia... Probabil că la această unitate tre­buie făcută curăţenie cam multă... de de „în Proletari din taute lănte, uniți-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XX nr. 5517 4 pagini 20 bani Marti 10 iulie 1002 RITM SUSŢINUT lN EFECTUAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARĂ Culturi duble pe suprafeţe cît mai mari A­nul trecut, îndată după re­coltarea orzului (de pe su­prafaţa de 200 ha.) colecti­viştii din comuna Sintana, regiu­nea Crişana, au trecut, cu spri­jinul mecanizatorilor de la S.M.T., la pregătirea terenului şi la însă­­mînţarea lui cu porumb. Cu toa­te că timpul n-a fost prea priel­nic, s-a realizat o producţie de a­­proape 20.000 kg. de masă verde la hectar, care a fost păşunată de animale sau s-a însilozat pentru iarnă. Pe o tarla, porumbul semă­nat în cultură dublă a ajuns chiar la coacere deplină, realizîndu-se un medie la hectar cite 3.100 kg de ştiuleţi. Acum, pe ogoarele gospodăriei colective din Sintana se lucrează de zor la stringerea recoltei de cereale păioase. Colectiviştii de aici se îngrijesc totodată ca te­renurile eliberate să fie arate şi­ ­Preocutiă/II ACTUALE însămînţate cu porumb pentru fu­raj. Anul acesta, ei au prevăzut ca porumbul în cultură dublă să fie semănat pe o suprafaţă cu 120 hectare mai mare în comparaţie cu 1961. Extinderea culturilor duble va permite gospodăriei să asigure animalele, proprietate ob­ştească, cu cantităţi sporite de fu­raje, să creeze o rezervă de nu­treţuri, să obţină producţii şi mai mari de lapte, carne etc. Asemenea preocupări se pot în­­tîlni şi în alte regiuni ale ţării. Recomandările Institutului cen­tral de cercetări agricole — pu­blicate recent în presă , privind modul în care trebuie efectuată pregătirea terenului şi însămînţa­­rea celei de-a doua culturi, au constituit un preţios ghid în a­­ceastă privinţă. Totuşi, se constată că în unele raioane suprafeţele însămînţate în cultură dublă sunt mici faţă de posibilităţi. In timp ce în raionul Alexandria, regiunea Bucureşti, s-au însămînţat pînă acum aproa­pe 3.300 hectare, în raionul Călă­raşi s-au realizat abia 1.000 hec­tare. Şi nu se poate spune că în raionul Călăraşi nu sînt terenuri eliberate. Pînă acum s-a recoltat mazărea, orzul şi grîul de pe o suprafaţă de peste 25.000 de hec­tare. Suprafeţe mici s-au semă­nat şi în unele raioane din regiu­nile Dobrogea, Oltenia, Galaţi şi Ploieşti. Reuşita culturilor în mirişte de­pinde mult de operativitatea cu care se execută lucrările. O în­­tîrziere, fie ea de cîteva zile, duce la pierderea unei cantităţi mari de apă, la uscarea pămîntu­­lui, fapt care poate îngreuna pre­gătirea terenului. SFATURILE POPULARE, CON­SILIILE AGRICOLE AU OBLIGA­ŢIA SA URMĂREASCĂ CA IN FIECARE UNITATE SA SE EX­TINDĂ SEMĂNATUL PORUMBU­LUI PENTRU FURAJ IN CULTU­RĂ DUBLA PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI, CA LUCRĂRILE SĂ FIE FĂCUTE FĂRĂ NICI O IN­­TIRZIERE ŞI IN BUNE CONDIŢII AGROTEHNICE. Se ştie că recoltatul la timp al cerealelor înlătură pierderile de boabe ce s-ar putea produce prin răscoacere, şiştăvire sau scuturare. De aceea, atenţia consiliului agricol raional s-a îndreptat spre a pre­găti din timp toate condiţiile ne­cesare unei grabnice recoltări, pen­tru a nu pierde nici o oră bună de lucru. îndată ce maşinile din S.M.T. au fost reparate, le-am repartizat gospodăriilor colective, în funcţie de suprafeţele ce le aveau de recoltat. La începutul lunii iunie, combinele şi secerătorile se găseau la sediul brigăzilor de tractoare, iar unele chiar în marginea tarlalelor de orz şi grîu. Pînă la începerea secerişului timpul a fost folosit pentru pregă­tirea oamenilor. Combinerii au fost şcolarizaţi timp de 10 zile pe plan regional. Pentru mînuirea maşinilor în bune condiţiuni, au fost aleşi cei mai buni colectivişti şi instruiţi pe centre de comune de către agronomi cu o bună experienţă. Cu agronomii, am avut o consfătuire timp de două zile, în care s-au pus la punct o seamă de lucruri în legătură cu fe­lul cum trebuie folosite maşinile şi cum trebuie făcută recunoaşterea culturilor în lan. Tot în această perioadă, am dat sprijin consiliilor de conducere ale gospodăriilor în procurarea materi­alelor necesare recoltării, înainte de a începe secerişul toate cele 33 de gospodării colective dispuneau de saci, sfoară, atelaje de transport şi cîte o basculă pentru cîntăritul ce­realelor. Totodată, am verificat în ce fel sînt pregătite cele 3 baze de recepţie şi am făcut un plan de ac­ţiune, repartizînd fiecare membru din comitetul executiv al consiliu­lui agricol pe gospodării colective. Astfel, secerişul ne-a găsit bine pre­gătiţi. Potrivit calculelor făcute, seceri­şul celor 21.240 de hectare cu grîu şi orz se putea face în mai puţin de 8 zile. In fiecare zi, agronomii, brigadierii şi preşedinţii gospodării­lor colective controlau starea de vegetaţie a culturilor şi deîndată ce lanurile dădeau în pîrgă pe anumite suprafeţe, se şi trecea la recoltat. în primele zile, cînd grînele erau în pîrgă, s-a recoltat numai cu seceră­torile şi secerile, iar cu combinele s-a intrat în lan atunci cînd semă­năturile erau coapte bine. Şi roadele bunei organizări a mun­cii nu au întîrziat să apară. Pînă a­­cum, colectiviştii din raionul nostru au terminat secerişul orzului şi al griului pe întreaga suprafaţă de 21.240 hectare. Gospodăriile colec­tive din comunele Găuriciu, Braga­­diru, Fîntînele, Conteşti şi Zimnicea au terminat printre primele seceri­şul. Imediat după seceriş s-a trecut la intensificarea treieratului şi a ară­turilor de vară. Pentru scurtarea perioadei de treieriş, vor fi utilizate, în afară de cele 35 de batoze, şi combinele care vor lucra staţionar. Consiliile de conducere ale gospodă­riilor colective cu ajutorul comite­telor executive ale sfaturilor popu­lare comunale au organizat electri­ficarea ariilor pentru treieratul pă­­ioaselor şi în cursul nopţii. Pînă acum s-a treierat peste 30 la sută din recolta de păioase şi au fost predate statului, în baza contractelor, peste 2.300 de tone de cereale. Consiliul agricol raional va lua în continuare toate măsurile care să asigure succesul deplin al muncilor agricole de vară. Ing. GH. CALAPOD preşedintele consiliului agricol raional Zimnicea În centrul atenţiei noastre In regiunea Galaţi In raioanele din sudul regiunii Galaţi, recoltarea cerealelor pă­ioase se desfăşoară de cîteva zile în ritm susţinut. Folosind din plin capacitatea de lucru a maşinilor celor 6 S.M.T. precum şi forţele proprii, colectiviştii din raionul Făurei, de pildă, au terminat de se­cerat orzul de toamnă şi au recoltat mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată cu grîu. Totodată, ei au strîns recolta de mazăre de pe 1.800 de hectare. Consiliul agricol raional a orga­nizat astfel munca în această pe­rioadă, încît treierişul să se efec­tueze în pas cu secerişul. în acest scop, s-au amenajat din timp ariile şi s-au cărat snopii de pe cimp. Pînă ieri, în acest raion se treierase aproape toată recolta de orz, iar cea de grîu — de pe circa 15.000 de hectare. Treieratul mazării însă este rămas în urmă. Este necesar ca şi acestei culturi să i se acorde atenția cuvenită. La fiecare sfirşit de săptămînă oa­menii muncii orădeni îşi petrec timpul liber în frumoasa staţiune balneară „Victoria" din apropierea oraşului. In clişeu : Un aspect de la ştrandul din staţiune alimentat cu apă termală Foto: L. TIBERIU îndeplinirea planului de producţie pe primul semestru înainte de termen, realizarea sarcinilor privind îm­bunătăţirea calităţii produselor ca şi obţinerea a 547.000 lei economii pe primele cinci luni sunt succese de seamă realizate de colectivul de muncă al fabricii „Tricotajul Roşu“ din Bucureşti. In clişeu: Doi din­tre fruntaşii fabricii, muncitoarea Georgeta Bălănuţă şi maistrul Ioszef Bardua. Foto : MIHAI POPESCU AZI VA INFORMĂM DESPRE­ UTILAJE NOI ÎN EXPLOATĂRILE FORESTIERE In unităţile Ministe­rului Economiei Fores­tiere, se acordă o mare atenţie mecanizării lu­crărilor forestiere şi valorificării superioare a masei lemnoase. De la începutul anului şi pînă acum, întreprin­derile de exploatare forestiere au fost do­tate cu încă 320 de fie­răstraie „Drujba", 78 de funiculare pasagere, 30 de funiculare semiper­manente, 50 de tractoare U.T.O.S., 40 de trac­toare forestiere şi cu alte utilaje. Ca ur­mare, indicele de meca­nizare a lucrărilor fo­restiere a crescut la operaţia doborit şi sec­ţionat cu 10,2 la sută, iar la încărcat cu 1 la sută. In acelaşi timp, a crescut şi indicele de utilizare a masei lem­noase cu 2,7 la sută la fag, 2,6 la sută la ste­jar şi cu 0,3 la sută la răşinoase, depăşindu-se indicii planificaţi pe anul acesta. aceste zile, aproximativ 500 de o­a­meni ai muncii veniţi din toată ţara îşi îngrijesc sănătatea în această sta­ţiune pitorească. Pentru îmbunătăţi­rea calitativă a tratamentului, s-au fă­cut unele reparaţii la policlinica bal­neară şi de băi, ambele fiind dotate cu aparate moderne de stabilire a diag­nosticului. Peste cîteva zile, va intră în funcţiune o nouă secţie de hidro­­terapie cu apă termală. CAMPIONATUL MONDIAL FEMININ DE HANDBAL IN 7 Ieri seara, pe stadionul Republicii, în cadrul jocurilor preliminare ale Campionatului mondial feminin de handbal în 7, echipa Republicii Popu­lare Romíne a terminat la egalitate 3—3 cu formația R.P.F. Iugoslavia. In urma acestui rezultat, echipa R.P. Ro­míne s-a clasat pe primul loc în grupa C și urmează ca, împreună cu echipa R.P.F. Iugoslavia, să ia parte, alături de celelalte 4 echipe calificate în gru­pele A şi B (R. S. Cehoslovacă, Da­­­nemarca, U.R.S.S. şi R. P. Ungară) la semifinalele competiţiei. In campionatul mondial feminin de handbal astăzi este zi de odihnă. Miercuri sunt programate primele me­ciuri ale semifinalelor. La Bucureşti pe stadionul Republicii se vor întîlni echipele R.P. Române şi R.P. Ungare, în timp ce la Braşov vor juca U.R.S.S. şi Iugoslavia. Joi au loc în­­tîlnirile : R.S. Cehoslovacă — R.P. Ungară (Bucureşti) şi Danemarca — U.R.S.S. (Sibiu) Vineri se vor desfă­şura partidele R.P. Română — R.S. Cehoslovacă (Bucureşti) şi Iugoslav­­ia — Danemarca (Braşov). (Agerpres) CONSTRUIREA UNUI ANTREPOZIT MODERN TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru).­­ Recent, în oraşul Timi­şoara s-a deschis un nou şantier. Este vorba de construcţia unui antrepozit modern pentru produse alimentare. Noua construcţie va fi prevăzută cu instalaţii frigorifere, o centrală ter­mică proprie, utilaje şi aparatură mo­dernă. Suprafaţa antrepozitului este de 7.000 mp. TABĂRĂ DE CREAŢIE PENTRU ARTIŞTI PLASTICI AMATORI ORADEA.­­ La Oradea s-a deschis ieri o tabără de creaţie organizată de Casa regională a Casei populare în colaborare cu consiliul regional al sindicatelor Crişana. La această ta­bără iau parte 45 de artişti plastici amatori din rîndul muncitorilor, co­lectiviştilor şi alte categorii de oa­meni ai muncii. Scopul organizării acestei tabere este de a veni în spri­jinul artiştilor plastici amatori. ACŢIUNI DE ÎNFRUMUSEŢARE A ORAŞELOR ŞI SATELOR PLOIEŞTI. — In frunte cu deputaţii, numeroşi cetăţeni din regiunea Ploieşti participă cu însufleţire la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. Pînă în prezent, locuitorii oraşului şi raionului Cimpina sunt în fruntea în­trecerii pentru obţinerea Steagului de fruntaşi în această acţiune. Prin muncă patriotică, ei au executat lu­­crări de întreţinere a drumurilor şi şoselelor pe o lungime de circa 340 km, au reparat peste 80 de poduri şi podeţe, au plantat pe marginea dru­murilor mii de pomi fructiferi şi ar­buşti ornamentali. (Agerpres) rf TEATRUL DE VARĂ | | AL COLECTIVIŞTILOR­­ [ CRAIOVA (de la corespondentul ] ( nostru). — Colectiviştii din co-­­­­mu­na Gîngiova şi-au construit cu- \ | rind un teatru de vară. Cu ocazia | I festivităţii a avut loc şi un schimb j f de experienţă între brigăzile de) ( agitaţie ale gospodăriilor colective i I din raionul Segarcea. NOUTĂŢI DIN VATRA DORNEI SUCEAVA. — Renumită prin cali­tăţile ei curative, staţiunea balneară Vatra Dornei oferă an de an oaspe­ţilor săi condiţii tot mai bune de tra­tament, de alimentare şi de cazare. In Ieri au început la Moscova lucrările Congresului mondial dezarmare­ generală şi pace. (Amănu­nte în pagina a IV-a). '■w Sfidînd protestele opiniei publi­ce internaţionale, Statele Unite efectuat ieri o experienţă nucleară la mare altitudine. (Amănunte în­­­gina a IV-a). '■v’f Ieri, la Geneva, s-a făcut un pas important spre încheierea succes a conferinţei în problema laoţiană. Şeful delegaţiei Laosului a citire declaraţiei guvernului său cu privire la neutralitatea Laosului document apreciat la conferinţă ca avînd o uriaşă importanţă internaţională, pentru an pa­ca dat O PROBLEMĂ AMINATĂ71 Definitivarea stasurilor­­ de sortare pentru ţesături Cu eforturi comune Progresul tehnic înregistrat în întreprinderile pro­ducătoare, prin utilizarea unor reţete de fabricaţie noi şi a unui utilaj modern, perfecţionat, se reflectă în calitatea din ce în ce mai bună a produselor pe care industria le livrează comerţului. Exigenţa cumpărătorilor şi posibilităţile actuale ale industriei reclamă modificarea condiţiilor de calitate stabilite prin parametrii unor stasuri de sortare ela­borate între anii 1950—1956, stasuri care pînă în prezent nu au fost încă revizuite sau înlocuite. Pe lingă faptul că de la elaborare şi pînă acum aceste stasuri au rămas „experimentale“ sau „de recoman­dare“, criteriile de comparaţie a calităţii sînt depăşi­te. Chiar de la apariţia acestor stasuri, s-au născut probleme în legătură cu aplicarea lor. Aceasta­­ de­oarece stasurile de sortare pentru ţesături clasifică produsele pe patru calităţi, admiţînd un nurd­ăr prea mare de defecţiuni la calitatea a IlI-a faţă de calita­tea extra. O altă dificultate a acestor stasuri constă în faptul că admit încă unele defecţiuni, care, la ac­tualul nivel de dezvoltare a tehnicii, nu mai pot fi îngăduite nici la calitatea a IlI-a, de exemplu : găuri, rupturi, blende etc. De asemenea, necorespunzător este şi modul în care se apreciază repartizarea numărului defectelor pe suprafaţa totală a unei bucăţi, fără să se ţină seamă de faptul că aceste defecţiuni s-ar pu­tea să fie concentrate pe o lungime mai redusă a me­trajului, făcîndu-se inutilizabilă doar acea porţiune. Un alt inconvenient pentru care organele comerţului nu au putut să ia în consideraţie stasurile existente este generat de faptul că mărfurile sunt clasificate pe calităţi, iar livrarea lor se face la preţuri unice. Pentru soluţionarea problemei, considerăm că este necesară elabo­rarea unor stasuri pe familii de ţesături, care să reglementeze condiţiile de calitate ţinînd cont şi de cele cîteva deficienţe arătate, delimitîndu-se numărul de defecte în funcţie de nivelul tehnic al producţiei. După revizuirea stasurilor respective şi după adaptarea lor la sta­diul actual de dezvoltare a industriei, este necesar, pentru aplicarea lor, să se introducă preţuri diferenţiate pe calităţi conform H.C.M. 1.211/55. Problema stasurilor de sortare a constituit în ultima vreme subiect de discuţie între recepţionerii comerţului şi organele C.T.C. din fabrici, cu ocazia recepţiei calitative a ţesăturilor, şi între reprezentanţii comer­ţului şi ai industriei cu prilejul consfătuirilor de producţie, antrenîndu-se la aceste discuţii delegaţii Oficiului de Stat pentru Standardizare. Reglementarea urgentă a acestei probleme va trebui să stea în atenţia organelor de resort din cadrul acestui oficiu, cu concursul organelor de specialitate din Ministerul Industriei Uşoare şi Ministerul Comerţului Interior. Al. GROSSMAN director general în Ministerul Comerţului Interior întreaga producţie a uzinei noastre este realizată, pe bază de stasuri şi de norme interne. In ultima vreme însă, s-a dovedit că o serie de stasuri nu mai corespund cerinţelor actuale, ceea ce a dat loc la anomalii în relaţiile noastre cu organele comerciale şi de aici — unele dificultăţi în procesul de produc­ţie. Bunăoară, producţia firelor este reglementată la ora actuală prin stasul 713 din 1956. Livrînd țesături din fire care au corespuns întrutotul prevederilor a­­cestui stas, ni s-a întîmplat să avem respingeri de marfă. Baza de aprovizionare din Bucureşti ne-a res­pins o cantitate însemnată de zefir, pe motivul că produsul nu are aspect comercial din cauza impurită­ţilor şi a unor defecte admise la fire de stasul amin­tit. Aceasta demonstrează că prevederile acestui stas nu mai sunt actuale. Asemănător stau lucrurile şi în ceea ce priveşte ţesăturile de bumbac. Aprecierea calitativă, clasifica­rea lor se fac după prevederile stasului 3.594 din 1952 care a fost dat sub formă de recomandare. Pînă în 1961, el a fost acceptat întocmai. începînd din a­­cest an însă, fabricile de confecţii au contestat vala­bilitatea lui, pe motive, fără îndoială, întemeiate. Pe de o parte, defectele acceptate de stas duc, în fabri­cile de confecţii, la obţinerea unor resturi care — în felul acesta — măresc consumurile specifice peste prevederi. Deci, stasul intră în contradicţie cu nor­mele lor interne. Pe de altă parte, caracteristicile de calitate nu mai satisfac cerinţele din ce în ce mai ridicate ale cumpărătorilor. Pe această bază, ni s-au respins unele ţesături de către Fabrica de confecţii din Bucureşti. ’Acest stas nu mai este acceptat nici de comerţ. CE PROPUNEM NOI ? Să se revizuiască stasurile amintite mai sus care nu mai corespund cerinţelor şi posibilităţilor create de nivelul de înzestrare tehnică şi de pregătire a cadrelor uzinei noastre cît şi exigen­ţelor cumpărătorilor. Categorisirea ţesăturilor, de exemplu, să fie mai restrînsă, deoarece nu mai are rost împărţirea lor în calitatea întîi, a doua şi a treia. Apoi, să se ţină cont la fixarea criteriilor de calitate de categoria ţesăturilor, adică de destinaţia lor. Nu se poate aprecia calita­tea poplinului, să zicem, cu acelaşi echivalent cu care apreciem ţesătura pentru lenjerie, sau aceea a ţesăturilor pentru cămăşi de noapte cu echi­valentul pentru ţesăturile destinate bluzelor de femei. Şi, în fine, anu­mite defecte care nu stinjenesc vinderea cu amănuntul să se poată boni­fica de industrie. De aceea, credem că este timpul să se elaboreze un do­cument unic, care să fie valabil şi obligatoriu atît pentru noi cît şi pentru beneficiari — comerţul şi fabricile de confecţii. IOAN VARGA Inginer şef al uzinei „30 Decembrie’ din Arad în coloanele ziarului nostru, s-a dezbătut în mai multe rin­­duri problema stasurilor şi a normelor interne din industria uşoară, acestea reprezentînd un factor important în asigurarea şi ridicarea continuă a calităţii produselor. In materialele publi­cate, se arăta că faţă de posibili­tăţile existente, create prin în­zestrarea tehnică a industriei u­­şoare şi ca urmare a exigenţei sporite a cumpărătorilor, unele stasuri şi norme interne care se aplică în prezent în industrie nu-şi mai ating scopul, ele fiind depăşite. S-au publicat materia­lele unor specialişti şi constată­rile redacţiei noastre în această problemă, arătîndu-se măsurile ce se întreprind în vederea re­vizuirii şi elaborării unor noi sta­suri. Urmărind modul în care se desfăşoară această muncă, se­sizăm în unele sectoare, rămî­­ner­ în urmă. Este vorba de grupa stasurilor de sortare în general şi de aceea a stasurilor de sortare a ţesăturilor, în spe­cial. In această problemă, publi­căm părerile unor specialişti din industrie şi comerţ. O soluție unică †>lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllll|i||IIJIIIIIIIIIIII!ll~

Next