Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)
1962-07-10 / nr. 5517
IL Pe ogoarele gospodăriei colective din satul Belciugatele, regiunea Bucureşti, strîngerea recoltei de grîne este pe terminate. In clişeu, tovarăşul Marin Rusu, unul din harnicii mecanizatori de la S.M.T. Hagieşti, în timpul lucrului Foto: MIHAI POPESCU • APELE Dîmboviţei udă în drumul lor şi ogoarele gospodăriei colective din satul Lunguleţu, raionul Răcan. Pînă nu de mult însă, le udau, ca să spunem aşa, cu prea puţin folos. Colectiviştii nu profitau de condiţiile prielnice pe care le au pentru a-şi dezvolta legumicultura. Dar şi-au dat seama la timp şi anul acesta au pus roşii, ardei, varză, fasole etc., pe nu mai puţin de 60 de hectare. Din vînzarea produselor care rezultă de la grădină, ei obţin venituri de zeci de mii de lei. • IN acţiunea de difuzare a presei s-au înregistrat o serie de bune rezultate. Cu toate acestea, sunt locuri unde deficienţele nu lipsesc. Cu întîrziere se difuzează astfel presa în oraşul Braşov. La punctul de desfacere de la hotelul „Postăvarul“ ca şi in alte locuri vînzătorii se prezintă în unele zile la lucru după orele 8 dimineaţa. La Iaşi, unii vînzători — ca cei de la chioşcul din faţa Palatului Culturii — închid nemotivat chioşcul de mai multe ori pe zi. Ce-ar fi dacă organele difuzării presei ar controla mai des unităţile de desfacere ? • LA gospodăria stat Tărtăşeşti, din regiunea Bucureşti, se spune că muncile vară se desfăşoară evantai“. Nu-i o glumă. Oamenii execută recoltatul cu combina, în urmă piesele vin şi îmbalotează paiele, iar noaptea miriştea este dată sub brazdă. Aşadar, un „evantai", pe care l-ar putea folosi foarte bine şi alţii. • ASTĂZI are loc la Făurei spectacolul „Băieţii veseli" dat de Teatrul de Stat din Ploieşti. De fapt, acest spectacol trebuia să fie prezentat sîmbătă seara, dar... n-a fost lumină din cauza unei defecţiuni survenite la reţeaua electrică. Spectatorii din localitate au aşteptat remedierea defecţiunii de către I.R.E.-Galaţi pînă după miezul nopţii! In aceste condiţii, cu siguranţă că şi băieţii veseli pînă la urmă s-au întristat. • UNUL din localurile lărgite, renovate şi dotate cu mobilier modern, este acel al cofetăriei „Vitadulci" de pe str. 30 Decembrie nr. 10 din Cluj. Servirea consumatorilor însă nu se dovedeşte pe măsura investiţiilor efectuate pentru modernizarea acestui local. Mai mult chiar, în unele zile două din încăperi sunt ferecate pînă la orele 10—11 dimineaţa. Motivul: nu s-a terminat încă curăţenia... Probabil că la această unitate trebuie făcută curăţenie cam multă... de de „în Proletari din taute lănte, uniți-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XX nr. 5517 4 pagini 20 bani Marti 10 iulie 1002 RITM SUSŢINUT lN EFECTUAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARĂ Culturi duble pe suprafeţe cît mai mari Anul trecut, îndată după recoltarea orzului (de pe suprafaţa de 200 ha.) colectiviştii din comuna Sintana, regiunea Crişana, au trecut, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., la pregătirea terenului şi la însămînţarea lui cu porumb. Cu toate că timpul n-a fost prea prielnic, s-a realizat o producţie de aproape 20.000 kg. de masă verde la hectar, care a fost păşunată de animale sau s-a însilozat pentru iarnă. Pe o tarla, porumbul semănat în cultură dublă a ajuns chiar la coacere deplină, realizîndu-se un medie la hectar cite 3.100 kg de ştiuleţi. Acum, pe ogoarele gospodăriei colective din Sintana se lucrează de zor la stringerea recoltei de cereale păioase. Colectiviştii de aici se îngrijesc totodată ca terenurile eliberate să fie arate şi Preocutiă/II ACTUALE însămînţate cu porumb pentru furaj. Anul acesta, ei au prevăzut ca porumbul în cultură dublă să fie semănat pe o suprafaţă cu 120 hectare mai mare în comparaţie cu 1961. Extinderea culturilor duble va permite gospodăriei să asigure animalele, proprietate obştească, cu cantităţi sporite de furaje, să creeze o rezervă de nutreţuri, să obţină producţii şi mai mari de lapte, carne etc. Asemenea preocupări se pot întîlni şi în alte regiuni ale ţării. Recomandările Institutului central de cercetări agricole — publicate recent în presă , privind modul în care trebuie efectuată pregătirea terenului şi însămînţarea celei de-a doua culturi, au constituit un preţios ghid în această privinţă. Totuşi, se constată că în unele raioane suprafeţele însămînţate în cultură dublă sunt mici faţă de posibilităţi. In timp ce în raionul Alexandria, regiunea Bucureşti, s-au însămînţat pînă acum aproape 3.300 hectare, în raionul Călăraşi s-au realizat abia 1.000 hectare. Şi nu se poate spune că în raionul Călăraşi nu sînt terenuri eliberate. Pînă acum s-a recoltat mazărea, orzul şi grîul de pe o suprafaţă de peste 25.000 de hectare. Suprafeţe mici s-au semănat şi în unele raioane din regiunile Dobrogea, Oltenia, Galaţi şi Ploieşti. Reuşita culturilor în mirişte depinde mult de operativitatea cu care se execută lucrările. O întîrziere, fie ea de cîteva zile, duce la pierderea unei cantităţi mari de apă, la uscarea pămîntului, fapt care poate îngreuna pregătirea terenului. SFATURILE POPULARE, CONSILIILE AGRICOLE AU OBLIGAŢIA SA URMĂREASCĂ CA IN FIECARE UNITATE SA SE EXTINDĂ SEMĂNATUL PORUMBULUI PENTRU FURAJ IN CULTURĂ DUBLA PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI, CA LUCRĂRILE SĂ FIE FĂCUTE FĂRĂ NICI O INTIRZIERE ŞI IN BUNE CONDIŢII AGROTEHNICE. Se ştie că recoltatul la timp al cerealelor înlătură pierderile de boabe ce s-ar putea produce prin răscoacere, şiştăvire sau scuturare. De aceea, atenţia consiliului agricol raional s-a îndreptat spre a pregăti din timp toate condiţiile necesare unei grabnice recoltări, pentru a nu pierde nici o oră bună de lucru. îndată ce maşinile din S.M.T. au fost reparate, le-am repartizat gospodăriilor colective, în funcţie de suprafeţele ce le aveau de recoltat. La începutul lunii iunie, combinele şi secerătorile se găseau la sediul brigăzilor de tractoare, iar unele chiar în marginea tarlalelor de orz şi grîu. Pînă la începerea secerişului timpul a fost folosit pentru pregătirea oamenilor. Combinerii au fost şcolarizaţi timp de 10 zile pe plan regional. Pentru mînuirea maşinilor în bune condiţiuni, au fost aleşi cei mai buni colectivişti şi instruiţi pe centre de comune de către agronomi cu o bună experienţă. Cu agronomii, am avut o consfătuire timp de două zile, în care s-au pus la punct o seamă de lucruri în legătură cu felul cum trebuie folosite maşinile şi cum trebuie făcută recunoaşterea culturilor în lan. Tot în această perioadă, am dat sprijin consiliilor de conducere ale gospodăriilor în procurarea materialelor necesare recoltării, înainte de a începe secerişul toate cele 33 de gospodării colective dispuneau de saci, sfoară, atelaje de transport şi cîte o basculă pentru cîntăritul cerealelor. Totodată, am verificat în ce fel sînt pregătite cele 3 baze de recepţie şi am făcut un plan de acţiune, repartizînd fiecare membru din comitetul executiv al consiliului agricol pe gospodării colective. Astfel, secerişul ne-a găsit bine pregătiţi. Potrivit calculelor făcute, secerişul celor 21.240 de hectare cu grîu şi orz se putea face în mai puţin de 8 zile. In fiecare zi, agronomii, brigadierii şi preşedinţii gospodăriilor colective controlau starea de vegetaţie a culturilor şi deîndată ce lanurile dădeau în pîrgă pe anumite suprafeţe, se şi trecea la recoltat. în primele zile, cînd grînele erau în pîrgă, s-a recoltat numai cu secerătorile şi secerile, iar cu combinele s-a intrat în lan atunci cînd semănăturile erau coapte bine. Şi roadele bunei organizări a muncii nu au întîrziat să apară. Pînă acum, colectiviştii din raionul nostru au terminat secerişul orzului şi al griului pe întreaga suprafaţă de 21.240 hectare. Gospodăriile colective din comunele Găuriciu, Bragadiru, Fîntînele, Conteşti şi Zimnicea au terminat printre primele secerişul. Imediat după seceriş s-a trecut la intensificarea treieratului şi a arăturilor de vară. Pentru scurtarea perioadei de treieriş, vor fi utilizate, în afară de cele 35 de batoze, şi combinele care vor lucra staţionar. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective cu ajutorul comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale au organizat electrificarea ariilor pentru treieratul păioaselor şi în cursul nopţii. Pînă acum s-a treierat peste 30 la sută din recolta de păioase şi au fost predate statului, în baza contractelor, peste 2.300 de tone de cereale. Consiliul agricol raional va lua în continuare toate măsurile care să asigure succesul deplin al muncilor agricole de vară. Ing. GH. CALAPOD preşedintele consiliului agricol raional Zimnicea În centrul atenţiei noastre In regiunea Galaţi In raioanele din sudul regiunii Galaţi, recoltarea cerealelor păioase se desfăşoară de cîteva zile în ritm susţinut. Folosind din plin capacitatea de lucru a maşinilor celor 6 S.M.T. precum şi forţele proprii, colectiviştii din raionul Făurei, de pildă, au terminat de secerat orzul de toamnă şi au recoltat mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată cu grîu. Totodată, ei au strîns recolta de mazăre de pe 1.800 de hectare. Consiliul agricol raional a organizat astfel munca în această perioadă, încît treierişul să se efectueze în pas cu secerişul. în acest scop, s-au amenajat din timp ariile şi s-au cărat snopii de pe cimp. Pînă ieri, în acest raion se treierase aproape toată recolta de orz, iar cea de grîu — de pe circa 15.000 de hectare. Treieratul mazării însă este rămas în urmă. Este necesar ca şi acestei culturi să i se acorde atenția cuvenită. La fiecare sfirşit de săptămînă oamenii muncii orădeni îşi petrec timpul liber în frumoasa staţiune balneară „Victoria" din apropierea oraşului. In clişeu : Un aspect de la ştrandul din staţiune alimentat cu apă termală Foto: L. TIBERIU îndeplinirea planului de producţie pe primul semestru înainte de termen, realizarea sarcinilor privind îmbunătăţirea calităţii produselor ca şi obţinerea a 547.000 lei economii pe primele cinci luni sunt succese de seamă realizate de colectivul de muncă al fabricii „Tricotajul Roşu“ din Bucureşti. In clişeu: Doi dintre fruntaşii fabricii, muncitoarea Georgeta Bălănuţă şi maistrul Ioszef Bardua. Foto : MIHAI POPESCU AZI VA INFORMĂM DESPRE UTILAJE NOI ÎN EXPLOATĂRILE FORESTIERE In unităţile Ministerului Economiei Forestiere, se acordă o mare atenţie mecanizării lucrărilor forestiere şi valorificării superioare a masei lemnoase. De la începutul anului şi pînă acum, întreprinderile de exploatare forestiere au fost dotate cu încă 320 de fierăstraie „Drujba", 78 de funiculare pasagere, 30 de funiculare semipermanente, 50 de tractoare U.T.O.S., 40 de tractoare forestiere şi cu alte utilaje. Ca urmare, indicele de mecanizare a lucrărilor forestiere a crescut la operaţia doborit şi secţionat cu 10,2 la sută, iar la încărcat cu 1 la sută. In acelaşi timp, a crescut şi indicele de utilizare a masei lemnoase cu 2,7 la sută la fag, 2,6 la sută la stejar şi cu 0,3 la sută la răşinoase, depăşindu-se indicii planificaţi pe anul acesta. aceste zile, aproximativ 500 de oameni ai muncii veniţi din toată ţara îşi îngrijesc sănătatea în această staţiune pitorească. Pentru îmbunătăţirea calitativă a tratamentului, s-au făcut unele reparaţii la policlinica balneară şi de băi, ambele fiind dotate cu aparate moderne de stabilire a diagnosticului. Peste cîteva zile, va intră în funcţiune o nouă secţie de hidroterapie cu apă termală. CAMPIONATUL MONDIAL FEMININ DE HANDBAL IN 7 Ieri seara, pe stadionul Republicii, în cadrul jocurilor preliminare ale Campionatului mondial feminin de handbal în 7, echipa Republicii Populare Romíne a terminat la egalitate 3—3 cu formația R.P.F. Iugoslavia. In urma acestui rezultat, echipa R.P. Romíne s-a clasat pe primul loc în grupa C și urmează ca, împreună cu echipa R.P.F. Iugoslavia, să ia parte, alături de celelalte 4 echipe calificate în grupele A şi B (R. S. Cehoslovacă, Danemarca, U.R.S.S. şi R. P. Ungară) la semifinalele competiţiei. In campionatul mondial feminin de handbal astăzi este zi de odihnă. Miercuri sunt programate primele meciuri ale semifinalelor. La Bucureşti pe stadionul Republicii se vor întîlni echipele R.P. Române şi R.P. Ungare, în timp ce la Braşov vor juca U.R.S.S. şi Iugoslavia. Joi au loc întîlnirile : R.S. Cehoslovacă — R.P. Ungară (Bucureşti) şi Danemarca — U.R.S.S. (Sibiu) Vineri se vor desfăşura partidele R.P. Română — R.S. Cehoslovacă (Bucureşti) şi Iugoslavia — Danemarca (Braşov). (Agerpres) CONSTRUIREA UNUI ANTREPOZIT MODERN TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Recent, în oraşul Timişoara s-a deschis un nou şantier. Este vorba de construcţia unui antrepozit modern pentru produse alimentare. Noua construcţie va fi prevăzută cu instalaţii frigorifere, o centrală termică proprie, utilaje şi aparatură modernă. Suprafaţa antrepozitului este de 7.000 mp. TABĂRĂ DE CREAŢIE PENTRU ARTIŞTI PLASTICI AMATORI ORADEA. La Oradea s-a deschis ieri o tabără de creaţie organizată de Casa regională a Casei populare în colaborare cu consiliul regional al sindicatelor Crişana. La această tabără iau parte 45 de artişti plastici amatori din rîndul muncitorilor, colectiviştilor şi alte categorii de oameni ai muncii. Scopul organizării acestei tabere este de a veni în sprijinul artiştilor plastici amatori. ACŢIUNI DE ÎNFRUMUSEŢARE A ORAŞELOR ŞI SATELOR PLOIEŞTI. — In frunte cu deputaţii, numeroşi cetăţeni din regiunea Ploieşti participă cu însufleţire la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. Pînă în prezent, locuitorii oraşului şi raionului Cimpina sunt în fruntea întrecerii pentru obţinerea Steagului de fruntaşi în această acţiune. Prin muncă patriotică, ei au executat lucrări de întreţinere a drumurilor şi şoselelor pe o lungime de circa 340 km, au reparat peste 80 de poduri şi podeţe, au plantat pe marginea drumurilor mii de pomi fructiferi şi arbuşti ornamentali. (Agerpres) rf TEATRUL DE VARĂ | | AL COLECTIVIŞTILOR [ CRAIOVA (de la corespondentul ] ( nostru). — Colectiviştii din co-muna Gîngiova şi-au construit cu- \ | rind un teatru de vară. Cu ocazia | I festivităţii a avut loc şi un schimb j f de experienţă între brigăzile de) ( agitaţie ale gospodăriilor colective i I din raionul Segarcea. NOUTĂŢI DIN VATRA DORNEI SUCEAVA. — Renumită prin calităţile ei curative, staţiunea balneară Vatra Dornei oferă an de an oaspeţilor săi condiţii tot mai bune de tratament, de alimentare şi de cazare. In Ieri au început la Moscova lucrările Congresului mondial dezarmare generală şi pace. (Amănunte în pagina a IV-a). '■w Sfidînd protestele opiniei publice internaţionale, Statele Unite efectuat ieri o experienţă nucleară la mare altitudine. (Amănunte îngina a IV-a). '■v’f Ieri, la Geneva, s-a făcut un pas important spre încheierea succes a conferinţei în problema laoţiană. Şeful delegaţiei Laosului a citire declaraţiei guvernului său cu privire la neutralitatea Laosului document apreciat la conferinţă ca avînd o uriaşă importanţă internaţională, pentru an paca dat O PROBLEMĂ AMINATĂ71 Definitivarea stasurilor de sortare pentru ţesături Cu eforturi comune Progresul tehnic înregistrat în întreprinderile producătoare, prin utilizarea unor reţete de fabricaţie noi şi a unui utilaj modern, perfecţionat, se reflectă în calitatea din ce în ce mai bună a produselor pe care industria le livrează comerţului. Exigenţa cumpărătorilor şi posibilităţile actuale ale industriei reclamă modificarea condiţiilor de calitate stabilite prin parametrii unor stasuri de sortare elaborate între anii 1950—1956, stasuri care pînă în prezent nu au fost încă revizuite sau înlocuite. Pe lingă faptul că de la elaborare şi pînă acum aceste stasuri au rămas „experimentale“ sau „de recomandare“, criteriile de comparaţie a calităţii sînt depăşite. Chiar de la apariţia acestor stasuri, s-au născut probleme în legătură cu aplicarea lor. Aceasta deoarece stasurile de sortare pentru ţesături clasifică produsele pe patru calităţi, admiţînd un nurdăr prea mare de defecţiuni la calitatea a IlI-a faţă de calitatea extra. O altă dificultate a acestor stasuri constă în faptul că admit încă unele defecţiuni, care, la actualul nivel de dezvoltare a tehnicii, nu mai pot fi îngăduite nici la calitatea a IlI-a, de exemplu : găuri, rupturi, blende etc. De asemenea, necorespunzător este şi modul în care se apreciază repartizarea numărului defectelor pe suprafaţa totală a unei bucăţi, fără să se ţină seamă de faptul că aceste defecţiuni s-ar putea să fie concentrate pe o lungime mai redusă a metrajului, făcîndu-se inutilizabilă doar acea porţiune. Un alt inconvenient pentru care organele comerţului nu au putut să ia în consideraţie stasurile existente este generat de faptul că mărfurile sunt clasificate pe calităţi, iar livrarea lor se face la preţuri unice. Pentru soluţionarea problemei, considerăm că este necesară elaborarea unor stasuri pe familii de ţesături, care să reglementeze condiţiile de calitate ţinînd cont şi de cele cîteva deficienţe arătate, delimitîndu-se numărul de defecte în funcţie de nivelul tehnic al producţiei. După revizuirea stasurilor respective şi după adaptarea lor la stadiul actual de dezvoltare a industriei, este necesar, pentru aplicarea lor, să se introducă preţuri diferenţiate pe calităţi conform H.C.M. 1.211/55. Problema stasurilor de sortare a constituit în ultima vreme subiect de discuţie între recepţionerii comerţului şi organele C.T.C. din fabrici, cu ocazia recepţiei calitative a ţesăturilor, şi între reprezentanţii comerţului şi ai industriei cu prilejul consfătuirilor de producţie, antrenîndu-se la aceste discuţii delegaţii Oficiului de Stat pentru Standardizare. Reglementarea urgentă a acestei probleme va trebui să stea în atenţia organelor de resort din cadrul acestui oficiu, cu concursul organelor de specialitate din Ministerul Industriei Uşoare şi Ministerul Comerţului Interior. Al. GROSSMAN director general în Ministerul Comerţului Interior întreaga producţie a uzinei noastre este realizată, pe bază de stasuri şi de norme interne. In ultima vreme însă, s-a dovedit că o serie de stasuri nu mai corespund cerinţelor actuale, ceea ce a dat loc la anomalii în relaţiile noastre cu organele comerciale şi de aici — unele dificultăţi în procesul de producţie. Bunăoară, producţia firelor este reglementată la ora actuală prin stasul 713 din 1956. Livrînd țesături din fire care au corespuns întrutotul prevederilor acestui stas, ni s-a întîmplat să avem respingeri de marfă. Baza de aprovizionare din Bucureşti ne-a respins o cantitate însemnată de zefir, pe motivul că produsul nu are aspect comercial din cauza impurităţilor şi a unor defecte admise la fire de stasul amintit. Aceasta demonstrează că prevederile acestui stas nu mai sunt actuale. Asemănător stau lucrurile şi în ceea ce priveşte ţesăturile de bumbac. Aprecierea calitativă, clasificarea lor se fac după prevederile stasului 3.594 din 1952 care a fost dat sub formă de recomandare. Pînă în 1961, el a fost acceptat întocmai. începînd din acest an însă, fabricile de confecţii au contestat valabilitatea lui, pe motive, fără îndoială, întemeiate. Pe de o parte, defectele acceptate de stas duc, în fabricile de confecţii, la obţinerea unor resturi care — în felul acesta — măresc consumurile specifice peste prevederi. Deci, stasul intră în contradicţie cu normele lor interne. Pe de altă parte, caracteristicile de calitate nu mai satisfac cerinţele din ce în ce mai ridicate ale cumpărătorilor. Pe această bază, ni s-au respins unele ţesături de către Fabrica de confecţii din Bucureşti. ’Acest stas nu mai este acceptat nici de comerţ. CE PROPUNEM NOI ? Să se revizuiască stasurile amintite mai sus care nu mai corespund cerinţelor şi posibilităţilor create de nivelul de înzestrare tehnică şi de pregătire a cadrelor uzinei noastre cît şi exigenţelor cumpărătorilor. Categorisirea ţesăturilor, de exemplu, să fie mai restrînsă, deoarece nu mai are rost împărţirea lor în calitatea întîi, a doua şi a treia. Apoi, să se ţină cont la fixarea criteriilor de calitate de categoria ţesăturilor, adică de destinaţia lor. Nu se poate aprecia calitatea poplinului, să zicem, cu acelaşi echivalent cu care apreciem ţesătura pentru lenjerie, sau aceea a ţesăturilor pentru cămăşi de noapte cu echivalentul pentru ţesăturile destinate bluzelor de femei. Şi, în fine, anumite defecte care nu stinjenesc vinderea cu amănuntul să se poată bonifica de industrie. De aceea, credem că este timpul să se elaboreze un document unic, care să fie valabil şi obligatoriu atît pentru noi cît şi pentru beneficiari — comerţul şi fabricile de confecţii. IOAN VARGA Inginer şef al uzinei „30 Decembrie’ din Arad în coloanele ziarului nostru, s-a dezbătut în mai multe rinduri problema stasurilor şi a normelor interne din industria uşoară, acestea reprezentînd un factor important în asigurarea şi ridicarea continuă a calităţii produselor. In materialele publicate, se arăta că faţă de posibilităţile existente, create prin înzestrarea tehnică a industriei uşoare şi ca urmare a exigenţei sporite a cumpărătorilor, unele stasuri şi norme interne care se aplică în prezent în industrie nu-şi mai ating scopul, ele fiind depăşite. S-au publicat materialele unor specialişti şi constatările redacţiei noastre în această problemă, arătîndu-se măsurile ce se întreprind în vederea revizuirii şi elaborării unor noi stasuri. Urmărind modul în care se desfăşoară această muncă, sesizăm în unele sectoare, rămîner în urmă. Este vorba de grupa stasurilor de sortare în general şi de aceea a stasurilor de sortare a ţesăturilor, în special. In această problemă, publicăm părerile unor specialişti din industrie şi comerţ. O soluție unică †>lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllll|i||IIJIIIIIIIIIIII!ll~