Romînia Liberă, aprilie 1963 (Anul 21, nr. 5743-5767)

1963-04-04 / nr. 5745

7oî 4 aprilie 1963 — nr. 5743 I­MOTE Nepăsare »»• jlj 8 Pe şoseaua Pietroşiţa-Pucioasa, ? § in imediata apropiere a gării, se g 8 afîâ un aşa-zis „pod". Odinioară 8 8 era un pod în toată puterea cu- ? * vîntului, peste care treceau auto- g 8 camioane, maşini, pietoni şi chiar 8 8 autobuzul de pasageri, g Dar ca orice pod ce nu e intre- g 8 ţinut şi reparat la timp, el s-a 8 I transformat într-o epavă. Tra- g g versele au putrezit, iar o mare g 8 porţiune din pod a fost îngrădită 8 8 cu un ţarc, pentru a atrage aten- | g fia conducătorilor auto şi călăto- 8 8 rilor. 8 Numeroasele sesizări adresate § g întreprinderii de transporturi ru- 8 8 tiere de pe lîngă Ministerul g 8 Transporturilor $i Telecomunica- g g tiilor au rămas fără efect 8 Este timpul să se pună capăt g 8 acestei nepăsări și să se ia mă- 8 g suri de reparare a podului, atît 8 8 timp cît aceasta se mai poate g 8 face, deoarece mai tîrziu nu va 8­­ mai fi vorba de o reparaţie, ci de 8 8 construirea lui din nou, ceea ce g 8 va fi mult mai costisitor. (V. IO­­8­­NESCU, muncitor). 8 I. A. L are timpi ! Prima cerere datează din noiem- 1­8 brie 1961. Atunci, în urma unor g 8 deficienţe constatate de I.R.E.R., 8 I comitetul de bloc al imobilului 1 8 din strada Udricani nr. 10 a soli- g 8 citat întreprinderii de administra- 8 g ţie locativă T. Vladimirescu re- r­8 pararea instalaţiei electrice, în g 8 ciuda faptului că instalaţia pre- g g zenta pericol de incendiu, cererea g 8 primită nu s-a bucurat de prea 8 8 multă atenţie. „Onorată“ cu un­­ g număr de înregistrare, ea a că- g 8 pătat un loc... confortabil într-un 8 8 sertar, pentru ca apoi să se uite g g repede de existenţa ei şi implicit g 8 de necazurile celor 35 de familii 8 8 care locuiesc în imobil. g Cu grijă pentru securitatea ce- g­e tăţenilor, după prima somație tri- 8 8 misă, I.R.E.R. a trimis la 8 mai- n g tie un aviz de întrerupere a cu- g 8 rentului electric. 8 De la prima cerere și pînă în \ g prezent n-au dormit nici locata- 8 rii. Ei au mai făcut în cîteva rîn- 8 duri demersuri, au izbutit chiar... ţ. g să-l aducă pe tov. inginer Chiru- g­ă lescu la faţa locului. Dar care 8 sunt rezultatele ? După 16 luni de g tărăgănări şi amînări nejustifi- 8 cate, în urma unor investigaţii 8 8 serioase, cererile, împreună cu 8 8 referatul, au fost descoperite în g­­raful de corespondenţă al direc- 8 8 torului I.A.L., cu rezoluţia „ne- 8 8gativ". ?. Reparaţiile nu se pot face — 8 8 îşi justifică I.A.L. Tudor Vladi- g g mirescu rezoluţia — deoarece lu- 8 8 crarea nu este trecută în planul \ 8 anului 1963. Dar poate constitui g g aceasta o justificare plauzibilă, 8 g cînd e vorba de o cerere primită £ 8 în luna noiembrie 1961 ? Motivele g g invocate, care după cum bine se 8 8 vede n-au nici o motivare, nu fac 1 8 decit să scoată la iveală nepăsa- g g­rea și lipsa de răspundere cu care 8 8 I.A.L. T. Vladimirescu a „rezol- 8 8 nat“ acest caz. (GH. ALBU, din­tr­e comitetul de bloc). 8 Stîlpii uitaţi . Chiar în prima zi a acestui an, 8 8 dintr-un tren de marfă sosit în 8 8 gara Titan, au fost descărcaţi g g nişte stîlpi de beton din preta- 8 8 ’oricate. Oei care au efectuat des- 8 8 cărcarea au promis că a doua zi g g vor veni să-i ridice. 8 N-au venit nici a doua zi și nici ? 8 a treia, nici după mai bine de 3 g % luni. $i stîlpii stau ., magazinajul 8 8 creşte. Pînă acum, socotindu-se 8 8 cite 0,50 lei pe zi la suta de kg., g g aceasta a ajuns la 8 000 Iei. 8 întreprinderea 3 Electromontaj­ ? t Cîmpina care a trimis aceşti stîlpi g g probabil cu destinaţie precisă, şi 8 8 nu s-a mai interesat de soarta lor. | § desigur nu şi-a făcut această so- g g coteală. Deşi cam tîrziu, e bine ca 8 | măcar acum s-o facă şi să trimită g 8 stîlpii locului unde au fost desti-­ g naţi. (GH. LAZAR, şef de staţie g I C.F.R.). I 8 * * ‘oo OC OC OO OO OO OOCO OOOC 00 OO OOOO 30 OOOOOO oooooooooo o© 8 8 8 8 8 OO 0Q OO 00 oc oo oc oooo oo oo ccoo OO QO OO OO OO OC 00 OO 30 oo, i > 8 8 8 La întreprinderea „Electromotor“ din Timişoara se produc gene­ratoare auto, diferite motoare electrice, aspiratoare de praf, ven­tilatoare etc. Iată-i în clişeul nostru pe maistrul Vasile Legrand şi muncitorul Mir­cea Bădica din secţia micromotoare, urmărind la maşina electronică de echilibrat, calitatea rotoarelor pentru micromotoarele folosite la maşinile de spălat „Alba Lux“ Foto: AGERPRES Cea de-a XIV-a sesiune a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică intre R. P. Romînă şi R. D. Germană între 29 martie şi 1 aprilie 1963, s-a ţinut la Bucureşti cea de-a XlV-a sesiune a Comisiei de colaborare teh­­nico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi R. D. Germană. Comisia a examinat activitatea desfăşurată de la sesiunea XIII-a şi a adoptat hotărîri noi privind lărgi­rea în continuare a colaborării teh­nico-ştiinţifice între cele două ţări. Conform Protocolului semnat, R. P. Romînă va acorda ajutor tehnico­­ştiinţific R. D. Germane îndeosebi în domeniul industriei petrolului şi chi­miei, industriei constructoare de ma­­şini precum şi în domeniul industriei uşoare şi alimentare. R. D. Germa­nă va acorda ajutor tehnico-ştiinţi­­fic R. P. Român, îndeosebi în dome­niul industriei constructoare de ma­şini, electrotehnice, industriei chi­mice şi uşoare. De asemenea se vor extinde cola­borarea directă între institutele de cercetări şi proiectări din diferite ramuri ale economiilor naţionale din cele două ţări. Sesiunea s-a desfăşurat într-un spirit de prietenie şi colaborare fră­ţească. INFORMAŢII Acad. Alica Săvulescu, mulţumeşte pe această cale tuturor acelora care i-au împărtăşit durerea la moartea soţului, academicianul Traian Săvulescu. •­ La Combinatul de celuloză şi hîrtie din Suceava a avut loc zilele acestea o con­sfătuire pe ţară a serviciilor de control tehnic de calitate din întreprinderi, ser­viciilor de celuloză şi hîrtie din cadrul Direcţiei generale de resort din M.I.P.C.. Referatele prezentate şi discuţiile purtate au constituit un valoros schimb de expe­rienţă privitor la activitatea serviciilor e.t.o, desfăşurate în cursul anului tre­cut. In încheierea consfătuirii a fost adoptat un plan de măsuri în vederea îmbunătă­ţirii continue a calităţii produselor. Colectivul de artişti amatori de la casa raională de cultură „30 Decembrie“ din raionul Gherla a prezentat de curînd spectacolul de estradă : „Alo Salvarea“ de doctor Noul Oliver, sub regia dr. Radu Flaviu. Printre artiştii care s-au bucurat de un succes deosebit, au fost : Susana Lazăr, Ana Uţiu, Ion Pintea, Nicu Vişan, A. Ca­­zacu şi alţii. (PREDA IULIU, activist cul­tural). * Uniunea regională pentru cultură fizică şi sport Galaţi, ţinînd seama de propu­­nerile a numeroşi cetăţeni, a deschis în luna martie cursuri de pregătire pentru conducători-auto amatori în oraşele Ga­laţi, Brăila, Focşani şi Tecuci. La unele cinematografe din Lupeni, Uricani, petroşeni, Hunedoara şi Deva a rulat, pe rînd, filmul „Lupeni 29“. Pu­blicul a apreciat acest film. Dovadă o constituie faptul că pînă acum, 132.000 de cetăţeni din localităţile amintite şi din altele situate in apropiere au vizionat fil­mul respectiv. Miercuri, Opera de stat din Cluj a pre­zentat, în regia lui A. I. Arbore, un spec­tacol cu opera Rigoletto, la care şi-au dat concursul soprana Petra Ivanova, solistă a Operei din Sofia şi tenorul bucureştean Ion Piso. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. ★ In primele trei luni din acest an cetă­ţenii oraşelor şi satelor regiunii Mureş Autonomă Maghiară au colectat şi expe­diat oţelăriilor din ţară aproape 400 de vagoane de metale vechi. Cele mai mari cantităţi au fost colectate în raioanele Tg. Mureş, Reghin, Tîrnăveni şi Topliţa. * * ------------lüiiiiiiiiinniiHiiiiiüminmHniüiiiniiim —-----------­ PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din 3 aprilie a.c., au fost extrase din urnă următoarele numere : 43, 15, 27, 5, 40, 10. Numere de rezervă : 42, 21. Fond de premii: 421.651 lei. Rommia libere Primirea de către vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, Emil Bodnăraş, a ambasadorului R. P. Ungare Miercuri 3 aprilie 1963, vicepre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Emil Bodnăraş, a primit în audienţă pro­tocolară pe ambasadorul extraordi­nar şi plenipotențiar al Republicii Populare Ungare la Bucureşti Jenő Kuti. Acţiunea de telemecanizare şi automatizare a staţiilor de transformare a energiei electrice Acţiunea de telemecanizare şi­­ automatizare a staţiilor de transfor­mare a energiei electrice continuă­­ şi în acest an. Ea permite condu­cerea şi supravegherea de la dis­tanţă de către dispecerul energetic, a tuturor instalaţiilor aflate în sta­ţie, fără a mai fi nevoie de inter­venţia personalului de exploatare. La staţia electrică de înaltă tensiu­ne „Tractorul“ din Braşov, de pildă, urmează a fi terminat montajul a­­paratajului necesar automatizării, încă în cursul acestei luni. Au fost efectuate, cu bune rezultate, o serie de probe. Asemenea lucrări sunt in curs de execuţie şi la staţia de transforma­re a energiei electrice de 110 kilo­­volţi din Buzău. Colectivul întreprinderii pentru raţionalizarea şi modernizarea in­stalaţiilor energetice, execută în prezent instalaţiile de telemecaniza­re şi automatizare necesare echipă­rii a încă 7 staţii care urmează a fi puse în funcţiune în cursul aces­tui an. (Agerpres) Specializarea unor lucrători din cooperaţia de consum PLOIEŞTI. (Agerpres). — La centrul şcolar cooperatist din Buzău s-au încheiat recent cursurile organizate de Centrocoop pentru specializarea unor lucrători din cooperaţia de consum. La cursuri au par­ticipat peste 100 de tehnicieni şi merceo­logi din sectorul conserv© şi semiconser­­ve de legume şi fructe din cooperativele sătești. Tot aici au urmat cursuri de speciali­zare și tehnicienii din sectorul plante medicinale și contabili de cooperative. •--------------iiuiititimuiiiiimi--------------­--------------Hiîiînmiimmiiiu-------------­ Lista de cîştiguri în obiecte la depunerile pe librete de economii cu dobînda şi cîştig­uri TRAGEREA PENTRU TRIMESTRUL 1/1953 Titularii libretelor de economii cu dobîn­­da şi cîştiguri ieşite la sorţi pot alege, în limita valorii cîştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la casele ra­ionale de economii de care depind unită­ţile care au emis libretele cu dobîndă $i cSştiguri!* ieşite la sorti. Diferenţele în plus sau în minus între valoarea obiectelor alese și valoarea cîşti­­gurilor, se lichidează în numerar, la Inmi­­narea obiectelor. -il Numărul libretului cîstigător Valoarea cîștiguri­lor 5"s is-S Parttal« Totali 1 157,498 10.000 1 478.747 10.000 1 656.496 10.000 1 675.314 10.000l 784.664 10.0001 868.681 10.000 1 909.833 10.000\ 933.722 10 000 1 1.193.870 10.000 100.000\ 1.257.899 10.000 1 751.074 5.000 1 857,391 5.0001 1.298.343 Terminația Uta. cîștig. 5.000 13 57.586 5.000 80.000 13 06.76­­ 2.000 13 24.368 2.000 13 39.574 2.000 13 77.225 2.000 13 81.688 7.000 13 91.414 2.000 156.000 130 8.762 1.000 130 9.808 1.000 260.000 130 4.309 500 130 6.401 500 130 0.168 500 130 6.605 500 130 9.739 500 325.000 1.014 Total cîștiguri cu obiecte : 921.000 SPORT— SPORT SPORT SPORT Voinţa — Miercurea Ciuc, campioana ţării la hochei pe gheaţă Anul acesta titlul de campioană a ţării la hochei pe gheaţă a revenit echipei Voinţa Miercurea Ciuc. A­­seară pe patinoarul artificial hoche­­iştii din Miercurea Ciuc au terminat la egalitate : 2-2 (1-1 , 1-0 ; 0-1) cu Steaua. Alte rezultate : Ştiinţa Cluj-Avîntul Gheorghieni 5-2 ; Steagul Roşu Braşov-Ştiinţa Bucureşti 4-3. Clasamentul final : 1. Voinţa Mi­ercurea Ciuc 19 puncte ; 2. Steaua 17 puncte; 3. Ştiinţa Buc. 10 puncte ; 4 Steagul Roşu 7 puncte ; 5. Ştiinţa Cluj 6 puncte; 6. Avîntul 1 punct. Ieri la Bucureşti, pe stadionul Re­publicii, selecţ­ionata olimpică a ţării noastre a terminat la egalitate : 1—1 (1:0) cu echipa cehoslovacă Slovan Bratislava. Scorul a fost deschis în minutul 25. La o centrare a lui Hajdú de pe aripa stingă, Constantin a­in­ PLOIEŞTI (prin telefon). — Petro­lul Ploieşti nu a învins decit cu 1—0 (0-0) pe Ferencváros — Buda­pesta în partida retur desfăşurată ieri după amiază pe stadionul din lo­calitate, rezultat cu care şi-a înche­iat participarea la actuala ediţie a cupei oraşelor Tîrguri. Participarea în turul următor obţinînd-le echipa maghiară, victorioasă cu 2—0 în par­tida de la Budapesta. In jocul de ieri Petrolul ar fi pu­tut — şi ar fi meritat după desfăşu­rarea partidei — să obţină mai mult deci­ 1—0, dar jucătorii nu au găsit cea mai bună soluţie de a străpunge ermei­ca apărare a oaspeţilor. Din primul şi pînă în ultimul mi­nut de joc, ploieştenii şi-au creat prea puţine situaţii clare de gol, au trat în posesia balonului înscriind de la 12 m pe sub plonjonul lui Schroiff. Oaspeţii, au egalat in minutul 53, prin Obert care a şutat prin surprindere, trimiţînd ba­lonul în colţul drept al porţii lui Eremia, şutat puţin şi imprecis la poarta apă­rată de Aczel. Petrolul a atacat mult dar acţiunile sale nu au avut clari­tate totală sau aproape totală, rezu­­mîndu-se la centrări înalte în careul advers în locul unor combinaţii care să-i fi adus pe jucători în faţa porţii adverse. Mingea odată ajunsă aici a fost degajată aproape de fiecare dată de apărătorii maghiari sau cuieasă din aer de excelentul Aczel. Şi fazele s-au repetat aproape identice, minut după minut, fără să aducă însă plo­­ieştenilor prea multă satisfacţie în afară doar de aceea că şi-­au înghe­suit adversarul în propria jumătate de teren împiedicîndu-l astfel să pe­ricliteze poarta apărată de Sfetcu. Oaspeţii, aşa cum era de aşteptat de altfel, s-au apărat aproape tot timpul, sarcinile ofensive lăsîndu-le doar în seama lui Fenivesi I şi Fe­­nivesi II, jucători rapizi cu multă pu­tere de pătrundere. Aceştia, ajutaţi uneori şi de alţii au reuşit să se apropie de cîteva ori de careul echi­pei ploieştene, dar acţiunile lor nu au creat prea multe emoţii apărării gazde. Din acest duel prelungit, din­tre atacurile continue ale echipei Petrolul şi apărarea dîrză a forma­ţiei maghiare, s-a realizat un meci specific de cupă, puţin spectaculos, cu rare faze de fotbal adevărat. Singurul gol al partidei a fost în­scris în minutul 61 de către Ivan care a trimis balonul în poartă la o învălmăşeală stîrnită în careul ad­vers în urma unei lovituri de colţ. Ş­­ • La Moscova s-a jucat ieri cea de-a 6-a partidă a meciului pentru titlul mon­dial de şah dintre Botvinnik şi Petrosian. S-a jucat gambitul damei acceptat ca şi în cea de-a doua partidă a meciului. Pri­mele mutări au fost făcute rapid de ambii jucători. La mutarea 20-a Botvinnik și-a plasat un cal la el care a făcut ca partida să devină mai interesantă Cu toate aces­tea în continuare s-a jucat foarte precaut și la mutarea 27-a Botvinnik a acceptat propunerea de remiză făcută de Petro­sian. Acum scorul este de 3—3. Viitoarea partidă se dispută vineri. • Miercuri dimineața au părăsit Capi­tala plecînd cu avionul la Praga echipele R. P. Române de tenis de masă care vor participa la cea de-a 27-a ediție a cam­pionatelor mondiale. Au făcut deplasarea printre alții Maria Alexandru, Geta Pi­tică, Ella Constantinescu, Radu Negu­­lescu, Dorin Giurgiucă, Gh Cobîrzan și A. Rethi Campionatele mondiale programează, in primele zile, intîlniri pe echipe Vineri ! In această a doua repriză Petrolul a­­ mai avut o mare ocazie de gol, cea­­ mai mare din tot meciul, dar Badea, singur cu portarul, a întîrziat să șu­­teze dindu-i posibilitatea astfel aces­tuia să-i plonjeze la picioare. Din minutul 41 al partidei, echipa ma­­­­ghiară a rămas în inferioritate nu­merică prin eliminarea interului drept Racosi care s-a făcut vinovat de insulte la adresa arbitrului A Fa­­tusos (Grecia) care a condus jocul. La meci au asistat peste 20.000 de spectatori, prea multi pentru capaci­tatea stadionului, supraaglomerat din vina organizatorilor care au pus în vînzare un număr mult, prea mare de bilete. I. BOCIOACA ■ ■ I r i echipa feminină a tării noastre întîlneşte formaţiile Greciei şi Danemarcei. • Recordmana mondială Iolanda Balaş şi Maria Diaconescu au plecat miercuri dimineaţă cu avionul spre Cuba. Cele două atlete vor face un schimb de experienţă cu sportivele cubane şi vor participa la cîteva concursuri demonstrative la Ha­vana. 9 Sîmbătă seara, în sala „Couber­­tin" din Paris, se desfăşoară finala celei de-a 5-a ediţii a „Cupei campio­nilor europeni“ la handbal masculin, în care se întîlnesc echipele Dinamo Bucureşti şi Dukla Praha Echipa ce­hoslovacă şi-a încheiat pregătirile în vederea acestui meci. Echipa Dinamo Bucureşti va alinia în acest meci cea mai puternică echi­pă în frunte cu Petre Ivănescu care s-a restabilit după accidentul suferit, Mihail Pedl, Gh Covaci I Moser.­­­­ost Dinamoviştii vor pleca astăzi dimi­neaţă la Paris pe calea aerului Selecţionata olimpică a R. P. R. — Slovan-Bratislava 1—1 (1-0) Petrovul-Ploieşti — Ferencvaros-Budapesta 1—0 (0-0) Marea sărbătoare a poporului ungar P­oporul ungar sărbătoreşte azi unul din cele mai mari eve­nimente din istoria ţării sale: eliberarea patriei de sub jugul fas­cist. Se împlinesc 18 ani de cînd ocu­panţii hitlerişti au fost alungaţi de pe teritoriul Ungariei, ca rezultat al victoriilor obţinute de armata sovie­tică, alături de care au luptat şi uni­tăţi ale armatei române. Luminoasa zi de 4 aprilie 1945 a marcat începutul unei noi epoci în viaţa poporului ungar, deoarece după eliberare el şi-a luat soarta în pro­priile sale rugini pentru a-şi făuri o nouă viaţă, cu adevărat liberă şi fe­ricită. După vindecarea rănilor răz­boiului, poporul ungar a trecut la li­chidarea înapoierii economice, moş­tenire­a fostului regim burghezo-mo­­şieresc şi la transformarea patriei sale într-o ţară cu o economie şi o cultură în continuă dezvoltare, la construirea societăţii socialiste. In cei 18 ani care au trecut de la eliberare, poporul frate ungar a ob­ţinut, sub conducerea partidului cla­sei muncitoare, importante succese în toate domeniile de activitate. După cum se arată în comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică a R. P. Ungare, în 1962 volumul pro­ducţiei industriei socialiste a cres­cut cu aproape 9 la sută. In indus­tria constructoare de maşini volu­mul producţiei a crescut cu 11 la sută, iar în industria chimică cu 16 la sută. Cheltuielile pentru con­strucţii capitale şi reînnoirea utila­jului au crescut cu 8 la sută faţă de anul precedent. Agricultura ungară a primit în 1962, 7.700 tractoare şi un mare număr de alte maşini. In anul 1962 au fost construite peste 60.000 de apartamente. Volumul co­merţului exterior al R. P. Ungare a crescut anul trecut, cu 10 la sută în comparaţie cu anul precedent. In 1962 au fost construite noi în­treprinderi şi uzine. A fost dată în exploatare fabrica de îngrăşăminte chimice de la Kazincbarcika, pre­cum şi o nouă secţie la combinatul chimic din regiunea Tisei. Un eveniment de seamă în viaţa poporului ungar l-a constituit lu­crările Congresului al VIII-lea al Partidului Muncitoresc Socialist Un­gar din noiembrie anul trecut, con­gres care a stabilit obiectivele dez­voltării în continuare a economiei R. P. Ungare. Poporul ungar îndepli­nește cu succes hotărîrile Congresu­lui, asigurînd desvoltarea pe mai de­parte a economiei, culturii şi nivelu­lui de trai al oamenilor muncii. Relaţiile de tip nou care s-au sta­tornicit între R­­P Romînă şi R. P. Ungară se dezvoltă continuu. La baza lor stau colaborarea şi într-a­­jutorarea tovărăşească" internatio­nalists, identitatea orînduirii noastre de stat, atotbiruitoarea învăţătură marxist-leninistă, ţelul comun al ţă­rilor noastre, pentru care muncesc popoarele român şi ungar — con­struirea societăţii socialiste şi co­muniste. In cei 18 ani, între ţările noastre au fost încheiate numeroase acorduri şi convenţii economice, culturale şi ştiinţifice. Un loc de seamă îl ocupă acordul economic pe perioada 1961- 1965, care prevede o însemnată cre­ştere a volumului schimburilor de mărfuri. Anul trecut au fost semnate, la Budapesta, convenţia şi planul de colaborare ştiinţifică pe anii 1962-1963 între Academia R. P. Române şi A­­cademia de Ştiinţe a R. P. Ungare. Planul prevede dezvoltarea colabo­rării între ambele academii pe linia cercetărilor ştiinţifice, a schimbului de documentare, precum şi a cerce­tărilor în domeniul matematicii, fi­zicii, tehnicii, biologiei, medicinei şi al ştiinţelor sociale. Vizitele reciproce ale delegaţiilor de partid şi guvernamentale au adus o contribuţie importantă la dezvol­tarea legăturilor dintre Republica Populară Romînă şi Republica Popu­lară Ungară, la întărirea prieteniei dintre cele două ţări. Dezvoltarea prieteniei romîno-ungare constituie totodată o contribuţie la consolida­rea lagărului mondial socialist, la întărirea păcii în întreaga lume. R. P. Romînă şi R. P. Ungară pro­movează, laolaltă cu celelalte ţări socialiste, o politică externă bazată pe principiile coexistenţei paşnice. Ele militează cu perseverenţă pentru realizarea dezarmării generale şi to­tale, pentru lichidar­ea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru rezolvarea tuturor litigiilor internaţionale pe cale paşnică, prin tratative. Țările noastre sprijină crearea unor zone denuclearizate, transformarea regiunii balcanice în­tr-o zonă a păcii, fără arme nuclea­re, încheierea unor acorduri pe plan regional între state cu sisteme so­­cial-economice diferite. Bucurîndu-se sincer de înfăptui­rile poporului frate ungar, poporul român îi urează cu prilejul celei de-a 18-a aniversări a eliberării ţării, noi victorii în desăvîrşirea construcţiei socialiste, în lupta pentru apărarea păcii în lume. Adunări consacrate celei de-a 18-a aniversări a eliberării Ungariei Cu prilejul celei de-a 18-a aniver­sări a eliberării Ungariei, la Uzine­le „1 Mai" din Ploiești a avut loc o adunare la care au participat aproa­pe 2 000 de constructori de utilaj petrolier. Cu acest prilej, tov. Con­stantin Tuzu, ministrul metalurgiei şi construcţiilor de maşini, a vorbit despre realizările obţinute de oa­menii muncii din ţara vecină şi prietenă, în cei 18 ani care au tre­cut de la eliberare. A luat cuvîntul şi Jeno Kuti, am­basadorul R.P. Ungare la Bucureşti. O altă adunare a avut loc la clu­bul Şantierelor navale din Olteniţa unde au luat cuvîntul inginerul şef Gh. Sbîrnea şi József Nemeth, secre­tar al Ambasadei R.P. Ungare. O adunare asemănătoare s-a ţinut şi la Casa de cultură a raionului „1 Mai“ din Capitală. Despre reali­zările R. P. Ungare a vorbit tov. Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor din R. P. Română. A luat de asemenea, cuvîntul György Kal­mar, consilier al Ambasadei R. P. Ungare. (Agerpres) TELEGRAMĂ Cu prilejul sărbătorii­­raţionale a poporului ungar, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Române, tovarăşul Corneliu Mănescu, a trimis o tele­gramă de felicitare, tovarăşului Peter Janos, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Ungare. (Agerpres) Adunarea festivă BUDAPESTA 3 (Agerpres) In seara zilei de 3 aprilie in ajunul săr­bătorii naţionale a­­Ungariei — Ziua eliberării — la Teatrul „Erkel“ din Budapesta a avut loc o adunare festivă a reprezentanţilor vieţii pu­blice din capitala R.P. Ungare. La adunare au luat parte Janos Kadar, prim-secretar al CC al P.M.S.U. preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc. István Dobi, preşedintele Consiliului Preziden­ de la Budapesta şial al R. P. Ungare, membri ai Bi­roului Politic al CC al P.M.S.U. şi ai guvernului, conducători ai Fron­tului popular patriotic şi ai altor organizaţii obşteşti, membri ai corpului diplomatic. Raportul cu privire la cea de-a 18-a aniversare a eliberării Ungariei a fost prezentat de Pal Ilku, membru supleant al Biroului Politic al C­C al P.M.S.U., ministrul culturii al R. P. Ungare. Pag. 3-a Veşti din R. P. U. O­mul de ştiinţă ungar Lajos Més­záros de la Universitatea din Szeged a elaborat o nouă me­todă pentru obţinerea de materii pri­me industriale din reziduri. Prin me­toda propusă de el poate fi obţinut furfurol, iar din furfuroi furan — materie primă pentru realizarea dife­ritelor preparate chimice, a medica­mentelor, pentru producţia nylonului şi altor materiale sintetice. Intr-una din uzinele din Budapesta se apropie de sfîrşit montarea laboratorului ca­talitic pentru obţinerea furfuroiului pe baza metodei propuse de Lajos Mészáros. ~C­­azincbarcika este unul dintre­­­ cele mai tinere oraşe ale Un­gariei. Vîrsta medie a locuito­rilor nu depăşeşte 29 de ani. Ka­zincbarcika a devenit cunoscut ca important centru industrial în nor­dul ţării o dată cu construirea pu­ternicului combinat chimic care produce îngrăşăminte artificiale. In curînd, în acest oraş va intra în funcţiune şi o uzină de răşini sin­tetice. Oraşul devine mai frumos pe zi ce trece. In acest an pentru dez­voltarea oraşului­ sunt alocate apro­ximativ 100 milioane de forinţi. Pînă la sfîrşitul anului vor fi date în folosinţă 529 locuinţe şi va în­cepe construirea a încă 274 case şi a unui spital cu 420 paturi. Sume mari sunt alocate şi pentru amena­jarea oraşului, pentru construirea de drumuri, crearea de spaţii verzi, etc. I­ndustria bumbacului, ramura cea mai importantă a indus­triei textile a R. P. Ungare, va cunoaşte anul acesta o nouă dezvoltare. De o mare importanţă în această privinţă va fi extinderea fabricii textile de la Szeged. De a­­semenea, vor fi alocate noi fonduri pentru construirea unei noi fabrici textile, care urmează să fie termi­nată anul viitor. Noua fabrică va produce 30 milioane metri pătraţi de ţesături pe an. In comparaţie cu anul trecut, în Ungaria se vor pro­duce anul acesta cu 11 milioane me­tri pătraţi mai multe ţesături de bumbac, din care mai mult de ju­mătate la fabrica de la Szeged. S­ MAROC: SPECTACOL DE GALA CU FILMUL „DARCLÉE“ RABAT Agerpres. — într-unul din principalele cinematografe din Ra­bat a avut loc un spectacol de gală cu filmul românesc „Darclée“ La spectacol au participat şefi şi mem­bri ai corpului diplomatic acreditaţi la Rabat, reprezentanţii autorităţi­lor locale, oameni de artă şi cultură. Z­iarişti. Filmul „Darclée", primul film romînesc prezentat în Maroc, a fost urmărit cu mult interes de spectatori şi s-a bucurat de succes. Ziarul marocan ,,La Nation Afri­­caine“ a publicat o cronică în care subliniază calitatea artistică a a­­cestei producţii a cinematografiei român­eş­ti CERERE PENTRU PREZENTAREA UNEI MOŢIUNI DE NEÎNCREDERE IN GUVERNUL AUSTRALIAN CAMBERA — Agerpres — Liderul opoziţiei laburiste din Australia, A. Calwell, luînd cuvîntul în Ca­mera Reprezentanţilor a cerut pre­zentarea unei moţiuni de neîncre­dere în guvernul Menzies. El a su­pus guvernul unei critici aspre pen­tru situaţia grea în care se află Australia in ce priveşte dezvoltarea economică. El a declarat că în urma politicii guvernului, Australia „a devenit mai de­grabă un client de­cit un aliat” al statelor capitaliste mai puternice. , SESIUNEA CONSILIULUI LIGII ŢARILOR ARABE CAIRO Agerpres — La 2 apri­lie şi-a încheiat lucrările la Cairo cea de-a 39-a sesiune a Consiliului Ligii ţărilor arabe. Sesiunea a adop­tat o serie de rezoluţii şi recoman­dări în probleme politice, economi­ce, culcurale etc. In rezoluţia pentru probleme politice se subliniază ne­cesitatea unei colaborări mai strînse pe plan Internaţional între ţările a­­rabe membre ale Ligii. Consiliul Ligii a aprobat recomandările cu privire la necesitatea acordării de către ţările membre ale Ligii a unui ajutor financiar şi material Alge­riei, precum şi poporului din Oman care Înotă împotriva colonialiştilor englezi „LE MONDE“ : „PREGĂTIREA UNEI CONFERINŢE... PREGĂTITOARE“ BRUXELLES — Agerpres : Cea de a 100-a sesiune a Consiliului mi­niştrilor statelor membre ale Pieţei comune care a avut loc la Bru­xelles la 1 şi 2 aprilie a fost prima luare de contact la acest nivel după respingerea încercării guvernului conservator englez de a adera la Piaţa comună. Cu toate că ministrul de externe belgian Spaak s-a referit la reapariţia „primăverii" în relaţiile dintre „cei şase” ziarul „Le Mon­de“ a calificat sesiunea ca „pregă­tirea unei conferinţe... pregătitoare”. Ironia ziarului francez vizează fap­tul că problemele aflate pe ordinea de zi şi anume cele legate de „in­tegrarea“ agriculturii şi ale relaţi­ilor Pieţei comune cu S.U.A. au fost remise spre examinare viitoarei se­siuni care se va întruni la 8 şi 9 mai. CIOCNIRI ARMATE IN OMAN CAIRO Agerpres. — După cum se arată într-o telegramă primită la 2 aprilie de reprezentanta de la Cairo a imamatului Omanului, în apropiere de Hizwa — capitala imamatului, s-a dat o bătălie grea între un detaşament al Armatei de eliberare naţională din Oman şi tru­pele coloniale engleze. Patrioţii din Oman au organizat un atac prin surprindere împotriva unui post mi­litar englez in luptă doi soldaţi en­glezi au fost ucişi şi opt au fost răniţi Patrioţii din Oman au arun­cat în aer un mare depozit de ar­mament şi muniţii • NEW YORK — Agerpres. — La 1 aprilie, regele Hassan al II-lea al Marocului a anunţat la New York că în timpul tratativelor pe care le-a avut la Washington cu oficia­lităţi americane, s-a stabilit că Sta­tele Unite trebuie să-şi evacueze bazele din Maroc, începând din de­cembrie 1963, în conformitate cu o înţelegere anterioară. Referindu-se la­ atitudinea Marocului faţă­ de ex­perienţele nucleare franceze în Sa­hara, Hassan al II-lea a declarat că aceste experienţe stîrnesc îngrijo­rare. ..Sintern împotriva experien­ţelor nucleare în Saha­ra, deoarece sintern, în general, împotriva expe­rienţelor nucleare. Pămîntul afri­can trebuie folosit în interesele popoarelor Africii, iar efectuarea experienţelor nucleare în Sahara nu poate fi tolerată“ — a subli­niat el. SCOPUL VIZITEI LUI A. STEVENSON LA BONN BONN — Agerpres. — Adlai Ste­venson, reprezentantul permanent al S.U.A. în Organizaţia Naţiunilor Unite,­care întreprinde un turneu în Europa, a sosit la 2 aprilie la Bonn. In cursul vizitei sale în R. F. Germană, Stevenson va conferi cu Lübke, preşedintele R. F. Germane, vicecancelarul Erhard, Schröder, ministrul afacerilor externe, şi cu alte oficialităţi vest-germane. După sosirea la Bonn, Stevenson a făcut o declaraţie în care a arătat că în cursul convorbirilor pe care le-a avut la Paris, Bruxelles, Londra au fost discutate probleme referitoare la Piaţa comună, finanţarea de­­ că­tre O.N.U. a operaţiunilor din Con­go şi participarea Statelor Unite la o „Europă integrată“. • NEW YORK — Agerpres. — Agenţiile de presă anunţă că nava militară britanică „H. M. S., Lon­donderry’ a capturat în apele terii­toriale ale coloniilor engleze din Marea Caraibilor o navă avînd la bord 17 contrarevoluţionari cubani care se pregăteau să săvîrşească o nouă provocare împotriva Cubei. O a doua navă a contrarevoluţionari­lor ,a scăpat“ şi se află încă în Marea Caraibilor. Potrivit agenţiei France Presse la 2 aprilie cei 17 transfugi cubani au fost debarcaţi la Nassau. Printre ei se află, după cum menţionează agenţia Associa­ted Press, Jerry Buchanan, de ce­tăţenie americană, care „a fost eli­berat pe cauţiune" Unul dintre conducătorii transfugilor cubani, anunţă agenţia France Presse, a de­clarat fără jenă că „nu intenţio­nează să înceteze provocările îm­potriva Cubei“. • La Bonn a ieşit generalul Kan Omori, şeful statulu­i maior al forţelor terestre ale Japoniei. Omori va duce „convorbiri informative“ la cartierul general al Bun­­deswehrului și va vizita unele subuni­tăți Si scoli ale Bundeswehrulu­ ID.P.A£

Next