Romînia Liberă, august 1963 (Anul 21, nr. 5845-5870)

1963-08-02 / nr. 5846

La Institutul de lingvis­tică al Academiei RP.R. se elaborează, aflîndu-se intr-un stadiu avansat, un mare dicţionar, Dicţiona­rul limbii române. Lu­crarea se redactează sub conducerea acad. I. Iordan şi prof. I. Coteanu , de către un larg colectiv în trei centre din ţară, la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Este o operă lexicografică de importanţă naţională. După calculele prelimina­re, el va cuprinde circa 10-12 volume, va apărea în fascicole şi apoi în vo­lume şi va cuprinde a­­proape 150.000 de articole titlu, de peste 3 ori mai multe decît cele mai com­plete dicţionare explica­tive romîneşti apărute pînă acum. Dicţionarul va în­registra aproape întreg vo­cabularul limbii române, adică va avea un caracter general ; în afara cuvinte­lor, sensurilor şi formelor limbii literare, vor figura, în această lucrare, toate cuvintele, sensurile şi for­mele regionale, arhaice, termeni de jargon şi argou, creaţii lexicale personale, precum şi toţi termenii tehnico-ştiinţifici care au depăşit sfera specialităţii stricte. VĂ INFORMĂM DESPRE­ Un nou dicţionar al limbii române Al 15.000-lea strung românesc TIMIŞOARA (Agerpres).­­ Construc­torii de maşini-unelte de la Uzinele „Strungul“ din Arad au realizat cel de-al 15 000-lea strung românesc. In cei 14 ani de existenţă, uzina a produs o gama variată de strunguri, cu care au fost în­zestrate numeroase uzine şi întreprinderi din ţara noastră. Experienţa acumulată în acest timp în construcţia de maşini aşchietoare a permis colectivului uzinei­­ PITEŞTI (Agerpres).­­ Colectivul în­treprinderii regionale de electricitate a terminat racordarea la sistemul energetic naţional a localităţilor Petreşti, Greci şi Coada Izvorului, iar în comunele Colibaşi şi Dragodana lucrările de electrificare sunt să producă strunguri care au atins per­formanţe tehnice superioare. Cel mai nou tip de strung — S.N.­400 — ce se află în prezent în producţia de serie, permite prelucrarea cu mare precizie a numeroase piese de diferite dimensiuni și profile. Toate comenzile acestui strung sînt cen­tralizate, avînd avans rapid în ambele sensuri, pe sfîrșite. Cu acestea, numărul satelor electrificate in acest an în regiunea Ar­geș se ridică la 27. In prezent, în a­­ceastă regiune sunt electrificate 457 de sate, iar pînă la sfîrşitul anului numărul lor va creşte cu încă 23, în ultimul timp şi combinatele siderur­gice de la Hunedoara şi Reşiţa, Uzinele „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii, ,Oţelul Roşu" şi altele. (Agerpres). Electrificări rurale Mecanizarea proceselor de producţie in turnătorii Pentru a sprijini extinderea continuă a mecanizării proceselor tehnologice în tur­nătorii şi industria siderurgică, construc­torii de maşini au realizat în plus în prima jumătate a anului pentru aceste sectoare aproape 1 100 tone utilaje teh­nologice diferite. Turnătoria Uzinelor de pompe din Capitală a primit 4 maşini de format, un cuptor rotativ pentru elaborat fonte speciale şi o bandă pentru tran­sportat amestecul de formare. Prin extin­derea mecanizării lucrărilor productivita­tea muncii a crescut în această secţie cu peste 40 la sută. La fel, turnătoria uzine­lor de maşini agricole „Semănătoarea“ a fost dotată cu utilaje pentru întărirea me­canizată a formelor de turnare şi dozarea lor automată, pentru executarea miezuri­lor prin împuşcare etc. Cu importante utilaje pentru mecaniza­rea procesului de producţie, printre care instalaţii pentru încărcarea şi descărcarea materiilor prime la furnale şi oţelării, va­goane siderurgice etc. au fost înzestrate A. In regiunea Iaşi VENITURILE BUGETARE POT FI SPORITE Din analiza întreprinsă recent de o brigadă a Ministerului Finanţelor asu­pra execuţiei bugetare din regiunea Iaşi s-au desprins probleme legate de întoc­mirea şi executarea bugetului local în cît mai bune condiţii. Printre aspectele care au format obiectul analizei amintite, a fost şi mo­dul în care se planifică şi se realizează veniturile proprii ale bugetului sfatului popular regional. O contribuţie importantă la realiza­rea acestor venituri o au întreprinde­rile industriei locale, îndrumarea aces­­­­tora cu mai multă competenţă de către sfaturile populare din regiune îşi gă­seşte expresie în realizările obţinu­te. Activitatea din primul semestru al anului în curs reprezintă, din acest punct de vedere, un bilanţ pozitiv. Cu toate acestea, aportul industriei locale la realizarea şi depăşirea veniturilor bugetare ar fi putut fi mult mai însem­nat dacă în activitatea unor întreprin­deri nu s-ar fi semnalat unele lipsuri care au influenţat negativ asupra volu­mului total de beneficii. O deficienţă care s-a manifestat la o seamă de întreprinderi ale industriei locale este îndeplinirea neritmică a planului de producţie cu toate implica­ţiile ce decurg de aici. învăţămintele care se trag din experienţa de pină acum în această direcţie, se referă la luarea din timp a unor măsuri tehnico­­organizatorice care să evite pe viitor re­l­ierarea lor. Recomandăm sfatului popu­­ar regional ca în sesiunile sale să ana­lizeze ritmicitatea producţiei pe anul în curs şi măsurile întreprinse pentru asigurarea încă din primele zile a în­deplinirii planului anului viitor. In perioada amintită, întreprinderile industriei locale au reuşit să producă o serie de sortimente noi de mobilă, de articole de menaj, precum şi diferite­­alte bunuri de consum necesare populaţiei. Lucrul acesta reflectă noi paşi făcuţi pe linia valorifi­cării resurselor locale, a folosirii mai intense a rezervelor interne. Dar oare întotdeauna produsele fabricate au întrunit condiţiile de calitate ce­rute? Refuzurile repetate la produsele întreprinderilor din Bîrlad, Vaslui, Paş­cani şi altele arată că nu. Este de la sine înţeles că în aceste condiţii, ce­rinţele cumpărătorilor n-au fost pe de­plin satisfăcute. In plus, urmările unei astfel de activităţi,,s-au,..tilsfrînt şi asu­pra îndeplinirii,, indicilor financiari. Sarcina de reducere a preţului de cost pe totalul industriei locale a fost realizată atît în anul 1962, cit şi în pri­mele luni din acest an, aceasta însă în timp ce unele întreprinderi ca: „Dru­Gh. Picoş director general adjunct in Ministerul Finanţelor mul socialismului“-Bîrlad, „Progresul“­­Iaşi, „Vasile Roaită“-Vaslui şi „Filimon Sîrbu“-Paşcani au înregistrat unele ră­­mîneri în urmă. Imobilizarea de fonduri în stocuri supranormative, pentru care se plătesc dobînzi mari pentru credite, cu garanţia forului tutelar, constituie o practică ce continuă să creeze serioase greutăţi unor întreprinderi. La unele unităţi ale industriei lo­cale, volumul imobilizărilor de fonduri în stocuri supranormative se menţine încă ridicat. Este cazul întreprinderilor „Progresul“ Iaşi, „Drumul socialismu­lui“ Bîrlad, unde, printr-o preocupare mai susţinută, aceste stocuri supranor­mative ar fi putut fi readuse în circui­tul economic. La realizarea veniturilor proprii ale bugetului sfatului popular al regiunii Iaşi, îşi aduc contribuţia şi unităţile de gospodărie comunală. Ca urmare a grijii partidului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de trai ale oa­menilor muncii, activitatea de gospo­dărie comunală în regiunea Iaşi s-a dezvoltat continuu, întreprinderile de gospodărie comunală au fost dotate cu noi mijloace de transport, serviciile de salubritate au funcţionat în condiţii mai bune, s-a lărgit şi îmbunătăţit re­ţeaua de alimentare cu apă şi energie electrică. Analiza întreprinsă a scos în evi­denţă unele rezerve care există la indi­catorii financiari ai întreprinderilor de gospodărie comunală şi care n-au fost mobilizate prin plan. Astfel de rezerve s-au constatat la preţul de cost la în­treprinderea de transport Iaşi, la în­treprinderea apă-canal-băi Iaşi etc. O contribuţie importantă la lărgirea bazei proprii de venituri a bugetului sfatului popular al regiunii Iaşi o aduc şi organizaţiile comerciale, care, în anul 1962 şi în primele luni din acest an, au desfăcut un volum sporit de mărfuri şi în condiţii mult îmbunătă­ţite. Cu toate acestea, în activitatea co­merţului local s-au mai manifestat unele lipsuri care au împiedicat obţi­nerea unor rezultate şi mai bune. Ast­fel, aprovizionarea cu mărfuri a unor organizaţii comerciale, ca de exemplu O.C.L. mixt Paşcani, Huşi, nu se face încă la nivelul cerinţelor. Planul de desfacere al unor unităţi a fost influen­ţat negativ şi datorită faptului că ter­menele de executare a lucrărilor de reamenajare şi reparaţii capitale ale acestora au fost cu mult depăşite (este cazul T.A.P.L. Iaşi, O.C.L. mixt Haşi), la principalele unităţi de alimentaţie publică ale T.A.P.L. Iaşi se constată că ponderea producţiei proprii înregistrea­ză o scădere. Cu toate economiile reali­zate în anul 1962 şi în trimestrul I al acestui an, cheltuielile de circulaţie mai pot fi încă reduse, printr-o mai bună gospodărire a unităţilor şi eliminarea unor cheltuieli neeconomicoase. Realizarea veniturilor proprii din bu­getul regiunii Iaşi care provin din be­neficiile întreprinderilor locale putea fi îmbunătăţită dacă în activitatea Trustu­lui regional de construcţii nu ar fi existat unele lipsuri. Depăşirea preţului de cost a fost determinată de execu­tarea unor lucrări de calitate necores­punzătoare, a căror refacere a necesitat cheltuieli suplimentare, de efectuarea unor lucrări peste prevederile din de­viz, de folosirea necorespunzătoare a unor utilaje de construcţii şi mijloace de transport, precum şi de lipsa de spirit gospodăresc în depozitarea unor materiale care au fost supuse astfel degradării. Traducerea în viaţă a măsurilor adoptate de şedinţa lărgită a comitetu­lui executiv se impune cu atît mai mult cu cît peste puţin timp vor începe lucrările de elaborare a proiectului de buget pentru anul 1964. Proiectul de buget al anului viitor va trebui să ţină seama de rezervele existente în regiu­ne. Este necesar să se preconizeze a­­plicarea în producţie a unor măsuri care să pună în valoare noi rezerve pentru creşterea bazei proprii de veni­turi a regiunii. -----------------------------MUIMJIIUilIIII Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 3, 4 şi 5 August se prevede următorul timp probabil : Vre- 1 me călduroasă, cu­­ cer variabil, mai mult senin noaptea. Vor cădea averse lo­cale de ploaie în nordul ţării. Vînt slab pină la potrivit, din sud-vest. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 13 la 23 grade, iar maximele între 26 la 36 grade. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mam­ mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XXI nr. 5846 4 pagini — 20 bani Vineri 2 august 1063 lllllllllllllllllllllllll ----------------------------­ întreprinderea de raţionalizări şi modernizare a instalaţiilor energe­tice din Capitală produce aparataj pentru dotarea laboratoarelor întreprinderilor de electricitate din ţară. In clişeu : Muncitorii Ilie Pleşa şi Etuca Constantinescu fac verificarea finală a funcţionării unei staţii trifazice pentru controlul contorilor. Foto : AGERPRES Brigada a 6-a de mecanizatori de la S.M.T. Cioara-Doiceşti, regiunea Galaţi, lucrează pe ogoarele gos­podăriei colective din comuna Doi­­ceşti. După ce au terminat de re­coltat, tractoriştii au pornit la efec­tuarea din plin a arăturilor de vară. In clişeu . Şeful brigăzii, L. Pisică, controlează calitatea arăturii. Foto : AGERPRES Pregătiri pentru recoltarea stufului CONSTANŢA (Agerpres). — La cele patru întreprinderi stuficole — Pardina, Şontea, Rusca şi Sulina — din Delta Dunării se lucrează in­tens la revizuirea şi repararea trac­toarelor, recoltoarelor, remorcilor şi a celorlalte maşini şi utilaje care vor fi folosite în toamnă la recolta­rea stufului. La întreprinderea Şon­tea, de exemplu, sunt pregătite de lucru toate recoltoarele, remorcile şi cea mai mare parte din tractoare. Intr-un ritm susţinut se desfăşoară reparaţiile şi la întreprinderea stu­­ficolă Pardina. Faţă de anii trecuţi, reparaţiile sunt anul acesta mai a­­vansate, iar lucrările executate sunt de calitate superioară. Asigurăm animalelor furaje valoroase şi ieftine In regiunea Crişana, însilozarea fu­rajelor se desfăşoară din plin. In com­paraţie cu anii precedenţi gospodăriile colective şi-au propus să însilozeze anul acesta o cantitate mult mai mare de masă verde. Pe această linie, s-au şi ob­ţinut pînă acum unele rezultate. Din cele 665.000 de tone de furaje pre­văzute să fie însilozate în cursul aces­tui an, s-au realizat — numai la însi­­lozările timpurii — cca. 15.000 de tone. în acţiunea de însilozare a furajelor se ţine seama de recomandările Insti­tutului central de cercetări agricole. S-au luat măsuri ca în fiecare raion să fie asigurate condiţiile necesare pentru a se realiza sarcina propusă în această direcţie, în afară de cantităţile de ma­să verde ce se vor obţine de pe cele 8.613 ha, însămînţate cu plante anuale destinate însilozării — şi îndeosebi cu porumb, — se vor mai însiloza frun­zele şi capitolele de floarea-soarelui, frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr, vrejii şi dovlecii furajeri, precum şi toate resturile din grădinile de legume care pot constitui un furaj valoros. Spre deosebire de anii anteriori, în acest an se vor pune la murat furajele în silozuri de suprafaţă, făcîndu-se astfel economii de zile-muncă la săparea şi acoperirea gropilor. Intrucît există per­spectiva ca de pe o suprafaţă de 95.293 ha. însămînţate cu dovleei inter­calaţi în porumb să se obţină o bună producţie, se va da o atenţie deosebită însilozării dovlecilor prin transformarea lor în pastă în amestec cu melasă şi co­ceni de porumb. De asemenea, vor fi însilozate peste 100.000 tone de porumb­­ştiuleţi în amestec cu lucerna, furaj care va fi folosit la îngrăşarea porcilor. In scopul realizării tuturor acestor sarcini organele locale au asigurat utilajele necesare ca: tocători, batoze transfor­mate şi tractoare cu şenile prevă­zute cu cuţite. Tot în scopul asigurării animalelor cu furaje, s-au recoltat şi depozitat, în condiţiuni corespunză­toare, recolta obţinută de pe o supra­faţă de 31­ 512 ha. de culturi furajere cultivate pentru fîn, precum şi fîneţele naturale de pe 33.147 ha. In regiunea Crişana, zootehnia se dezvoltă tot mai mult. In urma recen­telor hotărîri ale Consiliului de Miniş­tri care stimulează creşterea şeptelului, sectorul zootehnic al regiunii va creşte simţitor. Tocmai de aceea, unităţile agricole urmăresc ca prin însilozarea unor cantităţi cît mai mari de furaje să fie asigurată hrana animalelor. Ing. ION PIRVU preşedintele Consiliului agricol regional Crişana Construcţii zootehnice terminate la timp GALAŢI (Agerpres). In toate raioanele re­giunii Galaţi se lucrea­ză intens pentru termi­narea la timp a noilor construcţii zootehnice. In acest an colectiviş­tii au pus accentul pe creşterea capacităţii adăposturilor şi folo­sirea în construcţii a unui volum sporit de materiale din resurse locale. In raionul Brăila, toate cele 107 obiective planificate au fost în­cepute din vreme, iar 41 dintre ele au şi fost terminate. Printre a­­cestea sunt grajduri de capacităţi mari, mater­nităţi pentru scroafe, adăposturi pentru pă­sări şi saivane. Colec­tiviştii din raioanele Făurei şi Galaţi au terminat şi ei cons­truirea a 150 de obiec­tive din cele 310 în­cepute. In întreaga regiune au fost terminate pînă acum un număr de 311 adăposturi, iar alte peste 600 sunt în di­ferite studii de cons­trucţie. Pentru cons­trucția adăposturilor au fost folosite în mare parte materiale din re­surse locale. 700 de tone de griu peste prevederile contractuale La baza de recepţie a cerealelor din Lehliu s-a îndeplinit planul de înma­gazinari a griului din recolta anului acesta. După ce şi-au achitat obliga­ţiile contractuale către stat, gospodă­riile colective „Unirea“, „I. C. Frimul şi „Drumul lui Lenin“, din raionul Le­hliu, au mai vîndut 582.000 kg. grîu peste prevederi. Pînă ieri, la baza de recepţie a ce­realelor din Lehliu gospodăriile colec­tive de pe cuprinsul raionului au pre­dat 700 de tone de grîu peste preve­derile planului. Reale posibilităţi de creştere a muncii Pentru cele mai multe întreprinderi forestiere din regiunea Argeş, încheierea primului semestru al anului a fost un prilej de consemnare a noi succese în îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan. întreprinderile forestiere din Jiblea, Drăgăşani şi Brezoi şi-au depă­şit sarcinile de plan. Aceste rezultate răsplătesc eforturile depuse de colecti­vele întreprinderilor în introducerea celor mai avansate metode de muncă la exploatările şi unităţile de industria­lizare a lemnului, în folosirea judicioa­să a utilajelor şi mecanismelor, în apli­carea integrală a planurilor de măsuri tehnico-organizatorice în primele luni ale anului. In ansamblu, cele nouă întreprinderi forestiere aparţinînd DREF-Argeş şi-au depăşit sarcinile la unii din indicatorii planului. Planul producţiei globale şi marfă al primului semestru a fost înde­plinit în proporţie de 105,5 la sută. Sortimentele au fost şi ele realizate. In ceea ce priveşte însă sarcina de creş­tere a productivităţii muncii, Direcţia regională a economiei forestiere Argeş nu a reuşit să o realizeze pe primul semestru decît în proporţie de 98 la sută. Desigur că timpul nefavorabil din iarnă a constituit un impediment în buna desfăşurare a lucrărilor de ex­ploatare a pădurilor, ceea ce s-a reflec­tat şi asupra productivităţii muncii. Dar pe lîngă aceasta, au mai existat şi cauze de ordin subiectiv, a căror e­­vitare nu depindea decît de Conduce­rile întreprinderilor şi a DREF. în acest sens, nu este lipsit de interes să arătăm că forestierii din Jiblea şi Brezoi, uni­tăţi situate în zone mai expuse calami­tăţilor naturale decît altele, au reuşit nu numai să-şi realizeze planul produc­tivităţii muncii, ci chiar să-l depă­şească. DREF-Argeş, la fel ca toate DREF- urile din ţară, are în dotare un însemnat parc de maşini. An de an sporeşte nu­mărul fierăstraielor mecanice, tractoa­relor, funicularelor şi al altor mecanis­me. Folosirea judicioasă a acestui parc este una din principalele condiţii de realizare a planului creşterii producti­vităţii muncii. Uneori, însă, montarea unor noi utilaje necesită un timp mult prea mare faţă de posibilităţile între­prinderilor. La par­chetul Tămăşel, a­­parţinînd întreprin­derii forestiere Ru­­căr, a fost nevoie să se monteze un funi­cular pentru scosul şi apropiatul lemnu­lui. Montarea acestuia a durat mai bine de patru luni, timp în care, la operaţia amintită s-au folosit alte utilaje cu o productivitate mult scăzută. Asemenea întîrzieri în montarea utilajelor au exis­tat şi la I. F. Domneşti, unde două fu­­niculare din parchetul Şoptana au stat nemontate patru luni. Dacă, în ceea ce priveşte folosirea unor mecanisme de doborît, secţionat, scos şi apropiat lemnul forestierii arge­şeni au obţinut indici ridicaţi de utili­zare, la alte operaţii mecanismele nu au fost întrebuinţate la maximum. Bunăoa­ră, operaţiile de încărcat mecanic se fac mecanizat numai în proporţie de 75 la sută, întreprinderile dispun de în­cărcătoare mecanice adaptabile pentru liniile C.F.R. Datorită faptului că nu s-a ajuns la o înţelegere între Ministerul Economiei Forestiere şi Direcţia regio­nală C.F.R. Craiova, aceste mecanisme stau nefolosite, deoarece nu există o aprobare care să permită montarea lor în gări Un muncitor forestier cu experienţă poate coji, într-o zi, 1,5 pînă la 2 metri cubi de buşteni. In același timp, o co­­jitoare mecanică realizează de patru ori mai mult. în întreprinderile argeşene, sunt multe cojitori mecanice, însă ele _____________ nu sunt folosite. La I. F. Rucăr, unde se găsesc două utilaje de acest fel, numai 10 la sută din can­titatea de lemn cojit a fost realizată me­canic, iar la I. F. Stîlpeni — doar 21 la sută. Din această cauză, la această operaţie, productivi­tatea muncii a fost cu mult sub cea planificată. Practica anilor trecuţi a dovedit cu prisosinţă avantajele muncii în bri­găzi complexe, cu acord global. Brigă­zile complexe asigură o valorificare mai bună a masei lemnoase exploatate, mic­­şorînd pierderile de recoltare şi ma­nipulare. Dar nu în toate întreprinderile forestiere din regiunea Argeş organiza­rea muncii pe brigăzi complexe a fost în centrul atenţiei. In timp ce la Jiblea şi Brezoi — întreprinderi care au înde­plinit sarcinile de creştere a producti­vităţii muncii — 60,9 şi 62,1 la sută din întreaga masă lemnoasă au fost exploatate în brigăzi complexe, la alte­le — cum sunt cele din Curtea de Ar­geş, Piteşti şi Stîlpeni — procentul muncii în brigăzi complexe este între 23 şi 35 la sută. Pe ansamblul direcţiei regionale, numai 32 la sută din canti­tatea de lemn exploatată a fost lucrată în brigăzi complexe. Aceasta a contri­buit ca în unele întreprinderi, ca cele din Stîlpeni, Rucăr, Curtea de Argeş şi Piteşti, productivitatea muncii să nu crească pe măsura posibilităţilor tehni­ce existente. Un rol important în realizarea sarci­nilor de creştere a productivităţii mun­cii revine aplicării în termenele fixate a măsurilor tehnico-organizatorice. în­treprinderea forestieră Stîlpeni şi-a propus, pentru acest an, un număr de 34 de măsuri, a căror introducere în producţie asigură creşterea productivi­tăţii muncii la unele operaţii. Dar din măsurile care trebuiau să fie aplicate în procesul de producţie în primul se­mestru al anului, 11 n-au fost realizate, ceea ce a avut repercusiuni nefavora­bile asupra îndeplinirii planului. Există reale posibilităţi ca în între­prinderile forestiere din regiunea Ar­geş, rămînerea în urmă în îndeplinirea sarcinilor planificate de creştere a pro­ductivităţii muncii să fie lichidată. Ex­tinderea experienţei pozitive a unor în­treprinderi — Brezoi, Jiblea — şi la ce­lelalte ar fi binevenită. Rezultatele ani­lor trecuţi au dovedit că forestierii ar­geşeni pot, atunci cînd folosesc toate, resursele, să obţină rezultate bune în realizarea tuturor indicatorilor de plan. ANTON DROST Toţi indicatorii de plan în atenţia colectivului Rezultatele sericiculturii TIMIŞOARA (coresp. R. I.), în re­giunea Banat anul acesta 104 gospodă­rii colective, 4217 familii individuale şi 44 de şcoli au crescut viermi de mătase. In urma dezvoltării conside­rabile, a sericiculturii, planul anual de achiziţionare a gogoşilor de mătase, de către întreprinderea regională D.C.A. a fost depăşit cu aproape 12 tone. De remarcat, că producţia de gogoşi de mătase la gramul de sămînţă a înregistrat cel mai ridicat indice din ultimii 15 ani şi că 99 la sută din go­­goşile obţinute în toate sectoarele au fost de calitatea I. In ceea ce priveşte rentabilitatea a­­cestui sector pentru unităţile socialiste, concludent este exemplul gospodăriei colective din Recaş card, numai în 30 de zile a realizat din 300 gr. să­mînţă un venit net de 22.420 lei. Succese în întrecere CLUJ (coresp. R. I.). Colective­le de muncitori, ingineri şi teh­nicieni din cele mai mari între­prinderi din regiunea Cluj apar­­ţinind industriei republicane ob­ţin noi şi valoroase succese pe linia îndeplinirii ritmice a planu­rilor de producţie, precum şi in acţiunea pentru creşterea conti­nuă a indicilor calitativi ai pro­duselor şi realizarea unor cît mai substanţiale economii. Punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie, moder­nizarea unor procese tehnologice şi traducerea în viaţă a unui în­semnat număr de inovaţii şi ra­ţionalizări a făcut posibil ca nu­mai la Uzinele de pielărie şi încăl­ţăminte din Cluj valoarea econo­miilor realizate de la începutul anului să depăşească suma de 800.000 lei. Potrivit unui recent bi­lanţ valoarea economiilor realizate de colectivele­ acestor întreprinderi se ridică la aproape 19 milioa­ne lei. Beneficiile realizate peste prevederile stabilite se ridică şi ele la mai bine de 15 milioane lei. In acţiunea de reducere a pre­ţului de cost s-au distins în mod deosebit colectivele de la Uzinele sudice din Ocna-Mureş, „Carbo­­chim“, „Unirea“, Atelierele „16 Februarie’’ şi altele. BAIA MARE (coresp. R.I.). — Minerii din bazinul băimărean au făcut bilanţul realizărilor la econo­miile obţinute la preţul de cost. Astfel, datorită introducerii în subteran a unor noi utilaje cum sunt locomotivele Diesel, ma­şini de încărcat electrice şi pneu­matice, perforatoare cu coloană telescopică, a extinderii procedee­lor avansate de armare a galeriilor şi altor măsuri, minerii de aici au redus simfilor preţul de cost al producţiei mamfă. Astfel, colectivul de muncă al­­ exploatării miniere Să­sar a realizat în primul semestru o­­economie la preţul de cost peste plan de aproa­pe 7 milioane lei. Succese frumoa­se au obţinut şi minerii de la ex­ploatarea minieră Erza cu 2.310.000 lei economii, cei de la Baia Sprie — 1.262.000 lei, Cavnic — 3.618.000. tei şi Băiuţ — 869.000 lei. BIRLAD (coresp. R.I.). Muncito­rii şi tehnicienii Fabricii de rul­menţi din Bârlad consacră zilei de 23 August noi şi frumoase succese in producţie. Desfăşu­­rind larg Întrecerea socialistă în care sunt antrenaţi, ei şi-au rea­lizat cu cinste sarcinile de pro­ducţie pe luna iulie, la fiecare indice în parte, reuşind să pro­ducă în plus aproape 1.800 bucăţi rulmenţi de diferite tipuri. în acțiiunea de recuperare a ţiţeiului PLOIEŞTI. — In schelele petro­liere de pe Valea Prahovei se des­făşoară o acţiune intensă de recu­perare a ţiţeiului din zăcămint prin extinderea la un număr to mai mare de sonde a procedeelor de injecţie cu apă şi gaze în strat. În­ anul 1951, cînd a început să fie fo­losit acest procedeu, s-a obţinut un spor de ţiţei echivalent cu produc­ţia actuală a trustului pe 14 luni (Agerpres).

Next