Romînia Liberă, august 1963 (Anul 21, nr. 5845-5870)
1963-08-02 / nr. 5846
La Institutul de lingvistică al Academiei RP.R. se elaborează, aflîndu-se intr-un stadiu avansat, un mare dicţionar, Dicţionarul limbii române. Lucrarea se redactează sub conducerea acad. I. Iordan şi prof. I. Coteanu , de către un larg colectiv în trei centre din ţară, la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Este o operă lexicografică de importanţă naţională. După calculele preliminare, el va cuprinde circa 10-12 volume, va apărea în fascicole şi apoi în volume şi va cuprinde aproape 150.000 de articole titlu, de peste 3 ori mai multe decît cele mai complete dicţionare explicative romîneşti apărute pînă acum. Dicţionarul va înregistra aproape întreg vocabularul limbii române, adică va avea un caracter general ; în afara cuvintelor, sensurilor şi formelor limbii literare, vor figura, în această lucrare, toate cuvintele, sensurile şi formele regionale, arhaice, termeni de jargon şi argou, creaţii lexicale personale, precum şi toţi termenii tehnico-ştiinţifici care au depăşit sfera specialităţii stricte. VĂ INFORMĂM DESPRE Un nou dicţionar al limbii române Al 15.000-lea strung românesc TIMIŞOARA (Agerpres). Constructorii de maşini-unelte de la Uzinele „Strungul“ din Arad au realizat cel de-al 15 000-lea strung românesc. In cei 14 ani de existenţă, uzina a produs o gama variată de strunguri, cu care au fost înzestrate numeroase uzine şi întreprinderi din ţara noastră. Experienţa acumulată în acest timp în construcţia de maşini aşchietoare a permis colectivului uzinei PITEŞTI (Agerpres). Colectivul întreprinderii regionale de electricitate a terminat racordarea la sistemul energetic naţional a localităţilor Petreşti, Greci şi Coada Izvorului, iar în comunele Colibaşi şi Dragodana lucrările de electrificare sunt să producă strunguri care au atins performanţe tehnice superioare. Cel mai nou tip de strung — S.N.400 — ce se află în prezent în producţia de serie, permite prelucrarea cu mare precizie a numeroase piese de diferite dimensiuni și profile. Toate comenzile acestui strung sînt centralizate, avînd avans rapid în ambele sensuri, pe sfîrșite. Cu acestea, numărul satelor electrificate in acest an în regiunea Argeș se ridică la 27. In prezent, în această regiune sunt electrificate 457 de sate, iar pînă la sfîrşitul anului numărul lor va creşte cu încă 23, în ultimul timp şi combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Reşiţa, Uzinele „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii, ,Oţelul Roşu" şi altele. (Agerpres). Electrificări rurale Mecanizarea proceselor de producţie in turnătorii Pentru a sprijini extinderea continuă a mecanizării proceselor tehnologice în turnătorii şi industria siderurgică, constructorii de maşini au realizat în plus în prima jumătate a anului pentru aceste sectoare aproape 1 100 tone utilaje tehnologice diferite. Turnătoria Uzinelor de pompe din Capitală a primit 4 maşini de format, un cuptor rotativ pentru elaborat fonte speciale şi o bandă pentru transportat amestecul de formare. Prin extinderea mecanizării lucrărilor productivitatea muncii a crescut în această secţie cu peste 40 la sută. La fel, turnătoria uzinelor de maşini agricole „Semănătoarea“ a fost dotată cu utilaje pentru întărirea mecanizată a formelor de turnare şi dozarea lor automată, pentru executarea miezurilor prin împuşcare etc. Cu importante utilaje pentru mecanizarea procesului de producţie, printre care instalaţii pentru încărcarea şi descărcarea materiilor prime la furnale şi oţelării, vagoane siderurgice etc. au fost înzestrate A. In regiunea Iaşi VENITURILE BUGETARE POT FI SPORITE Din analiza întreprinsă recent de o brigadă a Ministerului Finanţelor asupra execuţiei bugetare din regiunea Iaşi s-au desprins probleme legate de întocmirea şi executarea bugetului local în cît mai bune condiţii. Printre aspectele care au format obiectul analizei amintite, a fost şi modul în care se planifică şi se realizează veniturile proprii ale bugetului sfatului popular regional. O contribuţie importantă la realizarea acestor venituri o au întreprinderile industriei locale, îndrumarea acestora cu mai multă competenţă de către sfaturile populare din regiune îşi găseşte expresie în realizările obţinute. Activitatea din primul semestru al anului în curs reprezintă, din acest punct de vedere, un bilanţ pozitiv. Cu toate acestea, aportul industriei locale la realizarea şi depăşirea veniturilor bugetare ar fi putut fi mult mai însemnat dacă în activitatea unor întreprinderi nu s-ar fi semnalat unele lipsuri care au influenţat negativ asupra volumului total de beneficii. O deficienţă care s-a manifestat la o seamă de întreprinderi ale industriei locale este îndeplinirea neritmică a planului de producţie cu toate implicaţiile ce decurg de aici. învăţămintele care se trag din experienţa de pină acum în această direcţie, se referă la luarea din timp a unor măsuri tehnicoorganizatorice care să evite pe viitor relierarea lor. Recomandăm sfatului popuar regional ca în sesiunile sale să analizeze ritmicitatea producţiei pe anul în curs şi măsurile întreprinse pentru asigurarea încă din primele zile a îndeplinirii planului anului viitor. In perioada amintită, întreprinderile industriei locale au reuşit să producă o serie de sortimente noi de mobilă, de articole de menaj, precum şi diferitealte bunuri de consum necesare populaţiei. Lucrul acesta reflectă noi paşi făcuţi pe linia valorificării resurselor locale, a folosirii mai intense a rezervelor interne. Dar oare întotdeauna produsele fabricate au întrunit condiţiile de calitate cerute? Refuzurile repetate la produsele întreprinderilor din Bîrlad, Vaslui, Paşcani şi altele arată că nu. Este de la sine înţeles că în aceste condiţii, cerinţele cumpărătorilor n-au fost pe deplin satisfăcute. In plus, urmările unei astfel de activităţi,,s-au,..tilsfrînt şi asupra îndeplinirii,, indicilor financiari. Sarcina de reducere a preţului de cost pe totalul industriei locale a fost realizată atît în anul 1962, cit şi în primele luni din acest an, aceasta însă în timp ce unele întreprinderi ca: „DruGh. Picoş director general adjunct in Ministerul Finanţelor mul socialismului“-Bîrlad, „Progresul“Iaşi, „Vasile Roaită“-Vaslui şi „Filimon Sîrbu“-Paşcani au înregistrat unele rămîneri în urmă. Imobilizarea de fonduri în stocuri supranormative, pentru care se plătesc dobînzi mari pentru credite, cu garanţia forului tutelar, constituie o practică ce continuă să creeze serioase greutăţi unor întreprinderi. La unele unităţi ale industriei locale, volumul imobilizărilor de fonduri în stocuri supranormative se menţine încă ridicat. Este cazul întreprinderilor „Progresul“ Iaşi, „Drumul socialismului“ Bîrlad, unde, printr-o preocupare mai susţinută, aceste stocuri supranormative ar fi putut fi readuse în circuitul economic. La realizarea veniturilor proprii ale bugetului sfatului popular al regiunii Iaşi, îşi aduc contribuţia şi unităţile de gospodărie comunală. Ca urmare a grijii partidului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de trai ale oamenilor muncii, activitatea de gospodărie comunală în regiunea Iaşi s-a dezvoltat continuu, întreprinderile de gospodărie comunală au fost dotate cu noi mijloace de transport, serviciile de salubritate au funcţionat în condiţii mai bune, s-a lărgit şi îmbunătăţit reţeaua de alimentare cu apă şi energie electrică. Analiza întreprinsă a scos în evidenţă unele rezerve care există la indicatorii financiari ai întreprinderilor de gospodărie comunală şi care n-au fost mobilizate prin plan. Astfel de rezerve s-au constatat la preţul de cost la întreprinderea de transport Iaşi, la întreprinderea apă-canal-băi Iaşi etc. O contribuţie importantă la lărgirea bazei proprii de venituri a bugetului sfatului popular al regiunii Iaşi o aduc şi organizaţiile comerciale, care, în anul 1962 şi în primele luni din acest an, au desfăcut un volum sporit de mărfuri şi în condiţii mult îmbunătăţite. Cu toate acestea, în activitatea comerţului local s-au mai manifestat unele lipsuri care au împiedicat obţinerea unor rezultate şi mai bune. Astfel, aprovizionarea cu mărfuri a unor organizaţii comerciale, ca de exemplu O.C.L. mixt Paşcani, Huşi, nu se face încă la nivelul cerinţelor. Planul de desfacere al unor unităţi a fost influenţat negativ şi datorită faptului că termenele de executare a lucrărilor de reamenajare şi reparaţii capitale ale acestora au fost cu mult depăşite (este cazul T.A.P.L. Iaşi, O.C.L. mixt Haşi), la principalele unităţi de alimentaţie publică ale T.A.P.L. Iaşi se constată că ponderea producţiei proprii înregistrează o scădere. Cu toate economiile realizate în anul 1962 şi în trimestrul I al acestui an, cheltuielile de circulaţie mai pot fi încă reduse, printr-o mai bună gospodărire a unităţilor şi eliminarea unor cheltuieli neeconomicoase. Realizarea veniturilor proprii din bugetul regiunii Iaşi care provin din beneficiile întreprinderilor locale putea fi îmbunătăţită dacă în activitatea Trustului regional de construcţii nu ar fi existat unele lipsuri. Depăşirea preţului de cost a fost determinată de executarea unor lucrări de calitate necorespunzătoare, a căror refacere a necesitat cheltuieli suplimentare, de efectuarea unor lucrări peste prevederile din deviz, de folosirea necorespunzătoare a unor utilaje de construcţii şi mijloace de transport, precum şi de lipsa de spirit gospodăresc în depozitarea unor materiale care au fost supuse astfel degradării. Traducerea în viaţă a măsurilor adoptate de şedinţa lărgită a comitetului executiv se impune cu atît mai mult cu cît peste puţin timp vor începe lucrările de elaborare a proiectului de buget pentru anul 1964. Proiectul de buget al anului viitor va trebui să ţină seama de rezervele existente în regiune. Este necesar să se preconizeze aplicarea în producţie a unor măsuri care să pună în valoare noi rezerve pentru creşterea bazei proprii de venituri a regiunii. -----------------------------MUIMJIIUilIIII Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 3, 4 şi 5 August se prevede următorul timp probabil : Vre- 1 me călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin noaptea. Vor cădea averse locale de ploaie în nordul ţării. Vînt slab pină la potrivit, din sud-vest. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 13 la 23 grade, iar maximele între 26 la 36 grade. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mam mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XXI nr. 5846 4 pagini — 20 bani Vineri 2 august 1063 lllllllllllllllllllllllll ---------------------------- întreprinderea de raţionalizări şi modernizare a instalaţiilor energetice din Capitală produce aparataj pentru dotarea laboratoarelor întreprinderilor de electricitate din ţară. In clişeu : Muncitorii Ilie Pleşa şi Etuca Constantinescu fac verificarea finală a funcţionării unei staţii trifazice pentru controlul contorilor. Foto : AGERPRES Brigada a 6-a de mecanizatori de la S.M.T. Cioara-Doiceşti, regiunea Galaţi, lucrează pe ogoarele gospodăriei colective din comuna Doiceşti. După ce au terminat de recoltat, tractoriştii au pornit la efectuarea din plin a arăturilor de vară. In clişeu . Şeful brigăzii, L. Pisică, controlează calitatea arăturii. Foto : AGERPRES Pregătiri pentru recoltarea stufului CONSTANŢA (Agerpres). — La cele patru întreprinderi stuficole — Pardina, Şontea, Rusca şi Sulina — din Delta Dunării se lucrează intens la revizuirea şi repararea tractoarelor, recoltoarelor, remorcilor şi a celorlalte maşini şi utilaje care vor fi folosite în toamnă la recoltarea stufului. La întreprinderea Şontea, de exemplu, sunt pregătite de lucru toate recoltoarele, remorcile şi cea mai mare parte din tractoare. Intr-un ritm susţinut se desfăşoară reparaţiile şi la întreprinderea stuficolă Pardina. Faţă de anii trecuţi, reparaţiile sunt anul acesta mai avansate, iar lucrările executate sunt de calitate superioară. Asigurăm animalelor furaje valoroase şi ieftine In regiunea Crişana, însilozarea furajelor se desfăşoară din plin. In comparaţie cu anii precedenţi gospodăriile colective şi-au propus să însilozeze anul acesta o cantitate mult mai mare de masă verde. Pe această linie, s-au şi obţinut pînă acum unele rezultate. Din cele 665.000 de tone de furaje prevăzute să fie însilozate în cursul acestui an, s-au realizat — numai la însilozările timpurii — cca. 15.000 de tone. în acţiunea de însilozare a furajelor se ţine seama de recomandările Institutului central de cercetări agricole. S-au luat măsuri ca în fiecare raion să fie asigurate condiţiile necesare pentru a se realiza sarcina propusă în această direcţie, în afară de cantităţile de masă verde ce se vor obţine de pe cele 8.613 ha, însămînţate cu plante anuale destinate însilozării — şi îndeosebi cu porumb, — se vor mai însiloza frunzele şi capitolele de floarea-soarelui, frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr, vrejii şi dovlecii furajeri, precum şi toate resturile din grădinile de legume care pot constitui un furaj valoros. Spre deosebire de anii anteriori, în acest an se vor pune la murat furajele în silozuri de suprafaţă, făcîndu-se astfel economii de zile-muncă la săparea şi acoperirea gropilor. Intrucît există perspectiva ca de pe o suprafaţă de 95.293 ha. însămînţate cu dovleei intercalaţi în porumb să se obţină o bună producţie, se va da o atenţie deosebită însilozării dovlecilor prin transformarea lor în pastă în amestec cu melasă şi coceni de porumb. De asemenea, vor fi însilozate peste 100.000 tone de porumbştiuleţi în amestec cu lucerna, furaj care va fi folosit la îngrăşarea porcilor. In scopul realizării tuturor acestor sarcini organele locale au asigurat utilajele necesare ca: tocători, batoze transformate şi tractoare cu şenile prevăzute cu cuţite. Tot în scopul asigurării animalelor cu furaje, s-au recoltat şi depozitat, în condiţiuni corespunzătoare, recolta obţinută de pe o suprafaţă de 31 512 ha. de culturi furajere cultivate pentru fîn, precum şi fîneţele naturale de pe 33.147 ha. In regiunea Crişana, zootehnia se dezvoltă tot mai mult. In urma recentelor hotărîri ale Consiliului de Miniştri care stimulează creşterea şeptelului, sectorul zootehnic al regiunii va creşte simţitor. Tocmai de aceea, unităţile agricole urmăresc ca prin însilozarea unor cantităţi cît mai mari de furaje să fie asigurată hrana animalelor. Ing. ION PIRVU preşedintele Consiliului agricol regional Crişana Construcţii zootehnice terminate la timp GALAŢI (Agerpres). In toate raioanele regiunii Galaţi se lucrează intens pentru terminarea la timp a noilor construcţii zootehnice. In acest an colectiviştii au pus accentul pe creşterea capacităţii adăposturilor şi folosirea în construcţii a unui volum sporit de materiale din resurse locale. In raionul Brăila, toate cele 107 obiective planificate au fost începute din vreme, iar 41 dintre ele au şi fost terminate. Printre acestea sunt grajduri de capacităţi mari, maternităţi pentru scroafe, adăposturi pentru păsări şi saivane. Colectiviştii din raioanele Făurei şi Galaţi au terminat şi ei construirea a 150 de obiective din cele 310 începute. In întreaga regiune au fost terminate pînă acum un număr de 311 adăposturi, iar alte peste 600 sunt în diferite studii de construcţie. Pentru construcția adăposturilor au fost folosite în mare parte materiale din resurse locale. 700 de tone de griu peste prevederile contractuale La baza de recepţie a cerealelor din Lehliu s-a îndeplinit planul de înmagazinari a griului din recolta anului acesta. După ce şi-au achitat obligaţiile contractuale către stat, gospodăriile colective „Unirea“, „I. C. Frimul şi „Drumul lui Lenin“, din raionul Lehliu, au mai vîndut 582.000 kg. grîu peste prevederi. Pînă ieri, la baza de recepţie a cerealelor din Lehliu gospodăriile colective de pe cuprinsul raionului au predat 700 de tone de grîu peste prevederile planului. Reale posibilităţi de creştere a muncii Pentru cele mai multe întreprinderi forestiere din regiunea Argeş, încheierea primului semestru al anului a fost un prilej de consemnare a noi succese în îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan. întreprinderile forestiere din Jiblea, Drăgăşani şi Brezoi şi-au depăşit sarcinile de plan. Aceste rezultate răsplătesc eforturile depuse de colectivele întreprinderilor în introducerea celor mai avansate metode de muncă la exploatările şi unităţile de industrializare a lemnului, în folosirea judicioasă a utilajelor şi mecanismelor, în aplicarea integrală a planurilor de măsuri tehnico-organizatorice în primele luni ale anului. In ansamblu, cele nouă întreprinderi forestiere aparţinînd DREF-Argeş şi-au depăşit sarcinile la unii din indicatorii planului. Planul producţiei globale şi marfă al primului semestru a fost îndeplinit în proporţie de 105,5 la sută. Sortimentele au fost şi ele realizate. In ceea ce priveşte însă sarcina de creştere a productivităţii muncii, Direcţia regională a economiei forestiere Argeş nu a reuşit să o realizeze pe primul semestru decît în proporţie de 98 la sută. Desigur că timpul nefavorabil din iarnă a constituit un impediment în buna desfăşurare a lucrărilor de exploatare a pădurilor, ceea ce s-a reflectat şi asupra productivităţii muncii. Dar pe lîngă aceasta, au mai existat şi cauze de ordin subiectiv, a căror evitare nu depindea decît de Conducerile întreprinderilor şi a DREF. în acest sens, nu este lipsit de interes să arătăm că forestierii din Jiblea şi Brezoi, unităţi situate în zone mai expuse calamităţilor naturale decît altele, au reuşit nu numai să-şi realizeze planul productivităţii muncii, ci chiar să-l depăşească. DREF-Argeş, la fel ca toate DREF- urile din ţară, are în dotare un însemnat parc de maşini. An de an sporeşte numărul fierăstraielor mecanice, tractoarelor, funicularelor şi al altor mecanisme. Folosirea judicioasă a acestui parc este una din principalele condiţii de realizare a planului creşterii productivităţii muncii. Uneori, însă, montarea unor noi utilaje necesită un timp mult prea mare faţă de posibilităţile întreprinderilor. La parchetul Tămăşel, aparţinînd întreprinderii forestiere Rucăr, a fost nevoie să se monteze un funicular pentru scosul şi apropiatul lemnului. Montarea acestuia a durat mai bine de patru luni, timp în care, la operaţia amintită s-au folosit alte utilaje cu o productivitate mult scăzută. Asemenea întîrzieri în montarea utilajelor au existat şi la I. F. Domneşti, unde două funiculare din parchetul Şoptana au stat nemontate patru luni. Dacă, în ceea ce priveşte folosirea unor mecanisme de doborît, secţionat, scos şi apropiat lemnul forestierii argeşeni au obţinut indici ridicaţi de utilizare, la alte operaţii mecanismele nu au fost întrebuinţate la maximum. Bunăoară, operaţiile de încărcat mecanic se fac mecanizat numai în proporţie de 75 la sută, întreprinderile dispun de încărcătoare mecanice adaptabile pentru liniile C.F.R. Datorită faptului că nu s-a ajuns la o înţelegere între Ministerul Economiei Forestiere şi Direcţia regională C.F.R. Craiova, aceste mecanisme stau nefolosite, deoarece nu există o aprobare care să permită montarea lor în gări Un muncitor forestier cu experienţă poate coji, într-o zi, 1,5 pînă la 2 metri cubi de buşteni. In același timp, o cojitoare mecanică realizează de patru ori mai mult. în întreprinderile argeşene, sunt multe cojitori mecanice, însă ele _____________ nu sunt folosite. La I. F. Rucăr, unde se găsesc două utilaje de acest fel, numai 10 la sută din cantitatea de lemn cojit a fost realizată mecanic, iar la I. F. Stîlpeni — doar 21 la sută. Din această cauză, la această operaţie, productivitatea muncii a fost cu mult sub cea planificată. Practica anilor trecuţi a dovedit cu prisosinţă avantajele muncii în brigăzi complexe, cu acord global. Brigăzile complexe asigură o valorificare mai bună a masei lemnoase exploatate, micşorînd pierderile de recoltare şi manipulare. Dar nu în toate întreprinderile forestiere din regiunea Argeş organizarea muncii pe brigăzi complexe a fost în centrul atenţiei. In timp ce la Jiblea şi Brezoi — întreprinderi care au îndeplinit sarcinile de creştere a productivităţii muncii — 60,9 şi 62,1 la sută din întreaga masă lemnoasă au fost exploatate în brigăzi complexe, la altele — cum sunt cele din Curtea de Argeş, Piteşti şi Stîlpeni — procentul muncii în brigăzi complexe este între 23 şi 35 la sută. Pe ansamblul direcţiei regionale, numai 32 la sută din cantitatea de lemn exploatată a fost lucrată în brigăzi complexe. Aceasta a contribuit ca în unele întreprinderi, ca cele din Stîlpeni, Rucăr, Curtea de Argeş şi Piteşti, productivitatea muncii să nu crească pe măsura posibilităţilor tehnice existente. Un rol important în realizarea sarcinilor de creştere a productivităţii muncii revine aplicării în termenele fixate a măsurilor tehnico-organizatorice. întreprinderea forestieră Stîlpeni şi-a propus, pentru acest an, un număr de 34 de măsuri, a căror introducere în producţie asigură creşterea productivităţii muncii la unele operaţii. Dar din măsurile care trebuiau să fie aplicate în procesul de producţie în primul semestru al anului, 11 n-au fost realizate, ceea ce a avut repercusiuni nefavorabile asupra îndeplinirii planului. Există reale posibilităţi ca în întreprinderile forestiere din regiunea Argeş, rămînerea în urmă în îndeplinirea sarcinilor planificate de creştere a productivităţii muncii să fie lichidată. Extinderea experienţei pozitive a unor întreprinderi — Brezoi, Jiblea — şi la celelalte ar fi binevenită. Rezultatele anilor trecuţi au dovedit că forestierii argeşeni pot, atunci cînd folosesc toate, resursele, să obţină rezultate bune în realizarea tuturor indicatorilor de plan. ANTON DROST Toţi indicatorii de plan în atenţia colectivului Rezultatele sericiculturii TIMIŞOARA (coresp. R. I.), în regiunea Banat anul acesta 104 gospodării colective, 4217 familii individuale şi 44 de şcoli au crescut viermi de mătase. In urma dezvoltării considerabile, a sericiculturii, planul anual de achiziţionare a gogoşilor de mătase, de către întreprinderea regională D.C.A. a fost depăşit cu aproape 12 tone. De remarcat, că producţia de gogoşi de mătase la gramul de sămînţă a înregistrat cel mai ridicat indice din ultimii 15 ani şi că 99 la sută din gogoşile obţinute în toate sectoarele au fost de calitatea I. In ceea ce priveşte rentabilitatea acestui sector pentru unităţile socialiste, concludent este exemplul gospodăriei colective din Recaş card, numai în 30 de zile a realizat din 300 gr. sămînţă un venit net de 22.420 lei. Succese în întrecere CLUJ (coresp. R. I.). Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din cele mai mari întreprinderi din regiunea Cluj aparţinind industriei republicane obţin noi şi valoroase succese pe linia îndeplinirii ritmice a planurilor de producţie, precum şi in acţiunea pentru creşterea continuă a indicilor calitativi ai produselor şi realizarea unor cît mai substanţiale economii. Punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie, modernizarea unor procese tehnologice şi traducerea în viaţă a unui însemnat număr de inovaţii şi raţionalizări a făcut posibil ca numai la Uzinele de pielărie şi încălţăminte din Cluj valoarea economiilor realizate de la începutul anului să depăşească suma de 800.000 lei. Potrivit unui recent bilanţ valoarea economiilor realizate de colectivele acestor întreprinderi se ridică la aproape 19 milioane lei. Beneficiile realizate peste prevederile stabilite se ridică şi ele la mai bine de 15 milioane lei. In acţiunea de reducere a preţului de cost s-au distins în mod deosebit colectivele de la Uzinele sudice din Ocna-Mureş, „Carbochim“, „Unirea“, Atelierele „16 Februarie’’ şi altele. BAIA MARE (coresp. R.I.). — Minerii din bazinul băimărean au făcut bilanţul realizărilor la economiile obţinute la preţul de cost. Astfel, datorită introducerii în subteran a unor noi utilaje cum sunt locomotivele Diesel, maşini de încărcat electrice şi pneumatice, perforatoare cu coloană telescopică, a extinderii procedeelor avansate de armare a galeriilor şi altor măsuri, minerii de aici au redus simfilor preţul de cost al producţiei mamfă. Astfel, colectivul de muncă al exploatării miniere Săsar a realizat în primul semestru oeconomie la preţul de cost peste plan de aproape 7 milioane lei. Succese frumoase au obţinut şi minerii de la exploatarea minieră Erza cu 2.310.000 lei economii, cei de la Baia Sprie — 1.262.000 lei, Cavnic — 3.618.000. tei şi Băiuţ — 869.000 lei. BIRLAD (coresp. R.I.). Muncitorii şi tehnicienii Fabricii de rulmenţi din Bârlad consacră zilei de 23 August noi şi frumoase succese in producţie. Desfăşurind larg Întrecerea socialistă în care sunt antrenaţi, ei şi-au realizat cu cinste sarcinile de producţie pe luna iulie, la fiecare indice în parte, reuşind să producă în plus aproape 1.800 bucăţi rulmenţi de diferite tipuri. în acțiiunea de recuperare a ţiţeiului PLOIEŞTI. — In schelele petroliere de pe Valea Prahovei se desfăşoară o acţiune intensă de recuperare a ţiţeiului din zăcămint prin extinderea la un număr to mai mare de sonde a procedeelor de injecţie cu apă şi gaze în strat. În anul 1951, cînd a început să fie folosit acest procedeu, s-a obţinut un spor de ţiţei echivalent cu producţia actuală a trustului pe 14 luni (Agerpres).