Romînia Liberă, octombrie 1963 (Anul 21, nr. 5896-5922)
1963-10-19 / nr. 5912
O acţiune cu rezultate evidente Oraşul Braşov întinereşte continuu. Numai în cartierul Steagul roşu, de pildă, constructorii şantierului de locuinţe aparţinînd Trustului 5 construcţii - montaje din Braşov au înălţat, din anul 1960 şi pînă în prezent, numeroase blocuri de locuinţe, cu aproape 2.800 de apartamente. In ultimele două trimestre ale acestui an, colectivul nostru de constructori a montat în cartierul amintit circa 600 de apartamente, dintre care 560 le-am şi dat în folosinţă. Acordînd atenţia cuve ■ nită lucrărilor executate, la recepţia marilor blocuri am obţinut în marea lor majoritate numai calificative de bine şi foarte bine. Dar preocuparea noastră în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe nu s-a limitat doar la îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, la mărirea suprafeţei locuibile, ci în egală măsură ne-am ocupat de reducerea manoperei pe metrul pătrat de suprafaţă construită, de reducerea consumului de ore pe apartament. Această problemă am urmărit-o şi mai mult în special după consfătuirea organizată la Braşov de către ziarele "România liberă" şi „Constructorul". Din analiza făcută pe trimestrele II şi III a.c., reiese clar că situaţia manoperei pe apartament s-a îmbunătăţit mult. Faţă de realizările medii ale toamnei anului trecut, s-a înregistrat o reducere a manoperei pe metrul pătrat de suprafaţă construită de circa 6 la sută. La infrastructură, de pildă, manopera s-a redus cu 12 la sută, la finisaj — cu 7 la sută, iar manopera indirectă (personal de deservire, manipulanţi, femei pentru curăţenie) — cu 30 la sută. Au fost şi lucrări la care n-am obţinut o reducere de manoperă faţă de anii trecuţi, dar pe acestea nici nu le putem compara întrucît am folosit alte procedee de lucru. La montaj, de pildă, am înregistrat o depăşire de manoperă faţă de alţi ani. Această depăşire însă se datoreşte numărului mărit de panouri pe apartamente, care, folosite după noul procedeu, au dus la mărirea suprafeţei locuibile cu circa 8 la sută. Cu toate acestea, după cum am arătat mai sus, făcînd o medie a tuturor lucrărilor, consumul de manoperă pe metrul pătrat de suprafaţă construită s-a redus. La infrastructură (subsolul tehnic), s-a trecut la executarea în întregime mecanizată a săpăturilor în spaţii largi (cu excavatoare, iar în ultimele luni exclusiv cu buldozere). Totodată, s-au folosit in proporţie de sută la sută cofrajele de inventar, iar betonul necesar a fost preparat şi adus de la staţia centrală de betoane La reducerea manoperei a contribuit în mare parte experiența pe care cele două brigăzi complexe au acumulat-o la executarea acestor lucrări. De la începutul anului, brigăzile amintite au lucrat numai la executarea subsolurilor tehnice ale blocurilor construite din panouri mari. Vorbind despre lucrările de finisaj, o mare partedin reducerea manoperei se datoreşte permanentizării brigăzilor. In ceea ce priveşte lucrările indirecte, s-a aplicat metoda de lucru în lanţ continuu care a dus la eliminarea aproape în întregime a lucrărilor de revizuire, retuşare şi curăţenie. In desfăşurarea lanţului, aceste brigăzi lasă locul curat în urma lor, asigurînd condiţii optime de lucru brigăzilor următoare. De exemplu, la montajul panourilor, mai rămîneau unele materiale care încurcau munca celor ce veneau după echipele de montaj. Prin aplicarea metodelor amintite, toate aceste neajunsuri au fost înlăturate. Realizările noastre se concretizează şi mai bine în durata de execuţie a locuinţelor. Bunăoară, cu toate că suprafaţa locuibilă a sporit la apartamentele ce le construim în prezent cu circa 8 la sută faţă de cele construite anii trecuţi, durata de execuţie a unui bloc cu 40—60 de apartamente n-a depăşit, în ultimele două trimestre, 4,5—5 luni. In cadrul şantierului nostru de construcţii s-au luat şi alte măsuri. Pentru lucrările de instalaţii, bunăoară s-au perfecţionat atelierele de prefabricare a diferitelor elemente de instalaţii şi s-au împărţit brigăzile în grupe de atelier şi grupe de montaj. De exemplu, la lucrările necesare pentru încălzirea apartamentelor, în atelierele respective, se curăţă şi se vopseşte radiatoarele,intr-o succesiune pe care o permite atelierul de şantier, iar _______________ proba radiatoarelor .11 se execută tot in consumului atelier la standul apartamentde probă. Tot in acelaşi atelier se pregătesc şi ţevile pentru stranguri (ţevile de încălzire verticale) şi legăturile la radiatoare, inclusiv robinetele. Prin executarea acestor lucrări în atelierele amintite, s-au eliminat aproape în întregime bancurile de lucru de pe șantier. Datorită, în mare parte, măsurilor care s-au luat în vederea reducerii manoperei pe apartament, productivitatea muncii a crescut in ultimele 6 luni cu peste 20 la sută faţă de media aceloraşi trimestre ale anilor 1961—1962, iar salariul mediu a sporit, în ultimele 6 luni ale acestui an cu circa 130 lei faţă de aceeaşi perioadă din 1962. Cu toate aceste realizări, consumul de ore pe apartament, in condiţiile folosirii prefabricatelor, mai poate fi redus. In această privinţă, revenim din nou la propunerile făcute anterior în legătură cu transpunerea unei părţi din manopera de şantier în fabrica de prefabricate (unde această manoperă în condiţiile de uzină se reduce simţitor) ca includerea timplăriei din lemn in panouri în timpul turnării sau pe parcurs de la locul de turnare în depozit, îmbunătăţirea calităţii panourilor ca finisaj, executarea panourilor de faţadă cu tratarea definitivă a părţii exterioare (terasii din turnare, plăcuţe sau alte soluţii), executarea elementelor de scară complet finisate ele. In felul acesta, consumul de ore pe apartament s-ar putea reduce şi mai mult, lucru ce ar duce la realizarea unor însemnate economii, la construirea unui număr sporit de apartamente cu aceleaşi fonduri băneşti. Ing. EMIL SPELL şeful şantierului de locuinţe „Steagul roşu“ Trustul 5 Construcţii montaje Braşov Reducerea de ore pe lhitiu! Pregătiri pentru iarnă in staţiunile balneo-climaterice BRAŞOV (coresp. R. I.). In staţiunile balneo-climaterice din regiunea Braşov se fac intense pregătiri pentru iarnă. La Predeal s-au terminat lucrările de renovare a vilei „7 Noiembrie“, lucrări în urna cărora s-a mărit capacitatea blocului alimentar şi a cantinei. La toate vilele din staţiune s-au reparat şi revizuit acoperişurile, jghiaburile de scurgere a apei şi sobele pentru încălzit, a fost completat cazarmamentul, creîndu-se astfel condiţii bune de cazare pentru oamenii muncii veniţi la odihnă In frumoasa staţiune Păltiniş s-au terminat lucrările de reparaţie a vilelor nr. 13 şi 16, s-a completat mobilierul necesar, iar la Ocna Sibiului se execută intense lucrări pentru repararea băilor pentru tratament şi a ştrandului. în staţiunea climaterică Bazna, raionul Mediaş, s-a terminat recent construcţia unei centrale termice, care va alimenta cu căldură vitele şi cu apă caldă băile. De asemenea s-au terminat reparaţiile curente la pavilioanele din staţiune şi la cabinele pentru băi. Pe lîngă cele amintite, conducerile staţiunilor climaterice din regiune s-au aprovizionat cu însemnate cantităţi de alimente necesare în timpul iernii. Intreprinderea „Tehnica medicală" din Capitală, fabrică diferite instrumente şi aparate medicale cu care se utilează spitalele, policlinicile, circumscripţiile sanitare din întreaga ţară. In clişeu : Insecţia electronică a fabricii mentorii Florentin Anton şi Nicolae Sanda lucrează la un nou lot de aparate medicale electronice „Cronaximetru“ — aparate necesare pentru stabilirea diagnosticului în bolile musculare Foto : AGERPRES Proletari din toate tarile, uniţi-vă / '«minin Imi ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÍNA Anul XXI nr. 5912 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 19 octombrie 1963 Extinderea mecanizării în exploatările miniere DEVA (Agerpres). Exploatările miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului şi de la Teliuc şi Ghelar au fost dotate anul acesta cu peste 1500 de perforatoare, ciocane de abataj, transportoare, ventilatoare şi alte utilaje miniere. Pe lîngă acestea, în exploatările din Valea Jiului lucrează noi maşini de extracţie şi de încărcat, de mare productivitate, iar la exploatarea minieră Lupeni se montează o combină de cărbune. Ca urmare, în industria minieră a regiunii Hunedoara indicele de mecanizare a lucrărilor a crescut simţitor. Producţia de cărbune extrasă în primele 9 luni ale anului din minele Văii Jiului, prin tăierea mecanică, este de aproape 3 ori mai mare decât în trecut. Introducerea mecanizării la principalele locuri de producţie a făcut ca în minele din Valea Jiului randamentul mediu pe post să crească în acest an cu 7 la sută faţă de realizările din anul trecut. Stand de probă pentru turbine de foraj PLOIEŞTI. — Agerpres : La Uzina mecanică Teleajen, din regiunea Ploieşti, a fost pus în funcţiune un nou stand de probă pentru rodarea, în condiţii similare celor de funcţionare în schele, a turbinelor de foraj şi capetelor hidraulice reparate aici. Standul dispune de instalaţii automate şi aparate pentru controlul rezistenţei, vitezei şi al altor caracteristici de exploatare. Prin intrarea în funcţiune a acestui stand, calitatea reparaţiilor s-a îmbunătăţit simţitor, iar productivitatea operaţiilor creşte cu 20—30 la sută faţă de vechiul procedeu de rodare. Noi standuri de proba au fost date în funcţiune anul acesta şi la alte uzine constructoare şi de reparaţii de utilaj petrolier din regiune, astfel că acum toate instalaţiile de foraj şi extracţie a ţiţeiului sunt trimise sondorilor numai după ce în uzinele respective li s-a făcut rodajul în condiții similare celor din schelă. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la hidrocentrala „I1i Februarie“ de pe Argeş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşului, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile săică, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reuşit, învingînd serioase greutăţi, să transporte utilajele Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stincă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului şi Emil Nicolau dau explicaţii amănunţite. Sute de constructori au muncit cu abnegaţie, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Traian Irimuş, Constantin batice ale cheilor Argeşului a început să se desfăşoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şantiere Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă !". Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şantierul hidrocentralei „16 Februarie" de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere,, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice, Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidroenergetic, proiectat în întregime in tara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de cca. jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Argeşului, vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată în stîncomplexe, ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumatică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vidrum, unde se va afla coronamentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai economică în comparaţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv faptul că in soluţiile adoptate proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economicităţii, cit şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de siguranţă a construcţiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor Argeşului a fost sporită de mina omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeşului — cablurile de oţel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500 000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria şantierului: începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, şeful acestui şantier, prezintă organizarea lucrărilor, în jur, sute de constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară muncitorul begist Alexandru Ojog, un veteran al marilor şantiere ale socialismului şi inginerul Ladislau Rákosi, unul din îndrăzneţii constructori care a adus o contribuţie de seamă la pregătirea mijloacelor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala" Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de beton. In aplauzele întregii asistenţe „şarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii şantierului baraj, le urează succes în muncă şi ii asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiţii această lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi şantierul uzinei propriuzise. Coliviile poartă pe oaspeţi în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeşului. Moşneguţu, Ferencz Barta, Mihai Cizmadi şi alţii sunt bine cunoscute pentru realizările obţinute. Traian Irimuş, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarăşului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sunt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, i pe această galerie apele vor continua cale de peste 1 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa şi frumuseţea acestei munci, arătind că pentru proiectanţii şi constructorii hidrocentralei acest şantier este un prilej de valorificare a priceperii şi capacităţii lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacţii. La ieşirea din subteran, ca şi pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionînd îndelung pentru partid şi guvern. Vizita conducătorilor de partid şi de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei măreţe construcţii a socialismului. După aceea, oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere in valoare, prin terasări şi plantări cu viţă de vie, a unor terenuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şi de directorul staţiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2 000 ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în staţiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie continuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeş — la Piteşti, Curtea de Argeş şi în numeroase alte localităţi — populaţia, aflînd despre vizita conducătorilor de partid şi de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puternice urale şi oferindu-le flori. Pe şantierul hidrocentralei Se toarnă prima benă cu beton Foto : AGERPRES Tehnica nouă în industria pielăriei In fabricile de pielărie şi încălţăminte a continuat şi în acest an acţiunea de modernizare a acestora. Au fost date în funcţiune secţii noi dotate cu utilaje de mare productivitate precum şi linii tehnologice moderne. Aşa de pildă, la fabrica „Flacăra roşie“ din Capitală a fost modernizată tăbăcăria minerală la care s-au mecanizat operaţiile grele şi s-au montat linii continue pentru finisarea pieilor dotate cu haşpele basculante, maşini de egalizat, prese hidraulice de călcat etc. Faţă de vechea tăbăcărie minerală, la tăbăcăria modernizată se obţine o productivitate a muncii mai mare cu peste 30 la sută. Şi la tăbăcăria minerală a fabricii „Căprioara“ din Sebeş s-au executat lucrări de modernizare, în afară de noile utilaje instalate aici s-a organizat şi o staţie chimică pentru prepararea diferitelor soluţii. In prezent sînt în curs lucrările de modernizare a tăbăcăriei vegetale de la fabrica „Pionierul“ din Capitală, lucrări ce urmează să se încheie pînă la sfîrşitul acestui an. La această fabrică se mai montează agregate moderne de cenuşerit şi tăbăcit helicoidale şi se va introduce sistemul de tăbăcire combinat crom-tanin pentru fabricarea tălpii ceea ce va permite reducerea ciclului de fabricaţie cu 50 la sută şi o sporire a productivităţii muncii cu peste 50 la sută faţă de cea actuală. De asemenea, şi tăbăcăriile altor fabrici (Uzinele de pielărie şi încălţăminte Cluj, „8 Mai“-Mediaş, „Partizanul"-Bacău etc.) au fost dotate cu maşini de egalizat late de 1.000 mm., prese hidraulice, maşini de şlefuit late etc. Lucrări de toamnă pe păşuni şi fineţe naturale de prof. dr. GH. ANGHEL şeful secţiei de păşuni şi linele din Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea In pag. a 3-a . La Casa agronomului din Ştefăneşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere şi specialişti, constructori şi proiectanţi ai hidrocentralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti. (Agerpres) La porţile intr-una din trecutele seri l-am intint pe poetul Demostene Botez înconjurat de vreo 30 de elevi, intr-o sală mare a liceului „Mihail Eminescu“ din Capitală. Acceptase cu plăcere invitaţia de a participa la prima şedinţă de lucru a cenaclului literar înfiinţat anul acesta in şcoală. — Cum aţi început să scrieţi versuri ? Ce ne puteţi spune despre Ibrăileanu, Calistrat Hogaş şi Toplrceanu cu care aţi muncit la „Viaţa Rominească" ? Ce planuri aveţi pentru viitor ? — au fost cîteva din întrebările pe care cei de faţă le-au pus oaspetelui. Cu toate că elevii au învăţat la şcoală multe despre viaţa şi operele clasicilor noştri, ei consideră că din relatările poetului care i-a cunoscut personal pe mulţi dintre maeştrii literaturii, au de învăţat o sumedenie de lucruri. Şi poetul Demostene Botez nu s-a lăsat rugat. A depănat în faţa elevilor şirul amintirilor sale. Povestirile despre Ibrăileanu, întîmplările inedite despre atmosfera de lucru de la „Viaţa Romînească" amănunte despre stilul de muncă al lui Toplrceanu şi Hogaş sînt ascultate cu răsuflarea intre-tăiată. Cele aproape două ore de cînd maestrul şi-a început amintirile, trec cit ai bate din palme. E rindul acum ca tinerii condeieri să-i prezinte poetului ceea ce au scris. La întrebarea oaspetelui: cine vrea să citească o poezie , mulţi dintre cei prezenţi ridică mina, gata să-şi citească versurile. Eleva Carmen Stănescu din clasa a Xl-a C. începe să recite : „Adio, tu, copilărie... Te port în suflet încrustată Ca pe o vagă feerie De-un trubadur de mult cîntată. Te părăsesc gînd de fantasme Visat în zorii dimineţii... în faţa mea precum un basme Se întinde neted calea vieţii...". Aplauzele la adresa tinerilor ce bat la porţile poeziei, nu mai contenesc. La despărţire, poetul a promis elevilor din cenaclul literar că va veni mai des în mijlocul lor să le asculte versurile. Şi ei, îl aşteaptă cu multă nerăbdare. Prima lor întîlnire a fost de neuitat. VIOREL LUPU ACHNI9PA Pentru sezonul friguros Pe lingă blănurile artificiale prenduse din fire sintetice simple (gen urson, leopard) colectivul fabricii „Ţesătoriile reunite“ din Capitală a realizat în acest an blănuri artificiale din fire sintetice voluminoase (p. n. a.) precum şi imitaţii de blănuri imprimate din viscoză. De asemenea creatorii fabricii au realizat ursonul spicat translucid în cinci poziţii coloristice. La contractările cu organizaţiile comerciale pentru primul semestru al anului viitor, a căror lucrări vor începe în cursul acestei luni, colectivul fabricii va prezenta 12 variante de imitaţie de blană pentru haine şi garnituri. ★ Ţinînd pas cu cerinţele timpului răcoros, fabricile de încălţăminte au luat măsuri corespunzătoare pentru producerea sortimentelor adecvate acestui sezon. La fabricile „Ardeleana“ din Alba Iulia şi Uzinele de pielărie şi încălţăminte Cluj se produc ghete căptuşite cu tricot şi molton, în modele şi culori diferite. La fabrica „Flacăra roşie“ din Capitală au fost introduse în fabricaţie noi modele de pantofi din piele iurt cu talpă antiderapantă, solicitate mai ales în timpul umed. In general, în întreprinderile industriei ușoare au fost introduse în fabricație circa 200 modele noi de încălțăminte destinate sezonului rece. 100 sate electrificate Din cele 120 sate cuprinse în planul de electrificări al întreprinderii regionale de electricitate Bucureşti, pînă în prezent au fost electrificate un număr de 100. Becurile electrice s-au aprins acum şi în satele Andolina (raionul Călăraşi), Horia (raionul Lehliu), Dădu (raionul Urziceni), Văceni şi Bulbucata (raionul Drăgăneşti-Vlaşca), Voevoda (raionul Alexandria), sate electrificate chiar zilele acestea. Pînă la sfîrşitul anului, încă 40 sate din regiune vor fi iluminate electric. M. GAIU tehnician „In ajutorul părinţilor“ Colecţia „In ajutorul părinţilor“, publicată de Editura didactică şi pedagogică, şi-a cîştigat, în cei doi ani de la apariţie, preţuirea cititorilor ei : părinţi, cadre didactice, tineri din uzine şi de pe ogoare. Prezentînd într-o formă atractivă principalele probleme ale educaţiei copiilor, colecţia urmăreşte să ajute părinţii, profesorii, instructorii de pionieri, pe toţi cei care se ocupă de formarea viitorilor cetăţeni ai patriei. Bunăoară, pe lîngă recentele publicaţii: „Prevenirea nervozităţii la copii" şi „Să le educăm copiilor dragostea pentru frumos“, în această colecţie vor mai apare, pînă la sfîrşitul anului, lucrările: „Copilul unic“, „în blocurile noastre noi“ şi „Să le dezvoltăm celor mici dragostea pentru carte“. Pînă în prezent au fost tipărite în această colecţie 20 de titluri. (Ager, pres). în slujba sănătăţii oamenilor muncii BRAŞOV (coresp. R. L). Unitatea AVIASAN-Braşov a fost dotată în ultimele luni cu noi mijloace de transport, cu ajutorul cărora asistenţa medicală a oamenilor muncii din regiune s-a îmbunătăţit mult. In acest an, piloţii Aviasanului au efectuat aproape 1.800 ore de zbor, în cadrul cărora au fost transportaţi 473 de bolnavi, precum şi 700 kg. sânge şi 650 kg. medicamente la diferite unităţi sanitare din regiune. La realizările obţinute, un aport de seamăa adus — printre alţii — pilotul Vasile Constantin, care a înregistrat recent cea de a 10.000-a oră de zbor de la începutul activității sale ca pilot. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 20, 21 şi 22 octombrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme relativ căldu- roasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi izolate. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la început, apoi în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 grade şi plus 8 grade, iar maximele între 10 şi 20 de grade, local mai coborîte la începutul intervalului.