Romînia Liberă, octombrie 1963 (Anul 21, nr. 5896-5922)

1963-10-19 / nr. 5912

O acţiune cu rezultate evidente Oraşul Braşov întinereşte con­tinuu. Numai în cartierul Steagul roşu, de pildă, constructorii şan­tierului de locuinţe aparţinînd Trustului 5 construcţii - montaje din Braşov au înălţat, din anul 1960 şi­ pînă în prezent, numeroa­se blocuri de locuinţe, cu aproape 2.800 de apartamente. In ultimele două trimestre ale acestui an, colectivul nostru de constructori a montat în cartierul amintit circa 600 de apartamente, dintre care 560 le-am şi dat în folosinţă. Acordînd atenţia cuve­­­ ■ nită lucrărilor executate, la re­cepţia marilor blocuri am obţinut în marea lor majoritate numai ca­lificative de bine şi foarte bine. Dar preocuparea noastră în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe nu s-a limitat doar la îmbunătă­ţirea calităţii lucrărilor, la mări­rea suprafeţei locuibile, ci în ega­lă măsură ne-am ocupat de redu­cerea manoperei pe metrul pătrat de suprafaţă construită, de redu­cerea consumului de ore pe apar­tament. Această problemă am ur­mărit-o şi mai mult în special după consfătuirea organizată la Braşov de către ziarele "România liberă" şi „Constructorul". Din analiza făcută pe trimestre­le II şi III a.c., reiese clar că si­tuaţia manoperei pe apartament s-a îmbunătăţit mult. Faţă de rea­lizările medii ale toamnei anului trecut, s-a înregis­trat o reducere a manoperei pe metrul pătrat de suprafaţă constru­it­ă de circa 6 la sută. La infrastructură, de pil­dă, manopera s-a redus cu 12 la sută, la finisaj — cu 7 la sută, iar manopera indirectă (personal de deservire, manipulanţi, femei pen­tru curăţenie) — cu 30 la sută. Au fost şi lucrări la care n-am obţinut o reducere de manoperă faţă de anii trecuţi, dar pe ace­stea nici nu le putem compara în­­trucît am folosit alte procedee de lucru. La montaj, de pildă, am în­registrat o depăşire de manoperă faţă de alţi ani. Această depăşire însă se datoreşte numărului mărit de panouri pe apartamente, care, folosite după noul procedeu, au dus la mărirea suprafeţei locui­bile cu circa 8 la sută. Cu toate acestea, după cum am arătat mai sus, făcînd o medie a tuturor lu­crărilor, consumul de manoperă pe metrul pătrat de suprafaţă con­struită s-a redus. La infrastructură (subsolul teh­nic), s-a trecut la executarea în întregime mecanizată a săpături­lor în spaţii largi (cu excavatoare, iar în ultimele luni exclusiv cu buldozere). Totodată, s-au folosit in proporţie de sută la sută cofra­­jele de inventar, iar betonul ne­cesar a fost preparat şi adus de la staţia centrală de betoane La reducerea manoperei a con­tribuit în mare parte experiența pe care cele două brigăzi com­plexe au acumulat-o la executarea acestor lucrări. De la începutul anului, brigăzile amintite au lu­crat numai la executarea subsolu­rilor tehnice ale blocurilor con­struite din panouri mari. Vorbind despre lucrările de fi­­nisaj, o mare parte­­din reducerea manoperei se datoreşte permanen­tizării brigăzilor. In ceea ce priveşte lucrările in­directe, s-a aplicat metoda de lucru în lanţ continuu care a dus la eliminarea aproape în întregi­me a lucrărilor de revizuire, re­tuşare şi curăţenie. In desfăşura­rea lanţului, aceste brigăzi lasă locul curat în urma lor, asigurînd condiţii optime de lucru brigăzi­lor următoare. De exemplu, la montajul panourilor, mai rămî­­neau unele materiale care în­curcau munca celor ce veneau după echipele de montaj. Prin a­­plicarea metodelor amintite, toate aceste neajunsuri au fost înlătu­rate. Realizările noastre se concreti­zează şi mai bine în durata de execuţie a locuinţelor. Bunăoară, cu toate că suprafaţa locuibilă a sporit la apartamentele ce le con­struim în prezent cu circa 8 la sută faţă de cele construite anii trecuţi, durata de execuţie a unui bloc cu 40—60 de apartamente n-a depăşit, în ultimele două tri­mestre, 4,5—5 luni. In cadrul şan­tierului nostru de construcţii s-au luat şi alte măsuri. Pentru lucră­rile de instalaţii, bunăoară s-au perfecţionat atelierele de prefa­bricare a diferitelor elemente de instalaţii şi s-au împărţit brigăzi­le în grupe de atelier şi grupe de montaj. De exemplu, la lucrările necesare pentru încălzirea apar­tamentelor, în atelierele respecti­ve, se curăţă şi se vopseşte radia­toarele,­intr-o succesiune pe care o permite atelierul de şantier, iar _______________­ proba radiatoarelor .11 se execută tot in consumului­­ atelier la standul apartament­­de probă. Tot in­­ acelaşi atelier se pregătesc şi ţevile pentru stranguri (ţevile de încăl­zire verticale) şi legăturile la ra­­diatoare, inclusiv robinetele. Prin executarea acestor lu­crări în atelierele amintite, s-au eliminat aproape în întregime bancurile de lucru de pe șantier. Datorită, în mare parte, măsurilor care s-au luat în vederea reduce­rii manoperei pe apartament, pro­ductivitatea muncii a crescut in ultimele 6 luni cu peste 20 la sută faţă de media aceloraşi trimestre ale anilor 1961—1962, iar salariul mediu a sporit, în ultimele 6 luni ale acestui an cu circa 130 lei faţă de aceeaşi perioadă din 1962. Cu toate aceste realizări, con­sumul de ore pe apartament, in condiţiile folosirii prefabricatelor, mai poate fi redus. In această pri­vinţă, revenim din nou la propu­nerile făcute anterior în legătură cu transpunerea unei părţi din manopera de şantier în fabrica de prefabricate (unde această mano­peră în condiţiile de uzină se re­duce simţitor) ca includerea tim­­plăriei din lemn in panouri în timpul turnării sau pe parcurs de la locul de turnare în depozit, îm­bunătăţirea calităţii panourilor ca finisaj, executarea panourilor de faţadă cu tratarea definitivă a părţii exterioare (terasii din tur­nare, plăcuţe sau alte soluţii), executarea elementelor de scară complet finisate ele. In felul acesta, consu­mul de ore pe apartament s-ar putea reduce şi mai mult, lucru ce ar duce la realizarea unor însemnate econo­­mii, la construirea unui număr sporit de apartamente cu aceleaşi fonduri băneşti. Ing. EMIL SPELL şeful şantierului de locuinţe „Steagul roşu“ Trustul 5 C­onstruc­­ţii­ montaje Braşov Reducerea de ore pe l­hitiu­! Pregătiri pentru iarnă in staţiunile balneo-climaterice BRAŞOV (coresp. R. I.).­­ In sta­ţiunile balneo-climaterice din regiunea Braşov se fac intense pregătiri pentru iarnă. La Predeal s-au terminat lucră­rile de renovare a vilei „7 Noiembrie“, lucrări în urna cărora s-a mărit capa­citatea blocului alimentar şi a cantinei. La toate vilele din staţiune s-au reparat şi revizuit acoperişurile, jghiaburile de scurgere a apei şi sobele pentru încăl­zit, a fost completat cazarmamentul, creîndu-se astfel condiţii bune de ca­zare pentru oamenii muncii veniţi la odihnă In frumoasa staţiune Păltiniş s-au terminat lucrările de reparaţie a vilelor nr. 13 şi 16, s-a completat mobilierul necesar, iar la Ocna Sibiului se execu­tă intense lucrări pentru repararea băi­lor pentru tratament şi a ştrandului. în staţiunea climaterică Bazna, raio­nul Mediaş, s-a terminat recent con­strucţia unei centrale termice, care va alimenta cu căldură vitele şi cu apă caldă băile. De asemenea s-au terminat reparaţiile curente la pavilioanele din staţiune şi la cabinele pentru băi. Pe lîngă cele amintite, conducerile staţiunilor climaterice din regiune s-au aprovizionat cu însemnate cantităţi de alimente necesare în timpul iernii. Intreprinderea „Tehnica medicală" din Capitală, fabrică diferite in­strumente şi aparate medicale cu care se utilează spitalele, policli­nicile, circumscripţiile sanitare din întreaga ţară. In clişeu : In­secţia electronică a fabricii mentorii Florentin Anton şi Nicolae Sanda lu­crează la un nou lot de aparate medicale electronice „Cronaximetru“ — aparate necesare pentru stabilirea diagnosticului în bolile musculare Foto : AGERPRES Proletari din toate tarile, uniţi-vă / '«minin Imi ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÍNA Anul XXI nr. 5912 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 19 octombrie 1963 Extinderea mecanizării în exploatările miniere DEVA (Agerpres).­­ Exploatările miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului şi de la Teliuc şi Ghelar au fost dotate anul acesta cu peste 1­500 de perforatoare, ciocane de abataj, trans­portoare, ventilatoare şi alte utilaje mi­niere. Pe lîngă acestea, în exploatările din Valea Jiului lucrează noi maşini de extracţie şi de încărcat, de mare pro­ductivitate, iar la exploatarea minieră Lupeni se montează o combină de căr­bune. Ca urmare, în industria minieră a regiunii Hunedoara indicele de meca­nizare a lucrărilor a crescut simţitor. Producţia d­e cărbune extrasă în pri­mele 9 luni ale anului din minele Văii Jiului, prin tăierea mecanică, este de aproape 3 ori mai mare decât în trecut. Introducerea mecanizării la principa­lele locuri de producţie a făcut ca în minele din Valea Jiului randamentul mediu pe post să crească în acest an cu 7 la sută faţă de realizările din anul trecut. Stand de probă pentru turbine de foraj PLOIEŞTI. — Agerpres : La Uzina mecanică Teleajen, din regiunea Plo­ieşti, a fost pus în funcţiune un nou stand de probă pentru rodarea, în con­diţii similare celor de funcţionare în schele, a turbinelor de foraj şi capete­lor hidraulice reparate aici. Standul dispune de instalaţii automate şi apa­rate pentru controlul rezistenţei, vite­zei şi al altor caracteristici de exploata­re. Prin intrarea în funcţiune a acestui stand, calitatea reparaţiilor s-a îmbu­nătăţit simţitor, iar productivitatea o­­peraţiilor creşte cu 20—30 la sută faţă de vechiul procedeu de rodare. Noi standuri de proba au fost date în funcţiune anul acesta şi la alte uzi­ne constructoare şi de reparaţii de uti­laj petrolier din regiune, astfel că a­­cum toate instalaţiile de foraj şi extrac­ţie a ţiţeiului sunt trimise sondorilor numai după ce în uzinele respective li s-a făcut rodajul în condiții similare celor din schelă. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la hidrocentrala „I1i Februarie“ de pe Argeş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi sta­tului nostru au vizitat valea Arge­şului, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocentra­lei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismu­lui. In scurtă vreme, pe locurile săi­că, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu era­u nici poteci, s-a deschis acum ac­cesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reuşit, învingînd se­rioase greutăţi, să transporte utilajele Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stincă , este locul unde vor fi insta­late turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului şi Emil Nicolau dau explicaţii amă­nunţite. Sute de constructori au mun­cit cu abnegaţie, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Traian Irimuş, Constantin batice ale cheilor Argeşului a în­ceput să se desfăşoare activitatea în­sufleţită caracteristică marilor şan­tiere Tot ceea ce au realizat în a­­cest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă !". Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie elec­trică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, con­structorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şantierul hidrocentralei „16 Februarie" de pe Argeş. Condu­cătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regio­nal Argeş al P.M.R., Constantin San­du, preşedintele Comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conduce­rea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almă­­şan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construc­ţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere,, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nou­­rescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice, Francisc Anton, secretarul Comitetu­lui de partid al şantierelor, de ingi­neri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şe­ful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro­energe­­tic, proiectat în întregime in tara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroener­getic al Argeşului va­ fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topo­­logul, rîul Doamnei, Vîlsanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. La­cul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de cca. jumătate mi­liard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte avantaje ale construirii acestui nod hidroener­getic. Se creează astfel posibilita­tea irigării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Argeşului, vor fi ferite de inundaţii importante supra­feţe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru ali­mentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele o­­biective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de be­toane pe şoseaua nouă tăiată în stîn­complexe, ale fabricii de betoane, ma­caralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele mo­derne, dirijate prin comandă electro­­pneum­atică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vi­drum, unde se va afla coronamen­tul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în pro­iectarea de baraje din I.S.P.H., des­pre felul cum s-au proiectat şi or­ganizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înăl­ţime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai economică în compa­raţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv­ faptul că in so­luţiile adoptate­ proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economi­cităţii, cit şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de siguranţă a construc­ţiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumuseţea sălbati­că a cheilor Argeşului a fost sporită de mina omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîn­­cile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeşului — cablurile de oţel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele în­cărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500 000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra ba­rajului pentru a asista la un eveni­ment important în istoria şantieru­lui: începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, şeful aces­tui şantier, prezintă organizarea lu­crărilor, în jur, sute de constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară mun­citorul begist Alexandru Ojog, un veteran al marilor şantiere ale so­cialismului şi inginerul Ladislau Rákosi, unul din îndrăzneţii con­structori care a adus o contribu­­ţie de seamă la pregătirea mijloace­lor mecanizate pentru atacarea aces­tei importante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala" Bicazului pe care Ar­geşul le-o îmbogăţeşte necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de beton. In aplauzele întregii asistenţe „şar­ja“ este descărcată în corpul baraju­lui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii şantierului baraj, le urează succes în muncă şi ii asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiţii a­­ceastă lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi şantierul uzinei propriu­­zise. Coliviile poartă pe oaspeţi în a­­dîncuri, la peste 100 m sub albia ac­tuală a Argeşului. Moşneguţu, Ferencz Barta, Mihai Ciz­­madi şi alţii sunt bine cunoscute pen­tru realizările obţinute. Traian Iri­muş, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarăşului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sunt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, i pe această ga­lerie apele vor continua cale de peste 1­­ km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa şi frumuseţea acestei munci, arătind că pentru proiectanţii şi constructorii hidrocentralei acest­ şantier este un prilej de valorificare a priceperii şi capacităţii lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacţii. La ieşirea din­ subteran, ca şi pretu­tindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionînd îndelung pentru partid şi guvern. Vizita conducătorilor de partid şi de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un pu­ternic imbold de a munci cu forţe sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei măreţe con­strucţii a socialismului. După aceea, oaspeţii au vizitat Sta­ţiunea agricolă experimentală Ştefă­­neşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere in valoare, prin te­­rasări şi plantări cu viţă de vie, a unor terenuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului Superior al A­­griculturii, şi de directorul staţiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In a­­ceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2 000­ ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii de­puse în staţiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie continuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeş — la Piteşti, Curtea de Argeş şi în nume­roase alte localităţi — populaţia, a­­flînd despre vizita conducătorilor de partid şi de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu pu­ternice urale şi oferindu-le flori. Pe şantierul hidrocentralei Se toarnă prima benă cu beton Foto : AGERPRES Tehnica nouă în industria pielăriei In fabricile de pielărie şi încăl­ţăminte a continuat şi în acest an acţiunea de modernizare a acestora. Au fost date în funcţiune secţii noi dotate cu utilaje de mare productivi­tate precum şi linii tehnologice mo­derne. Aşa de pildă, la fabrica „Fla­căra roşie“ din Capitală a fost moder­nizată tăbăcăria minerală la care s-au mecanizat operaţiile grele şi s-au montat linii continue pentru finisarea pieilor dotate cu haşpele basculante, maşini de egalizat, prese hidraulice de călcat etc. Faţă de vechea tăbă­cărie minerală, la tăbăcăria­­ moderni­zată se obţine o productivitate a muncii mai mare cu peste 30 la sută. Şi la tăbăcăria minerală a fabricii „Căprioara“ din Sebeş s-au executat lucrări de modernizare, în afară de noile utilaje instalate aici s-a organi­zat şi o staţie chimică pentru prepa­rarea diferitelor soluţii. In prezent sînt în curs lucrările de modernizare a tăbăcăriei vegetale de la fabrica „Pionierul“ din Capitală, lucrări ce urmează să se încheie pînă la sfîrşitul acestui an. La această fa­brică se mai montează agregate mo­derne de cenuşerit şi tăbăcit helicoi­­dale şi se va introduce sistemul de tăbăcire combinat crom-tanin pentru fabricarea tălpii ceea ce va permite reducerea ciclului de fabricaţie cu 50 la sută şi o sporire a productivităţii muncii cu peste 50 la sută faţă de cea actuală. De asemenea, şi tăbăcăriile altor fabrici (Uzinele de pielărie şi încălţăminte Cluj, „8 Mai“-Mediaş, „Partizanul"-Bacău etc.) au fost dota­te cu maşini de egalizat late de 1.000 mm., prese hidraulice, maşini de şle­fuit late etc. Lucrări de toamnă pe păşuni şi fineţe naturale de prof. dr. GH. ANGHEL şeful secţiei de păşuni şi linele din Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea In pag. a 3-a . La Casa agronomului din Ştefă­­neşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai­ or­ganelor locale, cadre de conducere şi specialişti, constructori şi proiec­tanţi ai hidrocentralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti. (Agerpres) L­a porţile intr-una din trecutele seri l-am inti­nt pe poetul Demostene Botez încon­jurat de vreo 30 de elevi, intr-o sală mare a liceului „Mihail Eminescu“ din Capitală. Acceptase cu plăcere invitaţia de a participa la prima şedinţă de lu­cru a cenaclului literar înfiinţat anul a­­cesta in şcoală. — Cum aţi început să scrieţi versuri ? Ce ne puteţi spune despre Ibrăileanu, Calistrat Hogaş şi Toplrceanu cu care aţi muncit la „Viaţa Rominească" ? Ce planuri aveţi pentru viitor ? — au fost cîteva din întrebările pe care cei de faţă le-au pus oaspetelui. Cu toate că elevii au învăţat la şcoală multe des­pre viaţa şi operele clasicilor noştri, ei consideră că din relatările poetului care i-a cunoscut personal pe mulţi dintre maeştrii literaturii, au de învăţat o su­medenie de lucruri. Şi poetul Demostene Botez nu s-a lă­sat rugat. A depănat în faţa elevilor şi­rul amintirilor sale. Povestirile despre Ibrăileanu, întîmplările inedite des­pre atmosfera de lucru de la „Viaţa Romînească"­ amănunte despre stilul de muncă al lui Toplrceanu şi Hogaş sînt ascultate cu răsuflarea intre-tăiată. Cele aproape două ore de cînd maestrul şi-a început amintirile, trec cit ai bate din palme. E rindul acum ca tinerii condeieri să-i prezinte poetului ceea ce au scris. La întrebarea oaspetelui: cine vrea să ci­tească o poezie , mulţi dintre cei pre­zenţi ridică mina, gata să-şi citească versurile. Eleva Carmen Stănescu din clasa a Xl-a C. începe să recite : „Adio, tu, copilărie... Te port în suflet încrustată Ca pe o vagă feerie De-un trubadur de mult cîntată. Te părăsesc gînd de fantasme Visat în zorii dimineţii... în faţa mea precum un basme Se întinde neted calea vieţii...".­­ Aplauzele la adresa tinerilor ce bat la porţile poeziei, nu mai contenesc. La despărţire, poetul a promis elevilor din cenaclul literar că va veni mai des în mijlocul lor să le asculte versurile. Şi ei, îl aşteaptă cu multă nerăbdare. Pri­ma lor întîlnire a fost de neuitat. VIOREL LUPU ACHNI9PA Pentru sezonul friguros Pe lingă blănurile artificiale pren­duse din fire sintetice simple (gen ur­son, leopard) colectivul fabricii „Ţesă­­toriile reunite“ din Capitală a realizat­ în acest an blănuri artificiale din fire sintetice voluminoase (p. n. a.) precum şi imitaţii de blănuri imprimate din viscoză. De asemenea creatorii fabricii au realizat ursonul spicat translucid în cinci poziţii coloristice. La contractările cu organizaţiile co­merciale pentru primul semestru al anului viitor, a căror lucrări vor în­cepe în cursul acestei luni, colectivul fabricii va prezenta 12 variante de imitaţie de blană pentru haine şi gar­nituri. ★ Ţinînd pas cu cerinţele timpului răcoros, fabricile de încălţăminte au luat măsuri corespunzătoare pentru producerea sortimentelor adecvate aces­tui sezon. La fabricile „Ardeleana“ din Alba Iulia şi Uzinele de pielărie şi încălţă­minte Cluj se produc ghete căptuşite cu tricot şi molton, în modele şi culori diferite. La fabrica „Flacăra roşie“ din Capitală au fost introduse în fabricaţie noi modele de pantofi din piele iurt cu talpă antiderapantă, solicitate mai ales în timpul umed. In general, în întreprinderile indus­triei ușoare au fost introduse în fabri­cație circa 200 modele noi de încălță­minte destinate sezonului rece. 100 sate electrificate Din cele 120 sate cuprinse în planul de electrificări al întreprinderii regio­nale de electricitate Bucureşti, pînă în prezent au fost electrificate un număr de 100. Becurile electrice s-au aprins acum şi în satele Andolina (raionul Călăraşi), Horia (raionul Lehliu), Dă­du (raionul Urziceni), Văceni şi Bul­bucata (raionul Drăgăneşti-Vlaşca), Voevoda (raionul Alexandria), sate electrificate chiar zilele acestea. Pînă la sfîrşitul anului, încă 40 sate din re­giune vor fi iluminate electric. M. GAIU tehnician „In ajutorul părinţilor“ Colecţia „In ajutorul părinţilor“, pu­blicată de Editura didactică şi pedago­gică, şi-a cîştigat, în cei doi ani d­e la apariţie, preţuirea cititorilor ei : pă­rinţi, cadre didactice, tineri din uzine şi de pe ogoare. Prezentînd într-o formă atractivă principalele probleme ale educaţiei copiilor, colecţia urmăreşte să ajute părinţii, profesorii, instructorii de pio­nieri, pe toţi cei care se ocupă de for­marea viitorilor cetăţeni ai patriei. Bu­năoară, pe lîngă recentele publicaţii: „Prevenirea nervozităţii la copii" şi „Să le educăm copiilor dragostea pentru frumos“, în această colecţie vor mai apare, pînă la sfîrşitul anului, lucrările: „Copilul unic“, „în blocurile noastre noi“ şi „Să le dezvoltăm celor mici dragostea pentru carte“. Pînă în prezent au fost tipărite în această colecţie 20 de titluri. (Ager­, pres). în slujba sănătăţii oamenilor muncii BRAŞOV (coresp. R. L).­­ Unitatea AVI­AS­AN-Braşov a fost dotată în ultimele luni cu noi mijloace de transport, cu aju­torul cărora asistenţa medicală a oamenilor muncii din regiune s-a îmbunătăţit mult. In acest an, piloţii Aviasanului au efectuat a­­proape 1.800 ore de zbor, în cadrul cărora au fost transportaţi 473 de bolnavi, precum şi 700 kg. sânge şi 650 kg. medicamente la diferite unităţi sanitare din regiune. La rea­lizările obţinute, un aport de seamă­­a adus — printre alţii — pilotul Vasile Constantin, care a înregistrat recent cea de a 10.000-a oră de zbor de la începutul activității sale ca pilot. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 20, 21 şi 22 octom­brie se anunţă urmă­torul timp probabil : Vreme relativ căldu-­­ roasă, cu cerul va­riabil. Vor cădea ploi izolate. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la început, apoi în scădere uşoară. Minimele vor fi cu­prinse între minus 2 grade şi plus 8 grade, iar maximele între 10 şi 20 de grade, local mai coborîte la începutul intervalului.

Next