Romînia Liberă, februarie 1964 (Anul 22, nr. 6001-6025)

1964-02-14 / nr. 6012

X \ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Dominia mm ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ii i­n TERMOFICAREA URBANĂ • Prin producerea combinată a energiei electrice şi a căldurii, economii importante de combustibil • Soluţii de proiectare tehnico-economice optime • Peste 30.000 de apartamente racordate la termoficare @ SO km. de reţea numai in Bucureşti. 9 Mărirea gradului de mecanizare şi prefabricare in execuţia reţelelor. Corelată cu amploarea construcţiilor industriale şi de locuinţe, termoficarea urbană a luat o mare extindere în ultimii ani, lucru de altfel firesc, dacă avem în vedere avantajele complexe pe care le oferă. Producerea combinată a energiei electrice şi a căldurii — în aceasta constă de fapt termoficarea — are ca prim rezultat economia de combustibil. Dar mai departe de acest aspect general, ea deschide posibilităţi largi pentru încălzirea halelor industriale­­şi a locuinţelor, pentru furnizarea apei calde fără întrerupere. Şi-apoi, prin termo­­ficare, marile oraşe sunt scutite de neplăcerile pe care le provoacă mijloacele clasice de încălzire. Dispariţia centralelor termice locale, a sobelor, a miilor de coşuri, creează condiţii favorabile pentru salubrizarea oraşelor. Ca urmare a alocării de către stat a unor fonduri de investiţii tot mai mari, termoficarea urbană s-a extins. Şi în acest an ea va cunoaşte o nouă dezvoltare, urmînd a fi introdusă şi în alte oraşe, cum sunt : Iaşi, Piteşti, Oradea, Suceava. Acestei probleme importante i-a fost dedicată şi discuţia organizată­­zilele tre­cute de redacţia noastră. Redactorul C­. Rădulescu s-a adresat cu câte­va întrebări participanţilor la discuţii. N. VASILESCU ing. şef, ing. M. VOI­­NEA şi ing. N. NICULESCU, şefi ai atelierelor de termoficare din cadrul In­stitutului de studii şi proiectări energe­tice, GH. FLORICA, ing. şef al între­prinderii de construcţii hidrotehnice şi foraje, ing. D. BLINDU, şeful secţiei termoficare din cadrul I.D.G. şi O. DU­­MITRIU, ing. şef al întreprinderii de instalaţii montaj-izolaţii din Bucureşti.­­ Pornind de la importanţa ce se acordă extinderii termoficării urbane, ar fi interesant pentru cititorii noştri să ne vorbiţi, pen­tru început, despre ultimele rea­lizări înfăptuite în acest dome-111«. I». BlilKlU : Voi aduce unele exemplificări. în Bucureşti s-au rea­lizat, pînă acum, peste 50 km de reţea de termoficare, 86 de puncte termice care deservesc peste 15 000 de aparta­mente în cartierele noi, 16 întreprinderi industriale şi circa 30 de dotaţii social­­culturale. Pentru 1964 investiţiile afe­rente termoficării Capitalei cresc cu circa 20 la sută faţă de realizările anului an­terior. Ele vor permite extinderea lucră­rilor de termoficare în zonele Balta Albă, Jiului­ Scînteia, Drumul Taberei, Mihai Bravu, b-dul Armata Poporului etc., ca şi mărirea capacităţii de trans­port şi a siguranţei în exploatare a re­ţelelor existente, în general, în acest an, vor fi racordate la sistemul de termof­­care încă 10 000 de apartamente. Merită o subliniere specială construirea în ca­drul acestor lucrări a magistralei a V-a din C.E.T.-Grozăveşti, la care se vor folosi pentru prima oară în termoficarea urbană din ţara noastră conducte cu diametru de 1 000 mm. Inc. pt. voluta: *• Nu trebuie negli­jat aspectul economic al acestor reali­zări. Prin introducerea termoficării în Bucureşti, s-au economisit în 1962, circa 20000 tone de combustibil convenţio­nal, ceea ce reprezintă 125 de trenuri cu o încărcătură utilă de 800 tone de lignit fiecare. De asemenea, producţia de energie electrică în regim de termo­ficare a Bucureştilor a fost de 50 mi­lioane kWh. Dar de avantajele tem­o­­ficării beneficiază nu numai populaţia bucureşteană. După cum se cunoaşte, lucrările de termoficare iau amploare şi într-o serie de alte oraşe ale ţării ca : Oneşti, Hunedoara, Reşiţa, Vulcan, IN­FORRIRER ORAŞELOR­ Arad etc. în prezent, în întreaga ţară, apa a devenit „încălzitorul“ a circa 31 000 de apartamente.­­ Avînd o imagine a progreselor înfăptuite în domeniul termofi­cării urbane, a stadiului la care s-a ajuns, ar fi necesar să orien­tăm discuţia spre sarcinile ac­tuale ce se pun în acest sector de activitate pe toată filiera răs­punderilor. Să începem aşadar cu proiectarea... inv. N. vasilescu: In abordarea soluţiilor de proiectare pentru lucrările de termoficare, lucrătorii din cadrul in­stitutului nostru au în vedere cîteva coor­donate principale. Este locul să arătăm că în cee­a ce priveşte sursele de căldu­ră, orientarea noastră este îndreptată spre realizarea unor unităţi mari cu eco­nomicitate ridicată, în prezent montin­­du-se grupuri de 50 MW şi în viitor chiar mai mari. Dezvoltarea reţelelor se face în acele zone care aduc maximum de rentabilitate, urmărindu-se, în execu­ţia lor, mecanizarea cît mai largă a lu­crărilor. De asemenea în ce priveşte ra­cordarea consumatorilor se merge spre folosirea acelor scheme care să asigure economicitate şi comoditate în exploa­tare. Ridicarea eficacităţii economice a investiţiilor încă din faza de proiect a lucrărilor este un element principal, de care ţinem seamă în activitatea noastră. Strădaniile pe această linie se împletesc cu acelea de a crea un decalaj cît mai mare între activitatea de proiectare şi execuţie. Proiectele pentru lucrările prevăzute a se executa în trimestrul I al acestui an au fost predate construc­torului încă din 1963, urmînd ca în tri­mestrul I şi II 1964 să asigurăm toate proiectele necesare pentru întregul an. Ulic. «»NI IKH ifA: Pentru că sun­tem­ la capitolul proiectare, noi con­structorii am avea un deziderat. Insti­tutul Proiect Bucureşti care întocmeşte proiectele de execuţie pentru lucrările de termoficare ce urmează să se efec­tueze în acest an în Capitală să acce­lereze ritmul lor de predare, deoarece se înregistrează unele rămîneri în urmă. m. N. NiCtlICSCII: Nemţea utilizării raţionale, economice, a fondu­rilor destinate termoficării presupune nu numai o activitate judicioasă de proiec­tare. O preocupare pe această linie se face simţită încă din faza de studiu a sistematizării oraşelor, cînd trebuie luate în considerare cele mai economice so­luţii de alimentare cu căldură. Aceasta, pentru a se asigura o eşalonare judi­cioasă a investiţiilor în reţele de termo­ficare, indicîndu-se în acest sens alege­rea amplasamentelor pentru construcţii industriale şi de locuinţe în funcţie de apropierea de sursele de căldură. Tot­odată trebuie create premise şi pentru o coordonare mai bună a lucrărilor în construcţia reţelelor subterane (alimen­tare cu apă, canal, termoficare, cabluri electrice etc.). O experienţă bună a cîş­­tigat în acest sens Institutul nostru co­­laborînd cu I.S.C.A.S. Astfel, la con­strucţiile de locuinţe din cartierul Ţi­­glina II din Galaţi, au fost proiectate canale comune pentru termoficări şi ce­lelalte reţele comunale. O ultimă pro­blemă ce anticipează munca noastră, venind în sprijinul proiectanţilor, vizea­ză sfaturile populare, secţiile de gos­podărie comunală. La realizarea reţelei de termoficare în zonele construite, noi proiectanţii întîmpinăm greutăţi din partea unor sfaturi populare (Iaşi ) (Continuare în pag. 2-a) | ____**_____________ . PRIMIREA DE CĂTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL R. P. ROMÂNE, A AMBASADORULUI R. P. BULGARIA Joi 13 februarie 1964, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republi­cii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă de prezentare pe ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al R. P. Bulgaria, Gheorghi Bogdanov. La­ audienţă a asistat ministrul afacerilor externe, Corneliu Mă­­nescu. lllll!!!ll!il!llllllllllllllllllUUlllllUllllWU Staţiunea Bor­sec este deosebit de fru­moasă nu numai în timpul verii, ci şi iarna cînd e troienită de zăpadă... Foto ! AGERPRES Aliul XXII nr. 6012 4 pagini 20 bani Vineri 14 februarie 1064 -1-/2L fQ1­4» si in tren*.* A ieșit val-vîrtej j pe usa Oficiului P.T.T.R. nr. 12 din Capitală. Tocmai a expediat niște bani unui prieten din Bacău. E grăbit, nevoie mare. Uf, și autobuzul ăsta nu mai vine. — Stafi pufin, vă rog. Ce-o mai fi, frate! O fată in bluză de serviciu, aleargă după el pe­ frigul ăsta fi-i face semn cu mina. Se în­toarce curios și îi privește fata îmbujo­rată de alergătură. O întreabă : — N-ati depus dv. niște bani la ghi­șeu ? — Exact. — Nu e de loc exact, deoarece mi-ati dat cu o sută mai mult. Poftiți... Altă­dată să fiți mai atent. —­­ Văi mulțumesc. Oficianta Elena Pele se întoarce gră­bită. Nu de alta, dar să nu aștepte lu­mea la ghișeu. urasmramRiiiE I ij ...Un călător a coborît din tren la j'( , Satu-Mare. Vrea să-și cumpere o re­­v t vistă, dar... ia portofelul de unde nu-i. v i Și cînd te gî­tulești că avea în el actele [. | de identitate și o s­umă importantă de ('■ II bani. Unde să-l fi uitat oare ? Poate j) în compartiment cînd a schimbat tre­­i a­­nul la Cluj. Parcă atunci cînd a scos }} } biletul şi-a pus ■ portmoneul alături, pe­­ banchetă. Înseamnă că s-a dus. S-au dus şi actele, s-au dus şi banii... ! După cîteva zile, a primit o scrisoar­­­­­re de la Cluj. A desfăcut-o şi a citit:­­­­ „Prin prezenta vă aduc la cunoştinţă (C p cli am găsit în compartimentul trenu- u l p lui 4121, portmoneul cu acte şi bani... )­­­ Toate acestea sînt depuse la gara din C­J Cluj. Semnez : revizorul de bilete Iosif ga­i Timandi“. „ Aşa a găsit omul ce pierduse. Două fapte obişnuite. Este vorba, aşadar des-­g II pre doi funcţionari: oficianta Elena 11 'll Pele şi revizorul de bilete Iosif Ti- () 11 mandi, care în munca pe care o depun H , îşi fac cu multă cinste datoria, corijînd restanţele de memorie ale unora. g r. Conştiinţa lor i-a obligat să se com­- va­t porte aşa, ca cel mai firesc lucru de gr (­ pe lume. Și aici la ghişeu, într-un tren, y 11 într-un magazin, sau într-un autobuz, y 11 apar aceste trăsături ale omului nou, li f) ale eticii socialiste. (E­D. TABACU 11 La nivelul tehnicii înaintate IAŞI (coresp. R.I.).­­ După expe­rimentarea sa cu succes instalaţia de telecomandă şi telecontrol, din complexul C.F.R. Paşcani, a fost dată recent în exploatare. Intrarea în funcţiune a acestei linii permite unificarea procesului tehnologic a două staţii de cale ferată : Paşcani călători şi Vatra-Paşcani. In acest fel întreaga circulaţie a trenurilor în cadrul complexului se dirijează nu­mai de un singur om. AZI VA INFORMAM DESPRE­­ Vopsea ce împiedică transmiterea zgomotelor Un colectiv din cadrul fabricii „Azur“ din Timişoara a realizat o vopsea de compoziţie specială, care apli­cată pe părţile din tablă a autovehicolelor, împiedică transmiterea zgomotelor provocate de vibraţii. Expe­rimentat cu succes, noul produs va fi realizat anul acesta în producţie de serie. Economii de metal pentru 1330 sape de foraj Noi cămine studenţeşti Pentru executarea construcţiilor şcolare, anul acesta, se alocă cu 666 milioane lei mai mult faţă de anul trecut; o parte din această sumă este destinată învă­­ţămîntului superior. In Bucureşti şi in alte centre universitare se va ex­tinde spaţiul existent al unor institute şi facultăţi, se vor da in folosinţă noi cămine studenţeşti. I­n­ prezent, se află în curs de execuţie lucrările de finisare a noilor corpuri de clădiri destinate universi­tăţilor din Iaşi şi Timişoara. Tot in acest an, Insti­tutul de construcţii, institutul de petrol, gaze şi geo­logie, Facultatea de stomatologie din Bucureşti, Insti­tutul agronomic ,,Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi îşi vor mări capacitatea. In Capitală, în preajma grupurilor sociale studen­ţeşti, aflate în cartierul Regie şi Bd. Mărăşti, va în­cepe construcţia unor cămine moderne cu patru etaje, totalizînd 2400 de locuri. Alte cămine se vor ridica la Cluj şi Petroşeni. In oraşul Galaţi se vor da in folo­sinţă, în trimestrul III, noi cămine, care vor găzdui 600 de studenţi. (Agerpres). Au terminat reparaţiile Dezvoltarea reţelei comerciale ORADEA.­­ Pentru extinderea reţelei unităţilor comerciale de stat şi cooperatiste, modernizarea şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare, în regiunea Crişana se cheltuiesc anul acesta sume aproape duble faţă de anul trecut. In oraşul Oradea a fost dat in folosinţă un magazin alimentar cu autoservire şi alte 6 bufete expres, cofetării etc. In prezent se execută lucrări de modernizare la alte 6 unităţi comerciale. Cooperaţia de consum se extinde în acest an cu 20 unităţi de desfa­cere şi depozite de mare capacitate pentru produsele industriale şi a­­groalimentare. Ca urmare a dezvoltării reţelei comerciale şi a ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, în luna ianuarie s-a desfă­cut prin unităţile comerciale din oraşele şi satele regiunii Crişana un volum de mărfuri a căror valoare întrece cu peste 11 milioane lei pe cele desfăcute în aceeaşi perioadă a anului trecut. (Agerpres) Construcţii sanitare în raionul Lăpuş Pentru zilele de 15, 16 şi 17 februarie se anunţă următorul timp probabil : vremea se menţine în general umedă, cu cer variabil, mai mult noros. Ninsori locale. Vini potrivit, din nord­­vest. Temperatura în scădere uşoară la început, apoi în cre­ştere. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 la minus 14 grade, local mai coborîte la început, iar maximele între plus 4 la minus 6 grade. PLOIEŞTI. Economisi­rea metalului şi a altor materiale, constituie un obiectiv principal al în­trecerii constructorilor de utilaj petrolier din regiunea Ploieşti. Pentru realizarea lui, colectivele uzinelor din Ploieşti, Tîr­­govişte şi Cîmpina folo­sesc pe scară tot mai rar­ Cum va fi vremea? PLOIEŞTI (coresp. R. I.). — Mecanizatorii de la S.M.T. Inoteşti au ter­minat repararea inventa­rului agricol pentru cam­pania de primăvară. Or­­ganizînd munca în două schimburi şi pe posturi de lucru specializate, ei au reuşit totodată să asi­gure o bună calitate re­paraţiilor făcute la trac­mă, metode moderne de turnare, forjare şi de croire combinată şi ra­ţională a tablelor. Numai în perioada care a tre­cut din acest an, s-a eco­nomisit pe această cale o cantitate de metal din care se pot fabrica circa 1 330 sape pentru foraj. (Agerpres) toate şi maşinile agrico­le. Lucrările de reparaţii silit­­e terminate şi în S.M.T.-urile Sihlea, Cio­­rani şi Smeeni. In întreaga regiune — după cum ne informează Serviciul regional S.M.T. Ploieşti — s-a efectuat pînă acum aproape 90 la sută din volumul total al reparaţiilor. TG. LĂPUŞ (coresp. R. L). — In raionul Lă­puş se află în construcţie noi unităţi sanitare. Ast­fel, la Corneni şi Groşi sunt pe terminate noi dis­pensare comunale prevă­zute cu cabinete de con­sultaţii, staţionare, ma­ternităţi, cabinete de sto­matologie. Un asemenea dispensar se va construi în acest an şi în comuna Suciu de Sus. Noi staţionare pentru copii şi adulţi vor lua fi­inţă şi pe lîngă dispensa­rele din comunele Lăpuş şi­ Mînăştur. De aseme­nea, dispensarele exploa­tărilor miniere Cavnic şi Băiuţ şi celelalte unităţi sanitare d­in raion vor fi dotate cu noi aparate me­dicale moderne. /m­ : "E #­ * j# % # * # # * * E * k H m Peisaj industrial la Fabrica de ciment din Turda Foto : RUDOLF WAGNER * Creşterea tauri­nelor constituie una dintre ramu­rile creşterii ani­malelor aflată în­­ ţara noastră în plină şi continuă dezvoltare. Este demn de remarcat, in această pri­vinţă, exemplul colectivului de cer­cetători, muncitori şi tehnicieni ai Staţiunii experimentale Bonţida, re­giunea Cluj, care prin muncă perse­verentă şi competentă obţine an de an de la nucleul de vaci de selecţie peste 5000 litri de lapte pe cap de animal şi care „a făcut" din vaca Zana — o vacă achiziţionată din­­tr-un tîrg şi care nu dădea înainte mai mult de 5 500 litri de lapte pe an — recordista rasei Bălţate romî­­neşti, cu o producţie maximă de 12 815 litri, cu 4,19 la sută grăsime în 305 zile de lactaţie (524,43 kg de grăsime pură pe lactaţie). Alături de vacile Zana, Carpaţia şi Csirke, depăşesc astăzi sau se apropie de pragul celor 10 000 litri pe lactaţie vacile Sanda I, Sanda II, Montana, Ligia, Roza, Lilica, Duma­­na şi multe altele. Ele întregesc an de an lista vacilor cu producţii de peste 7 000—8 000 litri de lapte pe­ lactaţie normală (305 zile). Numai în decurs de 3 ani (1959—1962), colectiviştii din comuna Gheorghe Lazăr, regiunea Bucureşti, au obţi­nut de 7 ori mai mult lapte la 100 de hectare de teren agricol. în aceeaşi perioadă de timp, gospodă­riile colective din raionul Feteşti şi-au sporit de 4,5 ori efectivul de vaci, ajungînd de la 2,5 capete la 11,3 capete la 100 ha. Avem astăzi gospodării colective — cele din Hărman, regiunea Bra­şov şi Pecineaga, regiunea Dobro­­gea — ale căror ferme de taurine numără peste 1000 de capete. Cu toate aceste rezultate remarcabile, succesele nu sunt însă în toate gos­podăriile pe măsura posibilităţilor create. Cauza principală a acestei stări de lucruri o constituie nefolosirea tutu­ror rezervelor interne şi în special concepţia greşită a unora dintre teh­nicienii noştri (este drept puţini la număr) care consideră tineretul tau­rin drept un „capitol neproductiv“ şi care îşi îndreaptă toată atenţia şi dirijează toate nutreţurile spre lotul de vaci în producţie socotit de ei ca singurul mijloc de îndeplinire a planului producţiei de lapte. ★ Este cunoscut faptul că la vacile adulte, capacitatea productivă­­ şi nivelul lor productiv sunt în ultimă instanţă rezultanta interacţiunii din­tre însuşirile ereditare pe care le moştenesc de la înaintaşi şi condi­ţiile de hrănire şi întreţinere în care cresc şi trăiesc. Plecînd de la acea­stă premisă justă, obţinerea unor animale de înaltă productivitate este condiţionată pe de o parte de asi­gurarea unei baze ereditare valo­roase, iar pe de altă parte de asi­gurarea unor condiţii optime de hră­nire şi întreţinere în decursul vieţii. Practica distinge trei mari verigi care hotărăsc în cele din urmă soar­ta procesului de înmulţire şi ame­liorare : selecţia şi potrivirea pere­chilor, prin care noi asigurăm ca premisă însuşiri ereditare valoroase viitorului produs, creşterea raţională şi dirijată a tineretului taurin şi fo­losirea şi întreţinerea raţională a taurinelor adulte prin care creăm condiţiile necesare ca aceste însuşiri moştenite doar ca o „posibilitate“ să devină realitate şi să se manifeste integral. Este clar că neglijarea tineretului este dăunătoare, datorită faptului că perioada de creştere şi de dezvoltare este tocmai perioada constituirii ca realitate deplină a însuşirilor eredi­tare ale cirezilor de mai tîrziu. Mai mult decit atît, datorită plasticităţii organismului tînăr şi posibilităţilor pe care omul le are în dirijarea ere­dităţii­ lui, perioada de creştere şi dezvoltare nu este numai perioada transformării în realitate a însuşiri­lor moştenite de la părinţi, bunici etc., ci şi etapa îmbunătăţirii, a în­mulţirii şi îmbogăţirii acestor însu­şiri şi — la nevoie — chiar a modi­ficării lor. Iată deci că modul şi atenţia cu care creştem tineretul taurin atîrnă foarte greu în balanţa producţiilor obţinute de la cireada de mîine. Acest lucru constituie „secretul“ gospodăriilor noastre fruntaşe care depăşesc anual planul producţiei de lapte şi care îşi măresc într-un ritm rapid efectivele de vaci. Creşterea întregului tineret femei şi obţinerea unui număr mai mare de produşi din prăsilă proprie con­stituie principala cale de sporire ra­pidă a efectivelor de vaci. In documentele de partid s-a sub­liniat în mai multe rînduri necesi­­tatea sporirii efectivelor de vaci, în primul rînd prin creşterea şi reţi­nerea tineretului din prăsilă proprie. ...„In vederea sporirii numărului de taurine , a­­ arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie 1961 — este absolut necesar ca fie­care gospodărie agricolă de stat şi gospodărie agricolă colectivă să-şi asigure efectivul de animale-matcă, în primul rînd prin păstrarea şi creşterea tuturor viţelelor provenite din prăsilă proprie“. Acest îndemn a căpătat viaţă în marea majoritate a unităţilor noastre agricole socia­liste. Avem astăzi multe gospodării de stat şi colective care, în crearea unor ferme puter­nice de vaci, au folosit drept cale principală creşte­rea şi reţinerea unui număr mare de viţele din pră­silă proprie Nu­mai în primele două trimestre din anul trecut colectiviştii din Să­­pînţa, regiunea Maramureş, au trecut la­­ turma de bază 140 de juninci. Gospodăria colectivă din Hărman, regiunea Braşov, este cunoscută în întreaga ţară pentru rezultatele obţinute în spo­rirea efectivului de vaci prin creş­terea unui tineret valoros de pră­silă. Ferma sa de taurine numără astăzi peste 1180 de capete (62 de taurine la 100 ha). O parte din ju­­nincile crescute pentru prăsilă sunt solicitate de gospodăriile din regi­une. în anul 1963, această unitate a livrat prin I.S.A.R. 68 de juninci. Un exemplu asemănător ne poate oferi şi gospodăria de stat Agnita din regiunea Braşov, unde în de­curs de 5 ani efectivul de taurine a sporit cu 212,6 la sută, ca urmare a creşterii unui tineret numeros. Dar, din păcate, lucrurile nu merg peste tot la fel de bine. Care sunt în general factorii care limitează ritmul de creştere a efectivelor de vaci pe baza prăsilei proprii ? In primul rînd procentul încă scăzut de fecunditate şi natalitate înregis­trat de vaci în unele din gospodă­riile noastre colective. Mai sínt încă gospodării unde procentul de natali­tate se menţine sub 75 la sută, iar uneori chiar sub 70 la sută. Aceasta înseamnă că anual la un efectiv de 100 de vaci se obţin cu 30—35 de viţei mai puţin (din care circa 15 viţele). Numărul nesatisfăcător de pro­duşi care se obţine în unele unităţi Ing. V. TIMIŞAN de la Institutul agronomic „N. Băl­­cescu", Bucureşti (Continuare în pag. 3-a) Creşterea corespunzătoare a animalelor tinere Baza sporirii şi îmbunătăţirii cirezilor ★ Calea Unirii din Craiova Artera prin care se face intrarea în oraşul Craiova dinspre Filiaşi este calea Unirii. Acum cîţiva ani, şi-au făcut apariţia pe această stradă, cu aparatele lor, proiectanţii. Au sosit apoi constructorii cu multe autobasculante, betoniere, macarale-turn înalte, vizi­bile pînă departe. Aşa a început construcţia sistema­tizată a căii Unirii, stradă cunoscută de localnici şi sub denumirea de calea Severinului. începînd de la ma­gi­­nea oraşului, calea Unirii îşi înfige celălalt capăt undeva spre centrul Craiovei, unde se întîlneşte cu o altă arteră aflată şi ea in plină reconstrucţie. E vorba de calea Bucureşti. Se întîlnesc formînd prin­cipala magistrală a oraşului. Zecile de blocuri construite pe calea Unirii cuprind 1 656 de apartamente date în folosinţă. Li se vor­ adăuga peste puţin încă trei blocuri-turn cu 132 de apartamente, la care se lucrează în prezent astfel încît numărul total al apartamentelor va ajunge la aproape 1 800. Calea Unirii Foto : NICU VASILE Zeci de magazine... Dar nu numai locuinţe se con­struiesc pe calea Unirii. Recent, au fost puse la dispoziţia cetăţenilor o tutungerie şi un magazin alimentar cu­­autoservire. Alte spaţii comer­ciale şi de deservire sunt în curs de construcţie. Lingă magazinul ali­mentar se construiesc spaţii pentru bufet, magazine pentru desfacerea produselor legumicole, de panifica­ţie, a fructelor, a cărnii şi altele. în grupul de blocuri construite în etapa a doua se află în construcţie un mare complex comercial şi de deservire care, pe lingă magazine textile, de confecţii, de încălţămin­te, alimentare, farmacie etc., va în­globa în spaţiile sale ateliere de croitorie, de încălţăminte, frizerie şi altele. ...şi zeci de săli de clasă Pentru copiii cartierului a fost ridicată o clădire nouă cu trei etaje în care funcţionează Şcoala de 8 ani nr. 12. Considerat de mulţi ca un cartier al chimiştilor şi energeticienilor cra­­ioveni, acestui ansamblu de pe ca­lea Unirii nu se putea să-i lipsească şi un grup şcolar de specialitate. Anul trecut şi-a deschis porţile pentru prima oară grupul şcolar de petrol-chimie. Clădirile cele noi ale acestui complex şcolar cuprind 16 săli de clasă, patru laboratoare, două săli de desen, trei ateliere şi un grup social pentru cazarea a 600 de elevi şi cu o cantină care poate servi masa la 900 de persoane. Aici, funcţionează cursuri de ucenici în specialităţi ca : operatori chimişti, laboranţi, lăcătuşi mecanici pentru montaj, electricieni, mecanici de întreţinere a utilajelor chimice şi rafinăriilor, sonduri pentru foraj­­extracţie etc. Alte cursuri pregătesc muncitori mecanici de înaltă califi­care ION BECHERU corespondentul „României libere"

Next