Romînia Liberă, februarie 1964 (Anul 22, nr. 6001-6025)
1964-02-14 / nr. 6012
X \ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Dominia mm ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ii in TERMOFICAREA URBANĂ • Prin producerea combinată a energiei electrice şi a căldurii, economii importante de combustibil • Soluţii de proiectare tehnico-economice optime • Peste 30.000 de apartamente racordate la termoficare @ SO km. de reţea numai in Bucureşti. 9 Mărirea gradului de mecanizare şi prefabricare in execuţia reţelelor. Corelată cu amploarea construcţiilor industriale şi de locuinţe, termoficarea urbană a luat o mare extindere în ultimii ani, lucru de altfel firesc, dacă avem în vedere avantajele complexe pe care le oferă. Producerea combinată a energiei electrice şi a căldurii — în aceasta constă de fapt termoficarea — are ca prim rezultat economia de combustibil. Dar mai departe de acest aspect general, ea deschide posibilităţi largi pentru încălzirea halelor industrialeşi a locuinţelor, pentru furnizarea apei calde fără întrerupere. Şi-apoi, prin termoficare, marile oraşe sunt scutite de neplăcerile pe care le provoacă mijloacele clasice de încălzire. Dispariţia centralelor termice locale, a sobelor, a miilor de coşuri, creează condiţii favorabile pentru salubrizarea oraşelor. Ca urmare a alocării de către stat a unor fonduri de investiţii tot mai mari, termoficarea urbană s-a extins. Şi în acest an ea va cunoaşte o nouă dezvoltare, urmînd a fi introdusă şi în alte oraşe, cum sunt : Iaşi, Piteşti, Oradea, Suceava. Acestei probleme importante i-a fost dedicată şi discuţia organizatăzilele trecute de redacţia noastră. Redactorul C. Rădulescu s-a adresat cu câteva întrebări participanţilor la discuţii. N. VASILESCU ing. şef, ing. M. VOINEA şi ing. N. NICULESCU, şefi ai atelierelor de termoficare din cadrul Institutului de studii şi proiectări energetice, GH. FLORICA, ing. şef al întreprinderii de construcţii hidrotehnice şi foraje, ing. D. BLINDU, şeful secţiei termoficare din cadrul I.D.G. şi O. DUMITRIU, ing. şef al întreprinderii de instalaţii montaj-izolaţii din Bucureşti. Pornind de la importanţa ce se acordă extinderii termoficării urbane, ar fi interesant pentru cititorii noştri să ne vorbiţi, pentru început, despre ultimele realizări înfăptuite în acest dome-111«. I». BlilKlU : Voi aduce unele exemplificări. în Bucureşti s-au realizat, pînă acum, peste 50 km de reţea de termoficare, 86 de puncte termice care deservesc peste 15 000 de apartamente în cartierele noi, 16 întreprinderi industriale şi circa 30 de dotaţii socialculturale. Pentru 1964 investiţiile aferente termoficării Capitalei cresc cu circa 20 la sută faţă de realizările anului anterior. Ele vor permite extinderea lucrărilor de termoficare în zonele Balta Albă, Jiului Scînteia, Drumul Taberei, Mihai Bravu, b-dul Armata Poporului etc., ca şi mărirea capacităţii de transport şi a siguranţei în exploatare a reţelelor existente, în general, în acest an, vor fi racordate la sistemul de termofcare încă 10 000 de apartamente. Merită o subliniere specială construirea în cadrul acestor lucrări a magistralei a V-a din C.E.T.-Grozăveşti, la care se vor folosi pentru prima oară în termoficarea urbană din ţara noastră conducte cu diametru de 1 000 mm. Inc. pt. voluta: *• Nu trebuie neglijat aspectul economic al acestor realizări. Prin introducerea termoficării în Bucureşti, s-au economisit în 1962, circa 20000 tone de combustibil convenţional, ceea ce reprezintă 125 de trenuri cu o încărcătură utilă de 800 tone de lignit fiecare. De asemenea, producţia de energie electrică în regim de termoficare a Bucureştilor a fost de 50 milioane kWh. Dar de avantajele temoficării beneficiază nu numai populaţia bucureşteană. După cum se cunoaşte, lucrările de termoficare iau amploare şi într-o serie de alte oraşe ale ţării ca : Oneşti, Hunedoara, Reşiţa, Vulcan, INFORRIRER ORAŞELOR Arad etc. în prezent, în întreaga ţară, apa a devenit „încălzitorul“ a circa 31 000 de apartamente. Avînd o imagine a progreselor înfăptuite în domeniul termoficării urbane, a stadiului la care s-a ajuns, ar fi necesar să orientăm discuţia spre sarcinile actuale ce se pun în acest sector de activitate pe toată filiera răspunderilor. Să începem aşadar cu proiectarea... inv. N. vasilescu: In abordarea soluţiilor de proiectare pentru lucrările de termoficare, lucrătorii din cadrul institutului nostru au în vedere cîteva coordonate principale. Este locul să arătăm că în ceea ce priveşte sursele de căldură, orientarea noastră este îndreptată spre realizarea unor unităţi mari cu economicitate ridicată, în prezent montindu-se grupuri de 50 MW şi în viitor chiar mai mari. Dezvoltarea reţelelor se face în acele zone care aduc maximum de rentabilitate, urmărindu-se, în execuţia lor, mecanizarea cît mai largă a lucrărilor. De asemenea în ce priveşte racordarea consumatorilor se merge spre folosirea acelor scheme care să asigure economicitate şi comoditate în exploatare. Ridicarea eficacităţii economice a investiţiilor încă din faza de proiect a lucrărilor este un element principal, de care ţinem seamă în activitatea noastră. Strădaniile pe această linie se împletesc cu acelea de a crea un decalaj cît mai mare între activitatea de proiectare şi execuţie. Proiectele pentru lucrările prevăzute a se executa în trimestrul I al acestui an au fost predate constructorului încă din 1963, urmînd ca în trimestrul I şi II 1964 să asigurăm toate proiectele necesare pentru întregul an. Ulic. «»NI IKH ifA: Pentru că suntem la capitolul proiectare, noi constructorii am avea un deziderat. Institutul Proiect Bucureşti care întocmeşte proiectele de execuţie pentru lucrările de termoficare ce urmează să se efectueze în acest an în Capitală să accelereze ritmul lor de predare, deoarece se înregistrează unele rămîneri în urmă. m. N. NiCtlICSCII: Nemţea utilizării raţionale, economice, a fondurilor destinate termoficării presupune nu numai o activitate judicioasă de proiectare. O preocupare pe această linie se face simţită încă din faza de studiu a sistematizării oraşelor, cînd trebuie luate în considerare cele mai economice soluţii de alimentare cu căldură. Aceasta, pentru a se asigura o eşalonare judicioasă a investiţiilor în reţele de termoficare, indicîndu-se în acest sens alegerea amplasamentelor pentru construcţii industriale şi de locuinţe în funcţie de apropierea de sursele de căldură. Totodată trebuie create premise şi pentru o coordonare mai bună a lucrărilor în construcţia reţelelor subterane (alimentare cu apă, canal, termoficare, cabluri electrice etc.). O experienţă bună a cîştigat în acest sens Institutul nostru colaborînd cu I.S.C.A.S. Astfel, la construcţiile de locuinţe din cartierul Ţiglina II din Galaţi, au fost proiectate canale comune pentru termoficări şi celelalte reţele comunale. O ultimă problemă ce anticipează munca noastră, venind în sprijinul proiectanţilor, vizează sfaturile populare, secţiile de gospodărie comunală. La realizarea reţelei de termoficare în zonele construite, noi proiectanţii întîmpinăm greutăţi din partea unor sfaturi populare (Iaşi ) (Continuare în pag. 2-a) | ____**_____________ . PRIMIREA DE CĂTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL R. P. ROMÂNE, A AMBASADORULUI R. P. BULGARIA Joi 13 februarie 1964, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă de prezentare pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Bulgaria, Gheorghi Bogdanov. La audienţă a asistat ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. lllll!!!ll!il!llllllllllllllllllUUlllllUllllWU Staţiunea Borsec este deosebit de frumoasă nu numai în timpul verii, ci şi iarna cînd e troienită de zăpadă... Foto ! AGERPRES Aliul XXII nr. 6012 4 pagini 20 bani Vineri 14 februarie 1064 -1-/2L fQ14» si in tren*.* A ieșit val-vîrtej j pe usa Oficiului P.T.T.R. nr. 12 din Capitală. Tocmai a expediat niște bani unui prieten din Bacău. E grăbit, nevoie mare. Uf, și autobuzul ăsta nu mai vine. — Stafi pufin, vă rog. Ce-o mai fi, frate! O fată in bluză de serviciu, aleargă după el pe frigul ăsta fi-i face semn cu mina. Se întoarce curios și îi privește fata îmbujorată de alergătură. O întreabă : — N-ati depus dv. niște bani la ghișeu ? — Exact. — Nu e de loc exact, deoarece mi-ati dat cu o sută mai mult. Poftiți... Altădată să fiți mai atent. — Văi mulțumesc. Oficianta Elena Pele se întoarce grăbită. Nu de alta, dar să nu aștepte lumea la ghișeu. urasmramRiiiE I ij ...Un călător a coborît din tren la j'( , Satu-Mare. Vrea să-și cumpere o rev t vistă, dar... ia portofelul de unde nu-i. v i Și cînd te gîtulești că avea în el actele [. | de identitate și o sumă importantă de ('■ II bani. Unde să-l fi uitat oare ? Poate j) în compartiment cînd a schimbat trei anul la Cluj. Parcă atunci cînd a scos }} } biletul şi-a pus ■ portmoneul alături, pe banchetă. Înseamnă că s-a dus. S-au dus şi actele, s-au dus şi banii... ! După cîteva zile, a primit o scrisoarre de la Cluj. A desfăcut-o şi a citit: „Prin prezenta vă aduc la cunoştinţă (C p cli am găsit în compartimentul trenu- u l p lui 4121, portmoneul cu acte şi bani... ) Toate acestea sînt depuse la gara din CJ Cluj. Semnez : revizorul de bilete Iosif gai Timandi“. „ Aşa a găsit omul ce pierduse. Două fapte obişnuite. Este vorba, aşadar des-g II pre doi funcţionari: oficianta Elena 11 'll Pele şi revizorul de bilete Iosif Ti- () 11 mandi, care în munca pe care o depun H , îşi fac cu multă cinste datoria, corijînd restanţele de memorie ale unora. g r. Conştiinţa lor i-a obligat să se com- vat porte aşa, ca cel mai firesc lucru de gr ( pe lume. Și aici la ghişeu, într-un tren, y 11 într-un magazin, sau într-un autobuz, y 11 apar aceste trăsături ale omului nou, li f) ale eticii socialiste. (ED. TABACU 11 La nivelul tehnicii înaintate IAŞI (coresp. R.I.). După experimentarea sa cu succes instalaţia de telecomandă şi telecontrol, din complexul C.F.R. Paşcani, a fost dată recent în exploatare. Intrarea în funcţiune a acestei linii permite unificarea procesului tehnologic a două staţii de cale ferată : Paşcani călători şi Vatra-Paşcani. In acest fel întreaga circulaţie a trenurilor în cadrul complexului se dirijează numai de un singur om. AZI VA INFORMAM DESPRE Vopsea ce împiedică transmiterea zgomotelor Un colectiv din cadrul fabricii „Azur“ din Timişoara a realizat o vopsea de compoziţie specială, care aplicată pe părţile din tablă a autovehicolelor, împiedică transmiterea zgomotelor provocate de vibraţii. Experimentat cu succes, noul produs va fi realizat anul acesta în producţie de serie. Economii de metal pentru 1330 sape de foraj Noi cămine studenţeşti Pentru executarea construcţiilor şcolare, anul acesta, se alocă cu 666 milioane lei mai mult faţă de anul trecut; o parte din această sumă este destinată învăţămîntului superior. In Bucureşti şi in alte centre universitare se va extinde spaţiul existent al unor institute şi facultăţi, se vor da in folosinţă noi cămine studenţeşti. In prezent, se află în curs de execuţie lucrările de finisare a noilor corpuri de clădiri destinate universităţilor din Iaşi şi Timişoara. Tot in acest an, Institutul de construcţii, institutul de petrol, gaze şi geologie, Facultatea de stomatologie din Bucureşti, Institutul agronomic ,,Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi îşi vor mări capacitatea. In Capitală, în preajma grupurilor sociale studenţeşti, aflate în cartierul Regie şi Bd. Mărăşti, va începe construcţia unor cămine moderne cu patru etaje, totalizînd 2400 de locuri. Alte cămine se vor ridica la Cluj şi Petroşeni. In oraşul Galaţi se vor da in folosinţă, în trimestrul III, noi cămine, care vor găzdui 600 de studenţi. (Agerpres). Au terminat reparaţiile Dezvoltarea reţelei comerciale ORADEA. Pentru extinderea reţelei unităţilor comerciale de stat şi cooperatiste, modernizarea şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare, în regiunea Crişana se cheltuiesc anul acesta sume aproape duble faţă de anul trecut. In oraşul Oradea a fost dat in folosinţă un magazin alimentar cu autoservire şi alte 6 bufete expres, cofetării etc. In prezent se execută lucrări de modernizare la alte 6 unităţi comerciale. Cooperaţia de consum se extinde în acest an cu 20 unităţi de desfacere şi depozite de mare capacitate pentru produsele industriale şi agroalimentare. Ca urmare a dezvoltării reţelei comerciale şi a ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, în luna ianuarie s-a desfăcut prin unităţile comerciale din oraşele şi satele regiunii Crişana un volum de mărfuri a căror valoare întrece cu peste 11 milioane lei pe cele desfăcute în aceeaşi perioadă a anului trecut. (Agerpres) Construcţii sanitare în raionul Lăpuş Pentru zilele de 15, 16 şi 17 februarie se anunţă următorul timp probabil : vremea se menţine în general umedă, cu cer variabil, mai mult noros. Ninsori locale. Vini potrivit, din nordvest. Temperatura în scădere uşoară la început, apoi în creştere. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 la minus 14 grade, local mai coborîte la început, iar maximele între plus 4 la minus 6 grade. PLOIEŞTI. Economisirea metalului şi a altor materiale, constituie un obiectiv principal al întrecerii constructorilor de utilaj petrolier din regiunea Ploieşti. Pentru realizarea lui, colectivele uzinelor din Ploieşti, Tîrgovişte şi Cîmpina folosesc pe scară tot mai rar Cum va fi vremea? PLOIEŞTI (coresp. R. I.). — Mecanizatorii de la S.M.T. Inoteşti au terminat repararea inventarului agricol pentru campania de primăvară. Organizînd munca în două schimburi şi pe posturi de lucru specializate, ei au reuşit totodată să asigure o bună calitate reparaţiilor făcute la tracmă, metode moderne de turnare, forjare şi de croire combinată şi raţională a tablelor. Numai în perioada care a trecut din acest an, s-a economisit pe această cale o cantitate de metal din care se pot fabrica circa 1 330 sape pentru foraj. (Agerpres) toate şi maşinile agricole. Lucrările de reparaţii silite terminate şi în S.M.T.-urile Sihlea, Ciorani şi Smeeni. In întreaga regiune — după cum ne informează Serviciul regional S.M.T. Ploieşti — s-a efectuat pînă acum aproape 90 la sută din volumul total al reparaţiilor. TG. LĂPUŞ (coresp. R. L). — In raionul Lăpuş se află în construcţie noi unităţi sanitare. Astfel, la Corneni şi Groşi sunt pe terminate noi dispensare comunale prevăzute cu cabinete de consultaţii, staţionare, maternităţi, cabinete de stomatologie. Un asemenea dispensar se va construi în acest an şi în comuna Suciu de Sus. Noi staţionare pentru copii şi adulţi vor lua fiinţă şi pe lîngă dispensarele din comunele Lăpuş şi Mînăştur. De asemenea, dispensarele exploatărilor miniere Cavnic şi Băiuţ şi celelalte unităţi sanitare din raion vor fi dotate cu noi aparate medicale moderne. /m : "E # * j# % # * # # * * E * k H m Peisaj industrial la Fabrica de ciment din Turda Foto : RUDOLF WAGNER * Creşterea taurinelor constituie una dintre ramurile creşterii animalelor aflată în ţara noastră în plină şi continuă dezvoltare. Este demn de remarcat, in această privinţă, exemplul colectivului de cercetători, muncitori şi tehnicieni ai Staţiunii experimentale Bonţida, regiunea Cluj, care prin muncă perseverentă şi competentă obţine an de an de la nucleul de vaci de selecţie peste 5000 litri de lapte pe cap de animal şi care „a făcut" din vaca Zana — o vacă achiziţionată dintr-un tîrg şi care nu dădea înainte mai mult de 5 500 litri de lapte pe an — recordista rasei Bălţate romîneşti, cu o producţie maximă de 12 815 litri, cu 4,19 la sută grăsime în 305 zile de lactaţie (524,43 kg de grăsime pură pe lactaţie). Alături de vacile Zana, Carpaţia şi Csirke, depăşesc astăzi sau se apropie de pragul celor 10 000 litri pe lactaţie vacile Sanda I, Sanda II, Montana, Ligia, Roza, Lilica, Dumana şi multe altele. Ele întregesc an de an lista vacilor cu producţii de peste 7 000—8 000 litri de lapte pe lactaţie normală (305 zile). Numai în decurs de 3 ani (1959—1962), colectiviştii din comuna Gheorghe Lazăr, regiunea Bucureşti, au obţinut de 7 ori mai mult lapte la 100 de hectare de teren agricol. în aceeaşi perioadă de timp, gospodăriile colective din raionul Feteşti şi-au sporit de 4,5 ori efectivul de vaci, ajungînd de la 2,5 capete la 11,3 capete la 100 ha. Avem astăzi gospodării colective — cele din Hărman, regiunea Braşov şi Pecineaga, regiunea Dobrogea — ale căror ferme de taurine numără peste 1000 de capete. Cu toate aceste rezultate remarcabile, succesele nu sunt însă în toate gospodăriile pe măsura posibilităţilor create. Cauza principală a acestei stări de lucruri o constituie nefolosirea tuturor rezervelor interne şi în special concepţia greşită a unora dintre tehnicienii noştri (este drept puţini la număr) care consideră tineretul taurin drept un „capitol neproductiv“ şi care îşi îndreaptă toată atenţia şi dirijează toate nutreţurile spre lotul de vaci în producţie socotit de ei ca singurul mijloc de îndeplinire a planului producţiei de lapte. ★ Este cunoscut faptul că la vacile adulte, capacitatea productivă şi nivelul lor productiv sunt în ultimă instanţă rezultanta interacţiunii dintre însuşirile ereditare pe care le moştenesc de la înaintaşi şi condiţiile de hrănire şi întreţinere în care cresc şi trăiesc. Plecînd de la această premisă justă, obţinerea unor animale de înaltă productivitate este condiţionată pe de o parte de asigurarea unei baze ereditare valoroase, iar pe de altă parte de asigurarea unor condiţii optime de hrănire şi întreţinere în decursul vieţii. Practica distinge trei mari verigi care hotărăsc în cele din urmă soarta procesului de înmulţire şi ameliorare : selecţia şi potrivirea perechilor, prin care noi asigurăm ca premisă însuşiri ereditare valoroase viitorului produs, creşterea raţională şi dirijată a tineretului taurin şi folosirea şi întreţinerea raţională a taurinelor adulte prin care creăm condiţiile necesare ca aceste însuşiri moştenite doar ca o „posibilitate“ să devină realitate şi să se manifeste integral. Este clar că neglijarea tineretului este dăunătoare, datorită faptului că perioada de creştere şi de dezvoltare este tocmai perioada constituirii ca realitate deplină a însuşirilor ereditare ale cirezilor de mai tîrziu. Mai mult decit atît, datorită plasticităţii organismului tînăr şi posibilităţilor pe care omul le are în dirijarea eredităţii lui, perioada de creştere şi dezvoltare nu este numai perioada transformării în realitate a însuşirilor moştenite de la părinţi, bunici etc., ci şi etapa îmbunătăţirii, a înmulţirii şi îmbogăţirii acestor însuşiri şi — la nevoie — chiar a modificării lor. Iată deci că modul şi atenţia cu care creştem tineretul taurin atîrnă foarte greu în balanţa producţiilor obţinute de la cireada de mîine. Acest lucru constituie „secretul“ gospodăriilor noastre fruntaşe care depăşesc anual planul producţiei de lapte şi care îşi măresc într-un ritm rapid efectivele de vaci. Creşterea întregului tineret femei şi obţinerea unui număr mai mare de produşi din prăsilă proprie constituie principala cale de sporire rapidă a efectivelor de vaci. In documentele de partid s-a subliniat în mai multe rînduri necesitatea sporirii efectivelor de vaci, în primul rînd prin creşterea şi reţinerea tineretului din prăsilă proprie. ...„In vederea sporirii numărului de taurine , a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie 1961 — este absolut necesar ca fiecare gospodărie agricolă de stat şi gospodărie agricolă colectivă să-şi asigure efectivul de animale-matcă, în primul rînd prin păstrarea şi creşterea tuturor viţelelor provenite din prăsilă proprie“. Acest îndemn a căpătat viaţă în marea majoritate a unităţilor noastre agricole socialiste. Avem astăzi multe gospodării de stat şi colective care, în crearea unor ferme puternice de vaci, au folosit drept cale principală creşterea şi reţinerea unui număr mare de viţele din prăsilă proprie Numai în primele două trimestre din anul trecut colectiviştii din Săpînţa, regiunea Maramureş, au trecut la turma de bază 140 de juninci. Gospodăria colectivă din Hărman, regiunea Braşov, este cunoscută în întreaga ţară pentru rezultatele obţinute în sporirea efectivului de vaci prin creşterea unui tineret valoros de prăsilă. Ferma sa de taurine numără astăzi peste 1180 de capete (62 de taurine la 100 ha). O parte din junincile crescute pentru prăsilă sunt solicitate de gospodăriile din regiune. în anul 1963, această unitate a livrat prin I.S.A.R. 68 de juninci. Un exemplu asemănător ne poate oferi şi gospodăria de stat Agnita din regiunea Braşov, unde în decurs de 5 ani efectivul de taurine a sporit cu 212,6 la sută, ca urmare a creşterii unui tineret numeros. Dar, din păcate, lucrurile nu merg peste tot la fel de bine. Care sunt în general factorii care limitează ritmul de creştere a efectivelor de vaci pe baza prăsilei proprii ? In primul rînd procentul încă scăzut de fecunditate şi natalitate înregistrat de vaci în unele din gospodăriile noastre colective. Mai sínt încă gospodării unde procentul de natalitate se menţine sub 75 la sută, iar uneori chiar sub 70 la sută. Aceasta înseamnă că anual la un efectiv de 100 de vaci se obţin cu 30—35 de viţei mai puţin (din care circa 15 viţele). Numărul nesatisfăcător de produşi care se obţine în unele unităţi Ing. V. TIMIŞAN de la Institutul agronomic „N. Bălcescu", Bucureşti (Continuare în pag. 3-a) Creşterea corespunzătoare a animalelor tinere Baza sporirii şi îmbunătăţirii cirezilor ★ Calea Unirii din Craiova Artera prin care se face intrarea în oraşul Craiova dinspre Filiaşi este calea Unirii. Acum cîţiva ani, şi-au făcut apariţia pe această stradă, cu aparatele lor, proiectanţii. Au sosit apoi constructorii cu multe autobasculante, betoniere, macarale-turn înalte, vizibile pînă departe. Aşa a început construcţia sistematizată a căii Unirii, stradă cunoscută de localnici şi sub denumirea de calea Severinului. începînd de la maginea oraşului, calea Unirii îşi înfige celălalt capăt undeva spre centrul Craiovei, unde se întîlneşte cu o altă arteră aflată şi ea in plină reconstrucţie. E vorba de calea Bucureşti. Se întîlnesc formînd principala magistrală a oraşului. Zecile de blocuri construite pe calea Unirii cuprind 1 656 de apartamente date în folosinţă. Li se vor adăuga peste puţin încă trei blocuri-turn cu 132 de apartamente, la care se lucrează în prezent astfel încît numărul total al apartamentelor va ajunge la aproape 1 800. Calea Unirii Foto : NICU VASILE Zeci de magazine... Dar nu numai locuinţe se construiesc pe calea Unirii. Recent, au fost puse la dispoziţia cetăţenilor o tutungerie şi un magazin alimentar cuautoservire. Alte spaţii comerciale şi de deservire sunt în curs de construcţie. Lingă magazinul alimentar se construiesc spaţii pentru bufet, magazine pentru desfacerea produselor legumicole, de panificaţie, a fructelor, a cărnii şi altele. în grupul de blocuri construite în etapa a doua se află în construcţie un mare complex comercial şi de deservire care, pe lingă magazine textile, de confecţii, de încălţăminte, alimentare, farmacie etc., va îngloba în spaţiile sale ateliere de croitorie, de încălţăminte, frizerie şi altele. ...şi zeci de săli de clasă Pentru copiii cartierului a fost ridicată o clădire nouă cu trei etaje în care funcţionează Şcoala de 8 ani nr. 12. Considerat de mulţi ca un cartier al chimiştilor şi energeticienilor craioveni, acestui ansamblu de pe calea Unirii nu se putea să-i lipsească şi un grup şcolar de specialitate. Anul trecut şi-a deschis porţile pentru prima oară grupul şcolar de petrol-chimie. Clădirile cele noi ale acestui complex şcolar cuprind 16 săli de clasă, patru laboratoare, două săli de desen, trei ateliere şi un grup social pentru cazarea a 600 de elevi şi cu o cantină care poate servi masa la 900 de persoane. Aici, funcţionează cursuri de ucenici în specialităţi ca : operatori chimişti, laboranţi, lăcătuşi mecanici pentru montaj, electricieni, mecanici de întreţinere a utilajelor chimice şi rafinăriilor, sonduri pentru forajextracţie etc. Alte cursuri pregătesc muncitori mecanici de înaltă calificare ION BECHERU corespondentul „României libere"