Romînia Liberă, august 1964 (Anul 22, nr. 6155-6181)
1964-08-02 / nr. 6156
Proletari din toate ţările, uniţi-vă / 'minin mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Mereu mai sus pe graficul întrecerii In secţia de prăjini grele de foraj din cadrul Tizinei de ţevi din Roman s-au introdus de curînd noi sortimente în fabricaţie printre care prăjinile de foraj exagonale şi sondeze. In clişeu , controlorul de calitate Ştefan Lungu împreună cu şeful de brigadă Gheorghe Gogulică și Mihai Lupu verificînd un lot de prăjini grele de foraj înainte de a fi expediate la magazie. Foto : NICU VASILE Se extinde o iniţiativa valoroasa Iniţiativa „la fiecare fază şi operaţie o înaltă tehnicitate" izvorită din căutările creatoare ale colectivului secţiei Motor de la uzina „Tractorul" a ajuns la maturizare. După aproape jumătate de an de la naşterea ei, iniţiativa cuprinde o mare masă de oameni din uzină, depăşind chiar graniţele acesteia. La „Tractorul" nu există sector de muncă unde iniţiativa să nu-şi fi arătat roadele. Astăzi e foarte greu să fixezi cadrul în care s-a născut ideea. Întreg colectivul uzinei a îmbrăţişat-o de la început şi a luptat pentru introducerea, extinderea şi îmbunătăţirea aplicării ei. Iniţial ideea a pornit de la secţia Motor. Am încercat să vedem de ce tocmai motoriştii au fost „naşii" iniţiativei. Răspunsul primit de la mai mulţi interlocutori a fost acelaşi. — Necesităţile producţiei ne-au sugerat-o. An de an secția Motor a fost dotată cu utilaje la nivelul tehnicii celei mai noi. Aici, s-a construit o nouă hală de fabricaţie, au fost puse în funcţiune o serie de secţiuni de linii automate, ca cele de la capacul din faţă, arborele cotit, blocul motor etc. De la un tablou de comandă muncitorii conduc executarea unei game întregi de operafii pe liniile automate. In același timp însă transportul pieselor prelucrate se făcea manual, la unele faze și operafii se lucra cu o tehnologie care nu asigura pieselor, o calitate corespunzătoare, fiind nevoie de retuşuri ulterioare. Pornind de la această situație, colective formate din cei mai buni ingineri, tehnologi, inovatori, maiştri şi muncitori cu experienţă au analizat gradul de tehnicitate a muncii şi a producţiei la fiecare fază şi operaţie. In urma analizei s-au cristalizat peste 100 de propuneri care vizau ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Vasile Dincă a realizat centralizarea mai multor operații în una singură, fapt ce a dus la o economie lunară de manoperă de 1 000 lei. Marin Scarlat a cerut modificarea bucşei injectorului, modificare prin care s-au economisit 10 minute la fiecare motor. Tehnologul Alexandru Marin a conceput un dispozitiv de rodare simultană a scaunelor de supapă sporind productivitatea muncii la această operație cu peste 150 la sută. Un număr de 280 propuneri au condus la modernizarea a peste 50 de maşini, adaptări de scule şi dispozitive etc. Numai în această secție timpul de fabricare pentru fiecare motor s-a redus cu nouă ore şi cincisprezece minute, rebutul a scăzut cu 20 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, iar economiile peste plan s-au cifrat la aproape 165 000 lei. Extinzîndu-se iniţiativa în întreaga uzină, au fost canalizate în această direcţie eforturile aparatului tehnic, a fost atras un mare număr de oameni la grăbirea ritmului de perfecţionare a tehnologiei, a mijloacelor cu care se lucrează şi în special a celor ce nu dau un randament scontat. Descoperirea și valorificarea rezervelor ANTON DROST (Continuare in pag. 6-a) Anul XXII nr. 6156 6 pagini 50 bani Duminică 2 august 1064 Cu 4 luni înainte de termen SUCEAVA (coresp. R.I.). Minerii care lucrează la tunelul Ostra-Leşul Ursului au sărbătorit ieri o importantă victorie. Brigada condusă de Petru Crişan a realizat un nou record la înaintare : 275 m. Cealaltă brigadă care înaintează dinspre Leşul Ursului, condusă de Nistor Fluture a obţinut şi ea o cifră importantă pentru această porţiune de tunel, realizînd în luna iulie 180 m. Cele 2 brigăzi aflate în întrecere au izbutit să-şi depăşească angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, creînd condiţii ca tunelul să fie străpuns cu 4 luni înainte de termen. Un etaj în 6 zile ORADEA (coresp. R.I.). In zona de vest a oraşului Oradea unde se vor înălţa peste 2 500 de apartamente, a început construcţia blocurilor prevăzute pentru etapa a IX-a. Astfel, au fost atacate toate cele 5 blocuri a 80 şi 120 de apartamente fiecare. Pe șantier a fost stabilit un ritm rapid de lucru , la fiecare bloc un etaj în 6 zile (un adevărat record pentru constructorii din localitate). Acest lucru este posibil datorita asigurării fiecărui bloc cu o macara-tură, folosirii pe scară largă a prefabricatelor și organizării lucrului în lanţ, pe două schimburi. Pînă la 23 August, aşa după cum s-au angajat constructorii de aici, blocurile de la F1, F 4 şi F 5 vor fi ridicate la roşu. PUNCTE DE REPER O dată, undeva, povestea cineva, că un mănunchi de reporteri îşi făcuseră un joc al lor : aşterneau pe un birou o hartă, şi-apoi, deasupra ei, fiecare larină arunca un ban. Locul unde cădea banul trebuia pe dală descris în amănunt de cel care-l zvîrlise. De nu putea, de nu ştia, pierdea, jocul, de l-ar fi practicat nişte reporteri romîni cu două decenii in urmă, cred c-ar fi avut mulţi perdanţi. Pe hartă, erau multe locuri albe, prea multe, unde, după cum spunea Mihail Sadoveanu, „nu se întîmpla nimic". Dar dacă l-ar încerca astăzi, folosind o hartă întocmită la capătul celor două decenii de viaţă liberă a poporului nostru? Reporterii ar fi puşi, desigur, la încercări serioase. Căci nu există loc unde să nu se fi întîmplat sau să nu se întîmple ceva. Ceva care înseamnă o înnoire, o transformare, ceva care înseamnă o contribuţie la înflorirea acelor locuri în special şi la înflorirea ţării în general. Să privim harta. Iată, în miazănoapte, Suceava şi Baia Mare. Să ne oprim puţin. Ce s-ar fi putut spune despre Suceava în urmă cu două-trei decenii ? l-am fi pomenit multisecularul trecut de glorie pe cînd era Scaunul de domnie a! Moldovei şi-apoi, orientindu-ne după „Enciclopedia Romîniei” din 1938, am fi fost obligaţi să recunoaştem că e un tirg fără însemnătate, care se pierde lent in nefiinţă. Dar Baia Mare ? Am fi spus că-i un vechi centru muncitoresc unde tradiţia topirii metalelor e veche de secole. Am 11 adăugat că are 14 000 de locuitori şi nici o perspectivă. Dar dacă ne-am fi oprit la Oneşti ? La Bucecea sau Ia Fălticeni ? La Năvodari sau Ia Lucăceşti ? Poate că n-am fi putut spune absolut nimic : nişte nume vărsate cu altele alături un anonimat. Ca să le citim, ne-ar fi trebuit o hartă foarte amănunţită. Să privim harta Romîniei din 1964, din al douăzecilea an al noii istorii a poporului nostru. Oriunde am privi, avem ceva de spus. S-au trezit la viaţă oraşe cuprinse de torpoare asemeni Sucevei , au căpătat perspectivă, au devenit moderne aşezări urbane ca Baia Mare. Au apărut oraşe noi, acolo unde nu era nimic sau aproape nimic. S-au înălţat mari şi puternice întreprinderi industriale, in locuri unde odrăsleau în voie scaieţii şi pustiul. Au căpătat o faţă nouă aşezări hărăzite a fi „oraş al umbrelor" — ca Iaşul, „oraş cumplit de negustori" — ca Galaţii. Bogata ţară săracă, in douăzeci de ani de muncă liberă, s-a înavuţit. Pe întreg cuprinsul Romîniei vezi semnele minunate ale vieţii noi, marile schimbări aduse de orînduirea socialistă care a Învins pentru totdeauna. lată de ce, privind astăzi harta ţării, fiecare dintre noi trece în revistă marile înfăptuiri din ultimele două decenii, de care pe drept cuvînt poporul nostru e mîndru. Pe harta ţării, fiecare citeşte nume cu rezonanţe adinei, nume care evocă înfâptuiri ce se inalţă în spaţiu şi-n timp, nume care trezesc imagini ce punctează, ca piramidele topometricienilor pe culmi, reperele noilor dimensiuni ale ţării, ale noii sale vieţi. Să ne apropiem, în cele ce urmează, de aceste puncte de reper şi să încercăm desluşirea lor pe harta ţării, potrivit prezentării p® care o fac, începînd din ziarul de astăzi, un grup de reporteri ai ziarului nostru : BORIS BUZILA, VIRGIL DANCIULESCU şi PETRU VINTILĂ. Urmărindu-le, să le întregim cu ceea ce noi înşişi ştim, am văzut, şi-am trăit, deplin convinşi că cele două decenii care au trecut de la eliberarea Romîniei, deşi reprezintă o perioadă scurtă în viaţa poporului nostru, sunt, prin amploarea transformărilor petrecute, fără precedent în multiseculara sa istorie. Punctele de reper pe hartă sunt puncte de reper în conştiinţa noastră, a tuturor celor ce muncim, sub conducerea partidului, pentru continua înflorire a patriei dragi. (in pag. a Ill-a „Un surîs pe malul Dunării“ de Virgil Dănciulescu, primul material din suita de reportaje pe care le vom publica) ooo Intensificarea muncilor agricole de vară • Terminarea în cel mai scurt timp a treierişului • 1 100 000 ha au fost arate • Pregătiri pentru muncile agricole de toamnă • Fînurile naturale au fost cosite în proporţie de 75 m/s • Trebuie intensificată condiţionarea seminţelor Recoltarea cerealelor păioase se apropie de sfîrşit. In aceste zile se strînge recolta de pe ultimele suprafeţe în regiunile din centrul şi nordul ţării. Mecanizatorii şi colectiviştii au concentrat acum toate mijloacele pentru terminarea în cel mai scurt timp a treierişului şi grăbirea arăturilor de vară şi a celorlalte pregătiri pentru muncile agricole de toamnă. In cursul acestei săptămîni în toate regiunile ţării a fost mărită viteza zilnică de lucru la arături. Pînă la 30 iulie, potrivit datelor Consiliului Superior al Agriculturii, au fost arate peste 1 100 000 ha din care circa 200 000 ha au fost însămînţate cu plante furajere. Suprafeţe mai mari au fost arate în regiunile Galaţi, Dobrogea, Banat, Ploieşti, Bucureşti şi Oltenia. Această lucrare se execută în prima urgenţă pe terenurile ce urmează să fie însămînţate în toamnă, aplicîndu-se totodată îngrăşăminte naturale şi chimice. In această perioadă, în zonele muntoase a continuat recoltarea fîneţelor naturale. S-au cosit pînă acum aproape 1 000 000 ha, ceea ce reprezintă 75 la sută din suprafaţa fîneţelor naturale. Strînsul şi depozitarea fînurilor se apropie de sfîrşit în regiunile Crişana, Oltenia şi Banat. Pînă acum au fost însilozate peste 400 000 tone nutreţuri verzi. In săptămîna următoare este necesar să se lucreze în continuare cu toate mijloacele la arăturile de vară, acordîndu-se o grijă deosebită calităţii acestei lucrări şi fertilizării solului. Totodată, trebuie să se intensifice condiţionarea seminţelor, verificarea acestora în laboratoarele regionale şi să se organizeze desfăşurarea în cit mai bune condiţii a recoltării şi valorificării legumelor şi fructelor, strângerea şi depozitarea nutreţurilor. (Agerpres). Vizita delegaţiei guvernamentale romine in Franţa PARIS 1. — Trimisul special Agerpres, M. Moarcăş, transmite : Cu recepţia de la Ambasada roînă din Paris, de vineri seara, strălucită manifestare care a reunit un mare număr de personalităţi ale vieţii politice, culturale, ştiinţifice şi economice, partea oficială a programului vizitei delegaţiei guvernamentale române în Franţa s-a încheiat. Sîmbătă dimineaţa, membrii delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, însoţiţi de Jean Louis Pons, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, şi de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române la Paris, precum şi de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe Francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9:15 (ora Parisului), coloana maşinilor oficiale a părăsit hotelul de Crillon, reşedinţă rezervată oaspeţilor români, îndreptîndu-se spre frumoasa regiune din inima Franţei. De o parte şi de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franţei — Sena şi Loara — peisajul prezintă o armonioasă îmbinare de imagini şi culori. Maşinile străbat distanţa dintre Paris şi Orleans pe şoseaua ce şerpuieşte printre majestuoşii mesteceni şi stejari ai cunoscutei păduri Fontainbleau, printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitoreşti, caracteristice acestei regiuni, înconjurate cu nenumărate grădini de flori şi verdeaţă. Primul popas este făcut la castelul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. Construit în anul 1484 în stil medieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, într-un muzeu internaţional de vînătoare. La sosire, la muzeu, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de Pierre Dupuch, prefectul Departamentului Loara, şi de alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In tradiţionalele costume ale vînătorilor din această parte a Franţei, localnici, întîmpină delegaţia cu sunete de corn. Primarul oraşului şi directorul muzeului prezintă oaspeţilor români bogata colecţie de arme, tablouri şi gravuri a muzeului, oglindind istoria vînătoarei cu arme şi cu şoimi de-a lungul secolelor, în sala mare a castelului-muzeu, bogat ornamentat cu piese de o deosebită valoare istorică, arhitecturală şi artistică, cornuri vînătoreşti intonează imnul lui Hubertus, patronul vînătorilor. De la ferestrele cu vitralii ale castelului, membrii delegaţiei privesc panorama oraşului şi împrejurimilor. La Orleans, oraşul Ioanei d’Arc, oaspeţii români au făcut un scurt popas în faţa marei catedrale Saint Pierre du Martroi, monumentală construcţie datînd din secolul al XVI-lea. Numeroşi locuitori ai oraşului, cît şi turişti, aflaţi în trecere prin Orleans, au salutat pe oaspeţii romîni. Drumul a continuat apoi, străbătând cîmpiile Loarei, prin localităţi al căror nume este strîns legat de nenumărate legende şi povestiri vînătoreşti. Castele, clădiri înconjurate de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale căror desişuri ascund un bogat vînat, toate conservate, întreţinute cu deosebită grijă, dau întregului ţinut o notă de o deosebită autenticitate istorică. In repetate rînduri, coloana maşinilor oficiale trece Loara, peste o salbă de poduri care, prin ingeniozitatea soluţiilor tehnice folosite de constructorii lor, constituie adevărate podoabe ale arhitecturii franceze medievale şi contemporane. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai reprezentative castele ale văii Loarei: Chambord şi Cheverny. Membrii delegaţiei guvernamentale române au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele explicaţii privind originala lor construcţie şi istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oaspeţii au asistat la un spectacol „Son et lumiere“, o împletire ingenioasă de lumină şi sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoţîndu-se, în acelaşi timp, în evidenţă, detalii arhitecturale şi artistice ce nu pot fi uşor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, membrii delegaţiei guvernamentale române vor continua călătoria pe valea Loarei. ★ PARIS (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţa, delegaţia guvernamentală română condusă de Ion Gheorghe Maurer, a depus o jerbă de flori la Zidul federaţilor din cimitirul Pere Lachaise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost preşedinte al Partidului Comunist Francez. ro A Început recoltatul strugurilor. La staţiunea experimentală Greaca, această lucrare se desfăşoară de citeva zile. Pînă acum s-au recoltat şi trimis prin unităţile Aprozar, pe pieţele Capitalei, peste 9 000 kg. struguri. In clişeu : muncitoarele Sofica Băltaru şi Stana Pătuleanu în timpul recoltării strugurilor Foto : AGERPRES TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naţionale a Liberiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Liberiei, William Vacanarat Shadrach Tubman, o telegramă prin care transmite felicitări cordiale şi sincere urări pentru prosperitatea şi pacea poporului liberian. In telegrama de răspuns, preşedintele Liberiei a exprimat sincerele ■ale mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine pentru felicitările şi urările adresate. Sate electrificate Deschiderea cursurilor de vara, de limbă şi literatură, istorie şi arta a poporului român Sîmbătă s-a deschis la Sinaia ce-a de-a V-a serie a cursurilor de vară, de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, iniţiate şi organizate de Universitatea din Bucureşti. Participă profesori, cercetători ştiinţifici, specialişti şi studenţi în domeniul limbilor şi literaturilor romanice din 27 de ţări , mulţi dintre ei predau sau studiază la cele aproape 80 de universităţi şi institute de învăţămînt superior din străinătate, pe lingă care există în prezent lectorate de limba şi literatura romînă. La festivitatea de deschidere au participat reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi ai Ministerului Afacerilor Externe. Cu acest prilej au luat cuvîntul prof. univ. Boris Cazacu, membru corespondent al Acadermiei R.P.R., directorul cursurilor, acad. Iorgu Iordan, preşedinteleComitetului de organizare a cursurilor şi acad. Gh. Mihoc, rectorul Universităţii Bucureşti. Raioanele Negru Vodă şi Medgidia din regiunea Dobrogea sunt electrificate în întregime, în alte raioane numărul satelor electrificate este în continuă creştere. Stîlpi purtători ai firelor electrice sînt presăraţi de-a lungul multora din drumurile regiunii Dobrogea , prin satele Malcoci şi Măgurele din raionul Tulcea, Cîrjelari şi Turcoaica din raionul Macin, Tudor Vladimirescu şi Velichioaia din raionul Adam Clisi şi multe altele. In anii puterii populare s-au electrificat 284 sate. Din cele 33 sate planificate anul acesta s-au electrificat 16. Noi itinerare turistice In cadrul acestei luni vor fi inaugurate noi itinerare turistice. O parte din acestea constituie traversări de masivi muntoși pe trasee neabordate pînă acum în turismul organizat. Astfel, Retezatul va fi parcurs de la cabana Balcea la cabana Gura Zlata, de unde se va merge la ruinele Sarmizegetusei Un alt itinerar, Valea Jiului-Valea Oltului, cuprinde masivii Paring, Lotru, Cibin, cu punctul de acces Petroşeni şi capătul la cabana Gîtul berbecului In Făgăraş se deschide o rută inedită între Sebeş-Olt şi complexul Sîmbătă. Şi... o excursie — punte între doi masivi renumiţi prin frumuseţea lor : Bucegi-Piatra Craiului. Ascensiunea se va face din Sinaia, iar punctul terminus este Zărneşti. Se vor deschide şi noi trasee pentru excursiile cu autocarele : Bucureşti- Piteşti-Cîmpulung Muscel-cabana Voina - Bran-Braşov-Făgăraş-Sibiu-Valea Oltului şi varianta Inversă, cu prima etapă Valea Oltului ; cetăţile Transilvaniei : Sibiu-Slimnic-Sighişoara-Râşnov. 2000 VAS TNORMAM Mi-Hr.m Cum va fi vremea Pentru zilele de 3, 4 şi 5 august , vremea se menţine în general frumoasă in sudul ţării şi uşor instabilă în nord şi regiunea de munte. Cerul va fi schimbător, înourări mai persistente la sfîrşitul intervalului. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă Intre 10 și 20 grade, iar maximele între 24 și 34 de grade.