Romînia Liberă, august 1964 (Anul 22, nr. 6155-6181)

1964-08-02 / nr. 6156

Proletari din toate ţările, uniţi-vă / 'minin mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Mereu mai sus pe graficul întrecerii In secţia de prăjini grele de foraj din cadrul Tizinei de ţevi din Roman s-au introdus de curînd noi sortimente în fabricaţie printre care prăjinile de foraj exagonale şi sondeze. In clişeu , controlorul de calitate Ştefan Lungu împreună cu şeful de brigadă Gheorghe Gogulică și Mihai Lupu verifi­­cînd un lot de prăjini grele de foraj înainte de a fi expediate la magazie. Foto : NICU VASILE Se extinde o iniţiativa valoroasa Iniţiativa „la fiecare fază şi opera­ţie o înaltă tehnicitate" izvorită din căutările creatoare ale colectivului secţiei Motor de la uzina „Tractorul" a ajuns la maturizare. După aproape jumătate de an de la naşterea ei, ini­ţiativa cuprinde o mare masă de oa­meni din uzină, depăşind chiar gra­niţele acesteia. La „Tractorul" nu e­­xistă sector de muncă unde iniţiati­va să nu-şi fi arătat roadele. Astăzi e foarte greu să fixezi cadrul în care s-a născut ideea. Întreg colectivul u­­zinei a îmbrăţişat-o de la început şi a luptat pentru introducerea, extin­derea şi îmbunătăţirea aplicării ei. Iniţial ideea a pornit de la secţia Motor. Am încercat să vedem de ce tocmai motoriştii au fost „naşii" iniţia­tivei. Răspunsul primit de la mai mulţi interlocutori a fost acelaşi. — Necesităţile producţiei ne-au su­gerat-o. An de an secția Motor a fost do­tată cu utilaje la nivelul tehnicii celei mai noi. Aici, s-a construit o nouă hală de fabricaţie, au fost puse în funcţiune o serie de secţiuni de linii automate, ca cele de la capacul din faţă, arborele cotit, blocul motor etc. De la un tablou de comandă munci­torii conduc executarea unei game în­tregi de operafii pe liniile automate. In același timp însă transportul pie­selor prelucrate se făcea manual, la unele faze și operafii se lucra cu o tehnologie care nu asigura pieselor, o calitate corespunzătoare, fiind ne­voie de retuşuri ulterioare. Pornind de la această situație, colective for­mate din cei mai buni ingineri, teh­nologi, inovatori, maiştri şi muncitori cu experienţă au analizat gradul de tehnicitate a muncii şi a producţiei la fiecare fază şi operaţie. In urma analizei s-au cristalizat peste 100 de propuneri care vizau ridicarea nivelu­lui tehnic al producţiei. Vasile Dincă a realizat centralizarea mai multor o­­perații în una singură, fapt ce a dus la o economie lunară de manoperă de 1 000 lei. Marin Scarlat a cerut modificarea bucşei injectorului, modi­ficare prin care s-au economisit 10 minute la fiecare motor. Tehnologul Alexandru Marin a conceput un dis­pozitiv de rodare simultană a scaune­lor de supapă sporind productivitatea muncii la această operație cu peste 150 la sută. Un număr de 280 propuneri au con­dus la modernizarea a peste 50 de maşini, adaptări de scule şi dispozi­tive etc. Numai în această secție timpul de fabricare pentru fiecare motor s-a redus cu nouă ore şi cinci­sprezece minute, rebutul a scăzut cu 20 la sută faţă de perioada cores­punzătoare a anului trecut, iar eco­nomiile peste plan s-au cifrat la a­­proape 165 000 lei. Extinzîndu-se iniţiativa în întreaga uzină, au fost canalizate în această direcţie eforturile aparatului tehnic, a fost atras un mare număr de oameni la grăbirea ritmului de perfecţionare a tehnologiei, a mijloacelor cu care se lucrează şi în special a celor ce nu dau un randament scontat. Des­coperirea și valorificarea rezervelor ANTON DROST (Continuare in pag. 6-a) Anul XXII nr. 6156 6 pagini 50 bani Duminică 2 august 1064 Cu 4 luni înainte de termen SUCEAVA (coresp. R.I.). Minerii care lucrează la tunelul Ostra-Leşul Ursului au sărbătorit ieri o impor­tantă victorie. Brigada condusă de Petru Crişan a realizat un nou re­cord la înaintare : 275 m. Cealaltă brigadă care înaintează dinspre Le­şul Ursului, condusă de Nistor Flu­ture a obţinut şi ea o cifră impor­tantă pentru această porţiune de tunel, realizînd în luna iulie 180 m. Cele 2 brigăzi aflate în întrecere au izbutit să-şi depăşească angajamen­tele luate în cinstea zilei de 23 Au­gust, creînd condiţii ca tunelul să fie străpuns cu 4 luni înainte de termen. Un etaj în 6 zile ORADEA (coresp. R.I.).­­ In zona de vest a oraşului Oradea unde se vor înălţa peste 2 500 de apartamente, a început construcţia blocurilor prevă­zute pentru etapa a IX-a. Astfel, au fost atacate toate cele 5 blocuri a 80 şi 120 de apartamente fiecare. Pe șan­tier a fost stabilit un ritm rapid de lucru , la fiecare bloc un etaj în 6 zile (un adevărat record pentru cons­tructorii din localitate). Acest lucru este posibil datorita asigurării fiecă­rui bloc cu o macara-tură, folosirii pe scară largă a prefabricatelor și orga­nizării lucrului în lanţ, pe două schim­buri. Pînă la 23 August, aşa după cum s-au angajat constructorii de aici, blocurile de la F1, F 4 şi F 5 vor fi ridicate la roşu. PUNCTE DE REPER O dată, undeva, povestea cine­va, că un mănunchi de reporteri îşi făcuseră un joc al lor : aşter­­neau pe un birou o hartă, şi-apoi, deasupra ei, fiecare la­rină arun­ca un ban. Locul unde cădea ba­nul trebuia pe dală descris în a­­mănunt de cel care-l zvîrlise. De nu putea, de nu ştia, pierdea, jo­cul, de l-ar fi practicat nişte re­porteri romîni cu două decenii in urmă, cred c-ar fi avut mulţi perdanţi. Pe hartă, erau multe locuri albe, prea multe, unde, după cum spunea Mihail Sado­­veanu, „nu se întîmpla nimic". Dar dacă l-ar încerca astăzi, fo­losind o hartă întocmită la capă­tul celor două decenii de viaţă liberă a poporului nostru? Repor­terii ar fi puşi, desigur, la încer­cări serioase. Căci nu există loc unde să nu se fi întîmplat sau să nu se întîmple ceva. Ceva care înseamnă o înnoire, o transfor­mare, ceva care înseamnă o con­tribuţie la înflorirea acelor locuri în special şi la înflorirea ţării în general. Să privim harta. Iată, în miază­noapte, Suceava şi Baia Mare. Să ne oprim puţin. Ce s-ar fi putut spune despre Suceava în urmă cu două-trei decenii ? l-am fi po­menit multisecularul trecut de glorie pe cînd era Scaunul de domnie a! Moldovei şi-apoi, o­rientindu-ne după „Enciclopedia Romîniei” din 1938, am fi fost o­­bligaţi să recunoaştem că e un tirg fără însemnătate, care se pierde lent in nefiinţă. Dar Baia Mare ? Am fi spus că-i un vechi centru muncitoresc unde tradiţia topirii metalelor e veche de se­cole. Am 11 adăugat că are 14 000 de locuitori şi nici o perspectivă. Dar dacă ne-am fi oprit la Oneşti ? La Bucecea sau Ia Fălti­ceni ? La Năvodari sau Ia Lucă­­ceşti ? Poate că n-am fi putut spune absolut nimic : nişte nume vărsate cu altele alături un ano­nimat. Ca să le citim, ne-ar fi tre­buit o hartă foarte amănunţită. Să privim harta Romîniei din 1964, din al douăzecilea an al noii istorii a poporului nostru. Oriunde am privi, avem ceva de spus. S-au trezit la viaţă oraşe cuprinse de torpoare asemeni Su­cevei , au căpătat perspectivă, au devenit moderne aşezări urbane ca Baia Mare. Au apărut oraşe noi, acolo unde nu era nimic sau aproape nimic. S-au înălţat mari şi puternice întreprinderi indus­triale, in locuri unde odrăsleau în voie scaieţii şi pustiul. Au căpătat o faţă nouă aşezări hărăzite a fi „oraş al umbrelor" — ca Iaşul, „oraş cumplit de negustori" — ca Galaţii. Bogata ţară săracă, in douăzeci de ani de muncă libe­ră, s-a înavuţit. Pe întreg cuprin­sul Romîniei vezi semnele minu­nate ale vieţii noi, marile schim­bări aduse de orînduirea socia­listă care a Învins pentru tot­deauna. lată de ce, privind astăzi harta ţării, fiecare dintre noi trece în revistă marile înfăptuiri din ulti­mele două decenii, de care pe drept cuvînt poporul nostru e mîndru. Pe harta ţării, fiecare ci­teşte nume cu rezonanţe adinei, nume care evocă înfâptuiri ce se inalţă în spaţiu şi-n timp, nume care trezesc imagini ce punctea­ză, ca piramidele topometricieni­­lor pe culmi, reperele noilor di­mensiuni ale ţării, ale noii sale vieţi. Să ne apropiem, în cele ce urmează, de aceste puncte de reper şi să încercăm deslu­şirea lor pe harta ţării, potri­vit prezentării p® care o fac, începînd din ziarul de astăzi, un grup de reporteri ai zia­rului nostru : BORIS BUZILA, VIR­GIL DANCIULESCU şi PETRU VINTILĂ. Urmărindu-le, să le în­tregim cu ceea ce noi înşişi ştim, am văzut, şi-am trăit, deplin convinşi că cele două decenii care au trecut de la elibera­rea Romîniei, deşi reprezin­tă o perioadă scurtă în viaţa poporului nostru, sunt, prin amploarea transformărilor pe­trecute, fără precedent în multiseculara sa istorie. Puncte­le de reper pe hartă sunt puncte de reper în conştiinţa noastră, a tuturor celor ce mun­cim, sub conducerea partidului, pentru continua înflorire a pa­triei dragi. (in pag. a Ill-a­­ „Un surîs pe malul Dunării“ de Virgil Dănciulescu, primul ma­terial din suita de reportaje pe care le vom publica) ooo Intensificarea muncilor agricole de vară • Terminarea în cel mai scurt timp a treierişului • 1 100 000 ha au fost arate • Pregătiri pentru mun­cile agricole de toamnă • Fînurile naturale au fost co­site în proporţie de 75 m/s • Trebuie intensificată condi­ţionarea seminţelor Recoltarea cerealelor păioase se apropie de sfîrşit. In aceste zile se strînge recolta de pe ultimele su­prafeţe în regiunile din­ centrul şi nordul ţării. Mecanizatorii şi colectiviştii au concentrat acum toate mijloacele pentru terminarea în cel mai scurt timp a treierişului şi grăbirea ară­turilor de vară şi a celorlalte pre­gătiri pentru muncile agricole de toamnă. In cursul acestei săptămîni în toate regiunile ţării a fost mă­rită viteza zilnică de lucru la ară­turi. Pînă la 30 iulie, potrivit da­telor Consiliului Superior al Agri­culturii, au fost arate peste 1 100 000 ha din care circa 200 000 ha au fost însămînţate cu plante furajere. Su­prafeţe mai mari au fost arate în regiunile Galaţi, Dobrogea, Ba­nat, Ploieşti, Bucureşti şi Olte­nia. Această lucrare se execută în prima urgenţă pe terenurile ce urmează să fie însămînţate în toam­nă, aplicîndu-se totodată îngrăşă­minte naturale şi chimice. In această perioadă, în zonele muntoase a continuat recoltarea fî­­neţelor naturale. S-au cosit pînă a­­cum aproape 1 000 000 ha, ceea ce re­prezintă 75 la sută din suprafaţa fîneţelor naturale. Strînsul şi depo­zitarea fînurilor se apropie de sfîr­şit în regiunile Crişana, Oltenia şi Banat. Pînă acum au fost însilozate peste 400 000 tone nutreţuri verzi. In săptămîna următoare este ne­cesar să se lucreze în continuare cu toate mijloacele la arăturile de vară, acordîndu-se o grijă deose­bită calităţii acestei lucrări şi fer­tilizării solului. Totodată, trebuie să se intensifice condiţionarea semin­ţelor, verificarea acestora în labo­ratoarele regionale şi să se orga­nizeze desfăşurarea în cit mai bune condiţii a recoltării şi valorificării legumelor şi fructelor, strângerea şi depozitarea nutreţurilor. (Ager­­pres). Vizita delegaţiei guvernamentale romine in Franţa PARIS 1. — Trimisul special A­­gerpres, M. Moarcăş, transmite : Cu recepţia de la Ambasada ro­­înă din Paris, de vineri seara, strălucită ma­nifestare care a reunit un mare nu­măr de personalităţi ale vieţii poli­tice, culturale, ştiinţifice şi econo­mice, partea oficială a programului vizitei delegaţiei guvernamentale române în Franţa s-a încheiat. Sîmbătă dimineaţa, membrii de­legaţiei, Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri, şi Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, însoţiţi de Jean Louis Pons, amba­sadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Franţei la Bucureşti, şi de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române la Paris, precum şi de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe Francez, au ple­cat într-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9:15 (ora Parisului), coloa­na maşinilor oficiale a părăsit ho­telul de Crillon, reşedinţă rezervată oaspeţilor români, îndreptîndu-se spre frumoasa regiune din inima Franţei. De o parte şi de alta a au­tostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franţei — Sena şi Loara — peisajul pre­zintă o armonioasă îmbinare de imagini şi culori. Maşinile străbat distanţa dintre Paris şi Orleans pe şoseaua ce şerpuieşte printre majes­­tuoşii mesteceni şi stejari ai cunos­cutei păduri Fontainbleau, printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitoreşti, caracte­ristice acestei regiuni, înconjurate cu nenumărate grădini de flori şi verdeaţă. Primul popas este făcut la caste­lul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. Construit în anul 1484 în stil medieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, într-un muzeu internaţional de vînătoare. La sosire, la muzeu, membrii de­legaţiei române au fost întîmpinaţi de Pierre Dupuch, prefectul Depar­tamentului Loara, şi de alţi repre­zentanţi ai autorităţilor locale. In tradiţionalele costume ale vînători­­lor din această parte a Franţei, lo­calnici, întîmpină delegaţia cu su­nete de corn. Primarul oraşului şi directorul muzeului prezintă oaspeţilor români bogata colecţie de arme, tablouri şi gravuri a muzeului, oglindind isto­ria vînătoarei cu arme şi cu şoimi de-a lungul secolelor, în sala mare a castelului-muzeu, bogat ornamentat cu piese de o deo­sebită valoare istorică, arhitecturală şi artistică, cornuri vînătoreşti into­nează imnul lui Hubertus, patronul vînătorilor. De la ferestrele cu vi­tralii ale castelului, membrii dele­gaţiei privesc panorama oraşului şi împrejurimilor. La Orleans, oraşul Ioanei d’Arc, oaspeţii români au făcut un scurt po­pas în faţa marei catedrale Saint Pierre du Martroi, monumentală construcţie datînd din secolul al XVI-lea. Numeroşi locuitori ai ora­şului, cît şi turişti, aflaţi în trecere prin Orleans, au salutat pe oaspeţii romîni. Drumul a continuat apoi, străbă­tând cîmpiile Loarei, prin localităţi al căror nume este strîns legat de nenumărate legende şi povestiri vî­nătoreşti. Castele, clădiri înconjura­te de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale că­ror desişuri ascund un bogat vînat, toate conservate, întreţinute cu deo­sebită grijă, dau întregului ţinut o notă de o deosebită autenticitate is­torică. In repetate rînduri, coloana maşinilor oficiale trece Loara, peste o salbă de poduri care, prin inge­niozitatea soluţiilor tehnice folosite de constructorii lor, constituie ade­vărate podoabe ale arhitecturii fran­ceze medievale şi contemporane. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai re­prezentative castele ale văii Loarei: Chambord şi Cheverny. Membrii delegaţiei guvernamen­tale române au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele ex­plicaţii privind originala lor con­strucţie şi istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oas­peţii au asistat la un spectacol „Son et lumiere“, o împletire ingenioasă de lumină şi sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, cas­telul este prezentat în toată splen­doarea sa, scoţîndu-se, în acelaşi timp, în evidenţă, detalii arhitectu­rale şi artistice ce nu pot fi uşor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, mem­brii delegaţiei guvernamentale ro­mâne vor continua călătoria pe valea Loarei. ★ PARIS­­ (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţa, delegaţia guvernamenta­lă română condusă de Ion Gheorghe Maurer, a depus o jerbă de flori la Zidul federaţilor din cimitirul Pere Lachaise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost preşedinte al Partidu­lui Comunist Francez. ro A Început recoltatul strugurilor. La staţiunea experimentală Grea­ca, această lucrare se desfăşoară de citeva zile. Pînă acum s-au re­coltat şi trimis prin unităţile Aprozar, pe pieţele Capitalei, peste 9 000 kg. struguri. In clişeu : muncitoarele Sofica Băltaru şi Stana Pătuleanu în timpul recoltării strugurilor Foto : AGERPRES TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naţionale a Liberiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Liberiei, William Vacanarat Shadrach Tubman, o telegra­mă prin care transmite felicitări cordiale şi sincere urări pentru pros­peritatea şi pacea poporului liberian. In telegrama de răspuns, preşedintele Liberiei a exprimat sincerele ■ale mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine pentru felicitările şi urările adresate. Sate electrificate Deschiderea cursurilor de vara, de limbă şi literatură, istorie şi arta a poporului român Sîmbătă s-a deschis la Sinaia ce-a de-a V-a serie a cursurilor de vară, de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, iniţiate şi orga­nizate de Universitatea din Bucu­reşti. Participă profesori, cercetători şti­inţifici, specialişti şi studenţi în do­meniul limbilor şi literaturilor ro­manice din 27 de ţări , mulţi dintre ei predau sau studiază la cele aproa­pe 80 de universităţi şi institute de învăţămînt superior din străinătate, pe lingă care există în prezent lec­torate de limba şi literatura romînă. La festivitatea de deschidere au participat reprezentanţi ai Ministe­rului Invăţămîntului şi ai Ministeru­lui Afacerilor Externe. Cu acest pri­lej au luat cuvîntul prof. univ. Bo­ris Cazacu, membru corespondent al Acaderm­iei R.P.R., directorul cursu­rilor, acad. Iorgu Iordan, preşedin­tele­­Comitetului de organizare a cursurilor şi acad. Gh. Mihoc, rec­torul Universităţii Bucureşti. Raioanele Negru Vodă şi Medgidia din regiunea Dobrogea sunt electrifi­cate în întregime, în alte raioane nu­mărul satelor electrificate este în con­tinuă creştere. Stîlpi purtători ai fire­lor electrice sînt presăraţi­­ de-a lungul multora din drumurile regiu­nii Dobrogea , prin satele Malcoci şi Măgurele din raionul Tulcea, Cîrjelari şi Turcoaica din raionul Macin, Tudor Vladimirescu şi Velichioaia din raio­nul Adam Clisi şi multe altele. In anii puterii populare s-au electrificat 284 sate. Din cele 33 sate planificate anul acesta s-au electrificat 16. Noi itinerare turistice In cadrul acestei luni vor fi inau­gurate noi itinerare turistice. O parte din acestea constituie traversări de masivi muntoși pe trasee neabordate pînă acum în turismul organizat. Ast­fel, Retezatul va fi parcurs de la ca­bana Balcea la cabana Gura Zlata, de unde se va merge la ruinele Sarmi­­zegetusei Un alt itinerar, Valea Jiu­­lui-Valea Oltului, cuprinde masivii Paring, Lotru, Cibin, cu punctul de ac­ces Petroşeni şi capătul la cabana Gîtul berbecului In Făgăraş se des­chide o rută inedită între Sebeş-Olt şi complexul Sîmbătă. Şi... o excursie — punte între doi masivi renumiţi prin frumuseţea lor : Bucegi-Piatra Craiu­lui. Ascensiunea se va face din Sinaia, iar punctul terminus este Zărneşti. Se vor deschide şi noi trasee pentru excursiile cu autocarele : Bucureşti- Piteşti-Cîmpulung Muscel-cabana Voi­­na - Bran-Braşov-Făgăraş-Sibiu-Valea Oltului şi varianta Inversă, cu prima etapă Valea Oltului ; cetăţile Transil­vaniei : Sibiu-Slimnic-Sighişoara-Râş­­nov. 2000 VAS TN­ORMAM Mi-Hr.m Cum va fi vremea Pentru zilele de 3, 4 şi 5 august , vremea se menţi­ne în general frumoasă in su­dul ţării şi uşor instabilă în nord şi regiunea de munte. Cerul va fi schimbător, înou­­rări mai persistente la sfîrşitul inter­valului. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă Intre 10 și 20 grade, iar maximele între 24 și 34 de grade.

Next