Romînia Liberă, septembrie 1964 (Anul 22, nr. 6182-6207)
1964-09-12 / nr. 6192
Puncte de reper pentru anul viitor în cadrul întrecerii care continuăsă se desfăşoare cu avînt sporit, întreprinderile metalurgice din regiunea Hunedoara au obținut frumoase rezultate creînd toate premisele pentru ca planul anual să fie depăşit la toți indicatorii. Planul valoric al producţiei globale pe 8 luni a fost defâşit cu 132 milioane lei, iar în 7 ani unităţile respective au realizat peste 58 000 000 lei economii suplimentare şi însemnate beneficii peste plan. Prin creşterea sistematică a indicilor de utilizare a agregatelor, colectivele de siderurgişti din Hunedoara şi Călan au produs de la începutul anului şi pînă acum, peste plan, 5 900 tone cocs, aproape 75 000 tone oţel Martin şi electric, circa 50 000 tone fontă, importante cantități de laminate şi alte produse. Obținînd aceste frumoase rezultate siderurgiştii s-au afirmat încă o dată prin iniţiativă, hărnicie şi răspundereDatorită unor acţiuni întreprinse pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, peste 80 la sută din cantitatea de fontă produsă peste plan s-a realizat cu cocs economisit. Participanţii la şedinţa de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1965 au subliniat pe bună dreptate că succesele dobîndite pe linia depăşirii planurilor de producţie, a creşterii productivităţii şi reducerii preţului de cost, sîrtt mult mai semnificative decît în anii precedenţi şi trebuie sa constituie un punct de plecare pentru organizarea muncii în viitorul an. — In sectorul furnale există posibilităţi să realizăm sarcinile stabilite — spunea tov. O. Bublic, inginer şef la Combinatul siderurgic din Hunedoara. Experienţa cîştigată anul acesta ne este de un real folos în viitor. Faptul că s-a produs o mare cantitate de fontă cu cocs economisit, iar planul a fost mult depăşit, reprezintă rezultatul muncii depusă de furnalişti şi efectul unor măsuri tehnico-organizatorice aplicate la timp. S-a mărit temperatura aerului insuflat în furnale, au fost reparate mai repede şi mai bine furnalele 6 şi 7, s-au asigurat din timp stocuri de la Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1965 terii prime pentru producţia din iarna trecută, etc. Sarcinile impun ca în anul viitor să acordăm în continuare o atenţie deosebită reducerii consumului de cocs pe tona de fontă şi în acest sens solicităm mai mult sprijin din partea organelor de aprovizionare şi a cocsurilor pentru a asigura în continuare aprovizionarea cu cocs metalurgic de bună calitate. Vorbind despre laminorul bluming, unul dintre participanţi arata că la acest rsare agregat trebuie valorificate cu toată grija minutele şi secundele pentru creşterea capacităţii de producţie. Apreciind că programul de lucru al laminorului bluming şi indicii de utilizarea lui influenţează în mare măsură activitatea generală a combinatului siderurgic, mai mulţi vorbitori au arătat că e necesar să se urgenteze lucrările care condiţionează mărirea capacităţii de încălzire a lingourilor, să se folosească raţional macaralele speciale iar oţelarii să asigure o cantitate mai mare de lingouri calde pentru bluming. Luînd cuvîntul, N. Sîntîmbreanu, şef la oţelăria Martin nr. 2, şi-a exprimat convingerea că oţelarii vor obţine în continuare succese deosebit de importante datorită aplicării unor măsuri pentru organizarea procesului tehnologic şi introducerii unor procedee noi de lucru. în ultimele săptămîni s-a experimentat folosirea pîlniilor dintr-o bucată pentru turnarea oţelului, s-au făcut încercări pentru înzidirea oalelor în spirală, şi se va trece la folosirea podului de turnare cu secţiune uniformă. In continuare, în anul viitor, la oţelăria respectivă se va introduce folosirea oxigenului în procesul de elaborare a metalului, fapt care necesită de pe acum unele pregătiri tehnice. Reducerea consumului de materiale refractare şi utilaj de turnare trebuie să stea mai mult în atenţia celor care le produc şi a siderurgiştilor care le folosesc. Arătînd că siderurgiştii din Călan sînt hotărîţi să-şi realizeze sarcinile pe anul viitor, A. Druker, directorul uzinei „Victoria", sublinia că e necesar ca şi colectivul acestei uzine să se ocupe cu toată răspunderea de îmbunătăţirea calităţii utilajului de turnare pe care-l produce şi de folosirea mai raţională a capacităţilor de producţie. Pe lîngă iniţiativa, hărnicia şi răspunderea colectivelor din unităţile siderurgice, se cere şi o preocupare susţinută pentru realizarea planului de investiţii şi crearea unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea proceselor de producţie. La dezbateri a fost criticat faptul că datorită unor deficienţe semnalate în activitatea constructorilor, lucrările de la fabrica de produse refractare din Alba lulia sunt rămase în urmă şi vor trebui luate măsuri concrete pentru urgentarea lor. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan au fost scoase la iveală noi rezerve şi posibilităţi care urmează a fi valorificate pe o treaptă superioară, pe baza propunerilor ce s-au făcut privind introducerea progresului tehnic şi a procedeelor tehnologice moderne. I. COJOCARU corespondentul „României libere" Succesele siderurgiştilor 111 130 tone de oţel şi 63 047 tone de fontă peste plan sunt înscrise de la începutul anului şi pînă acum pe graficele întrecerii socialiste a siderurgiştilor patriei. Producţia de fontă realizată în această perioadă este mai mare decît producţia întregului an 1961, iar cea de oţel — aproape egală cu producţia anului 1960. Cele mai mari cantităţi de oţel şi fontă peste plan au obţinut siderurgiştii hunedoreni şi cei de la Reşiţa. La oţelăriile Hunedoarei, de exemplu, prin aplicarea unor noi metode de reparare şi întreţinere la cald a vetrelor cuptoarelor, indicii de utilizare au crescut în acest an cu aproape 400 kg. oţel pe mp de vatră şi zi calendaristică. La rîndul lor, furnaliştii reşiţeni au obţinut anul acesta prin creşterea proporţiei de aglomerat în încărcătură şi ridicarea temperaturii aerului insuflat în furnale, 1,142 tone fontă/mc zi, faţă de 1,063 tone pe mc zi, cît s-a realizat în medie anul trecut, iar oţelarii au scurtat durata medie de elaborare a şarjelor cu 20 de minute. Succese însemnate în creşterea producţiei de oţel şi fontă au obţinut anul acesta şi siderurgiştii de la „Industria sîrmei“ — Cîmpia Turzii şi „Oţelul Roşu". (Agerpres). Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mia mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMIUA Anul XXII nr. 6192 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 12 septembrie 1964 Pe Stadionul Republicii din Capitală, în faţa a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care participă echipele reprezentative ale R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Greciei, R. S. F. Iugoslavia, Turciei şi R. P. Romíno. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la festivitate, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale ţărilor balcanice şi alţi invitaţi. La ora 16:45 trompeţii anunţă începerea festivităţii de deschidere. In acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului intră coloana sportivilor, precedată de un grup de tinere îmbrăcate în costume naţionale româneşti. Primiţi cu puternice aplauze de spectatori, prin faţa tribunelor defilează sportivi albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, turci şi romîni. Timp de trei zile, ei vor concura aici pentru cucerirea titlurilor de campioni balcanici la 35 de probe atletice. Echipele se aliniază pe gazonul stadionului. Un tînăr sportiv înalţă steagul tradiţional al Balcaniadelor de atletism, iar atletul român Şerban Ciochină rosteşte jurămîntul participanţilor la jocuri. Fanfara intonează imnurile de stat ale ţărilor participante şi în acelaşi timp se ridică drapelele celor 6 ţări balcanice. In numele tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, preşedintele Comitetului de onoare al Jocurilor Balcanice de la Bucureşti, în numele Comisiei de organizare a celei de-a XXIII-a Balcaniade de atletism, tov. Aurel Duma, preşedintele Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, adresează un călduros salut sportivilor veniţi să se întreacă pe Stadionul Republicii din Capitala Romîniei. Subliniind faptul că Jocurile Balcanice constituie un folositor schimb de experienţă, un mijloc de întărire a colaborării şi prieteniei dintre popoarele ţărilor balcanice, tovarăşul Aurel Duma a urat mult succes tuturor concurenţilor şi a declarat deschisă cea de-a XXIII-a ediţie a Balcaniadei de atletism. Sportivii părăsesc stadionul, aclamaţi de public, în timp ce o parte din concurenţi sunt gata pentru primele starturi ale acestei mari competiţii atletice. (Agerpres). In pag. a 3-a: Rezultatele din prima zi a Jocurilor Balcanice de atletism Deschiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Aspect de la festivitatea de deschidere a celei de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism Foto: I. Iofovici :0000 Pe marele şantier al Combinatului chimic de la Craiova, lucrările avansează în ritm susţinut. Conceput şi construit ca o unitate modernă cu linii de fabricaţie integrate din punct de vedere tehnologic şi cu un înalt grad de automatizare, aici se va obţine pe lingă o productivitate ridicată a muncii şi o valorificare superioară a zăcămintelor naturale de cărbune şi gaze din bazinul Olteniei. In clişeu : Vedere exterioară a uneia din cele mai mari obiective ale Combinatului: Fabrica de amoniac Foto : AGERPRES Azi vă informăm despre: Şi-au realizat planul pe 9 luni BAIA MARE (coresp. R. I.) — Lucrătorii Direcţiei regionale a economiei forestiere Maramureş, au raportat ieri realizarea sarcinilor de plan pe 9 luni, atît la producţia globală cît şi la producţia marfă. Acest succes a fost obţinut pe seama extinderii mecanizării şi a creşterii indicilor de utilizare a masei lemnoase, la fag de pildă cu 5,4 la sută faţă de plan. Ca urmare, din aceiaşi cantitate de masă lemnoasă dată în exploatare în acest an s-au obţinut cu 17 000 m.c. mai mult lemn de lucru. Cele mai frumoase succese au fost obţinute la întreprinderile forestiere Satu Mare, Vişeul de Sus şi Borşa. 514 sate electrificate PITEŞTI (coresp. R.l). In regiunea Argeş continuă cu succes extinderea reţelelor de înaltă şi joasă tensiune■. Zilele acestea întreprinderea regională de electricitate Argeş a terminat lucrările de electrificare in comunele Făgeţel şi Urluieni. Pînă acum au fost electrificate 514 sate şi comune dintre care 25 numai în ultimele 4 luni. Pregătiri pentru noul an şcolar Peste citeva zile se redeschid şcolile. După vacanţa plăcută şi reconfortantă petrecută în drumeţii şi tabere, la munte sau pe litoralul însorit, sute de mii de elevi se vor reîntîlni cu profesorii şi învăţătorii lor, care îi vor ajuta să dobîndească noi cunoştinţe. Mulţi dintre ei vor învăţa în cele 4 500 săli de clasă construite în acest an, care se adaugă la cele 15 250 săli date între 1960—1963 pentru învăţămîntul de cultură generală. O dată cu noile localuri de şcoli prevăzute pentru acest an se vor mai da în folosinţă numeroase laboratoare, biblioteci, internate etc. Cîteva cifre privind şcolarizarea exprimă în mod grăitor atenţia deosebită ce se acordă în ţara noastră instruirii şi educării tinerei generaţii. Faţă de anul şcolar 1938—1939, cinci în şcolile de toate gradele învăţau circa 1 781 000 de copii şi tineri, în acest an de învăţămînt numărul elevilor şi studenţilor va depăşi 4 000 000. Cei din invăţămintul general de 8 ani vor primi manuale gratuit. Numai în ultimii 4 ani s-au distribuit în felul acesta 64 milioane de cărţi şcolare. (Agerpres). Manuale pentru cursurile agrozootehnice Pentru cel de-al treilea an de învăţămînt agrozootehnic de masă, Editura agro-silvică a pregătit din timp manualele necesare. Se tipăresc pentru colectiviştii care urmează aceste cursuri manuale necesare cercurilor din toate ramurile: cultura plantelor de cîmp, creşterea animalelor, pomicultură, legumicultură, viticultură şi mecanizare. Au ieşit de sub tipar său sunt In lucru I titluri noi şi 7 reeditări Intr-un tiraj total de 543 000 exemplare. Elaborate de cadre de specialitate cu o Înaltă calificare din Invăţămtnt, Institute de cercetări şi din producţie, manualele au fost îmbogăţite cu noi date ştiinţifice. Ele apar In condiţii grafice superioare şi sunt bogat ilustrate, unele editate in două culori. Toate manualele sunt legate la vinilin. Noi cadre sanitare PITEŞTI (coresp. R.l.). Zilele acestei 252 de cadre sanitare, promoţie a anului 1964, au fost repartizate în circumscripţiile sanitare din regiunea Argeş. Grija statului nostru se reflectă şi în faptul că la această dată în cele 32 spitale, 245 de circumscripţii sanitare, 155 case de naşteri, 34 de dispensare lucrează 4.608 cadre medico-sanitare. Emisiuni filatelice Direcţia Generală a Poştelor şi Telecomunicaţiilor a emis o serie specială de mărci poştale intitulată : „Jocurile Balcanice 1964“, în cinstea celei de-a XXIII-a ediţii a acestei competiţii sportive de atletism, care are loc în aceste zile la Bucureşti. Seria este alcătuită din şase valori, dintre care primele cinci înfăţişează — intr-un desen de formă rotundă — diferite sporturi atletice. Ultima valoare, de 1,55 lei, înfăţişează în plin plan drapelele celor şase ţări participante, pe un fundal cu hărţile respective şi cu siluetele unor atleţi în mişcare. S-au pus în circulaţie două plicuri „Prima zi a emisiunii“, francate cu aceste mărci, obliterate cu o ștampilă specială, plicurile avînd și cite un desen asemănător celor de pe mărci. Terenuri redate agriculturii SATU MARE (coresp. R.l.). In raionul Satu Mare se desfășoară importante lucrări de punere in valoare a noi suprafeţe de teren. Astfel, prin defrişări de arborete şi mărăcinişuri, prin desecări şi desfiinţări sau îngustări de drumuri de hotar au fost redate agriculturii anul acesta peste 600 de hectare, care în toamnă vor fi insămînţate cu diferite culturi. De asemenea, s-au executat peste 19 000 metri liniari de şanţuri de scurgere a apei prin care s-au ferit de inundaţii aproape 2 000 de hectare. La toate aceste lucrări au luat parte mii de colectivişti din Dobra, Apa, Sătmărel şi din celelalte gospodării colective din raion, realizindu-se astfel o economie la aceeaşi lucrare de 660 000 lei. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 13, 14 şi 15 septembrie se anunţă următorul timp probabil: Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin. Inourări trecătoare se vor produce în nordul şi nord-estul ţării, unde vor cădea ploi izolate. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 8 la 18 grade, iar maximele între 21 la 31 grade. Aprovizionam populaţiei pentru perioada de toamnă-iarnă Una din preocupările actuale o constituie asigurarea aprovizionării populaţiei pentru perioada de toamnă-iarnă. Pe această temă redactorul nostru Mircea Scripcă a adresat cîteva întrebări tov. IOAN EFTIMIE, secretar general al Ministerului Comerţului Interior. — Ce măsuri au fost luate pentru aprovizionarea populaţiei ? — In sezonul de toamnă-iarnă din cu tor. loan Eftimie I secretar general al Ministerului Comerţului Interior acest an s-au prevăzut a fi puse în vînzare cantităţi mai mari de legume-fructe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. în afară de aceasta, pentru aprovizionarea în semestrul I 1965, se vor însiloza cantităţi sporite de cartofi, ceapă, rădăcinoase şi se vor semiindustrializa cu 40,9 la sută mai multe legume ca în aceeaşi perioadă a anului trecut, în scopul îndeplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor din domeniul aprovizionării. Trustul central postat ia măsurile necesare ca gospodăriile agricole de stat să recolteze şi să livreze cartofi, legume şi fructe potrivit sarcinilor de plan şi contractelor încheiate cu organizaţiile valorificatoare. Importante îndatoriri revin şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum : luarea de măsuri pentru realizarea planului de preluări de cartofi şi legume-fructe din contracte şi achiziţii, de la gospodăriile de stat, gospodăriile colective şi ceilalţi producători; la cartofi, planul de livrări urmează să fie realizat pînă la 10 noiembrie. CENTROCOOP-ul se va îngriji ca uniunile regionale ale cooperativelor de consum să ia măsuri pentru recepţionarea şi livrarea cartofilor destinaţi fondului pieţii, în condiţiile de calitate prevăzute ■ în care scop se va organiza pe rampele de expediere depozitarea cartofilor în partizi separate pe calităţi. Totodată, vor fi luate măsuri ca unităţile furnizoare să livreze la fondul pieţii circa 21000 tone de cartofi în saci ce urmează a fi transportaţi la domiciliul cumpărătorilor. O atenţie deosebită se va acorda organizării centrelor sezoniere de desfacere a cartofilor. Numai în Capitală vor funcţiona — în afara unităţilor stabile şi a celor existente în pieţe — circa 230 de centre volante, amplasate în cartiere şi în apropierea marilor întreprinderi şi instituţii. ■— Dar despre aprovizionarea cu alte mărfuri de sezon, ce ne puteţi spune ? — Contractarea fondului de mărfuri alimentare şi nealimentare cu industria s-a efectuat — pentru semestrul II din acest an, încă din lunile aprilie-mai. In cursul lunilor octombrie-noiembrie se vor definitiva cantităţile şi sortimentele de mărfuri ce vor fi livrate în semestrul I al anului viitor. Fondul de marfă la produse alimentare contractat pe trimestrul IV din acest an, este mai mare — pe total — cu 11,1 la sută faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşteri însemnate se vor înregistra şi la confecţii, încălţăminte, articole de uz casnic, de sport, şi altele. Conducerile întreprinderilor comerţului cu ridicata vor trebui să urmărească ca livrarea mărfurilor să se realizeze în mod ritmic în ca(Continuare în pag. 3-a) „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI“ In Capitală şi în ţară sunt în curs de pregătire acţiunile şi manifestările care vor avea loc cu prilejul Săptămînii economiei (24—30 noiembrie) şi a centenarului Casei de Economii şi Consemnaţiuni care se va sărbători tot în această perioadă. Printre acestea, se numără concursul şi expoziţia de afişe organizate in colaborare cu Uniunea artiştilor plastici. Vor fi editate prospecte (peste 100 000 de exemplare), afişe (circa 25— 50 000 exemplare), o broşură ilustrată privind activitatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni în anii regimului democrat-popular, ca şi o lucrare mai amplă despre activitatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni de-a lungul celor 100 de ani de existenţă. Istoricul Casei de Economii şi Consemnaţiuni va constitui şi obiectul expoziţiei istorico-documentare ce se va deschide în sediul centralei C.E.C. Vizitatorii acestei expoziţii vor putea vedea librete vechi, puşculiţe, fotografii şi documente. La populari opi zarea Săptămînii economiei îşi va aduce o substanţială contribuţie şi cinematografia. Tema filmului de desen-animat realizat de Ion Popescu-Gopo va fi acţiunea de economisire iar filmul de scurt metraj care va rula între 14—21 noiembrie la oraşe şi sate va prezenta activitatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni. La iniţiativa Direcţiei generale a Poştelor şi Telecomunicaţiilor se vor emite timbre cu centenarul Casei de Economii și Consemnațiuni. .* De pe bordul avionului, în drum spre R. P. Bulgaria, Walter Ulbricht, prim-secretar al C. C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a transmis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, următoarea telegramă : Trecînd deasupra teritoriului Republicii Populare Romíné frăţeşti, în drum spre Republica Populară Bulgaria, vă transmit dv. şi poporului romín, în numele meu personal şi în numele membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, un salut cordial şi cele mai bune urări pentru, noi succese în construcţia socialismului. Solemnitatea inminării Premiului internaţional O.I.Z. acad. Geo Bogza Vineri, la Casa Ziariştilor din Capitală, a avut loc festivitatea înmînării Premiului internaţional O.I.Z. ziaristului şi scriitorului acad. Geo Bogza, decernat de Comitetul executiv al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor în ultima sesiune care a avut loc la Alger. Au luat parte academicieni, scriitori, redactori şefi ai ziarelor centrale şi alţi publicişti. Festivitatea a fost deschisă de Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziariştilor din R. P. Romînă, care a prezentat activitatea publicistică a lui Geo Bogza, felicitîndu-l în numele Comitetului de conducere a Uniunii ziariştilor. Inmînînd distincţia, Jean-Maurice Hermann, preşedintele O.I.Z., a felicitat în numele său şi al organizaţiei pe care o reprezintă pe Geo Bogza, subliniind îndelungata şi valoroasa sa activitate publicistică. Răspunzînd cuvintelor ce i-au fost adresate Geo Bogza a mulţumit pentru înalta distincţie ce i-a fost decernată. (Agerpres)