Romînia Liberă, septembrie 1964 (Anul 22, nr. 6182-6207)

1964-09-12 / nr. 6192

Puncte de reper pentru anul viitor în cadrul întrecerii care continuă­­să se desfăşoare cu avînt sporit, în­treprinderile metalurgice din regiu­nea Hunedoara au obținut frumoase rezultate creînd toate premisele pen­tru ca planul anual să fie depăşit la toți indicatorii. Planul valoric al pro­ducţiei globale pe 8 luni a fost de­f­­âşit cu 132 milioane lei, iar în 7 ani unităţile respective au realizat peste 58 000 000 lei economii supli­mentare şi însemnate beneficii peste plan. Prin creşterea sistematică a in­dicilor de utilizare a agregatelor, colectivele de siderurgişti din Hune­doara şi Călan au produs de la în­ceputul anului şi pînă acum, peste plan, 5 900 tone cocs, aproape 75 000 tone oţel Martin şi electric, circa 50 000 tone fontă, importante can­­tități de laminate şi alte produse. Obținînd aceste frumoase rezultate si­derurgiştii s-au afirmat încă o dată p­rin iniţiativă, hărnicie şi răspundereD­atorită unor acţiuni întreprinse pen­tru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, peste 80 la sută din cantitatea de fontă produsă peste plan s-a realizat cu cocs economisit. Participanţii la şedinţa de dezba­tere a cifrelor de plan pe anul 1965 au subliniat pe bună dreptate că succesele dobîndite pe linia depăşi­rii planurilor de producţie, a creşte­rii productivităţii şi reducerii preţului de cost, sîrtt mult mai semnificative de­cît în anii precedenţi şi trebuie sa constituie un punct de plecare pentru organizarea muncii în viito­rul an. — In sectorul furnale există posi­bilităţi să realizăm sarcinile stabi­lite — spunea tov. O. Bublic, inginer şef la Combinatul siderurgic din Hu­nedoara. Experienţa cîştigată anul acesta ne este de un real folos în viitor. Faptul că s-a produs o mare cantitate de fontă cu cocs economi­sit, iar planul a fost mult depăşit, re­prezintă rezultatul muncii depusă de furnalişti şi efectul unor măsuri teh­­nico-organizatorice aplicate la timp. S-a mărit temperatura aerului insu­flat în furnale, au fost reparate mai repede şi mai bine furnalele 6 şi 7, s-au asigurat din timp stocuri de la­ Dezbaterea cifrelor de plan pe anu­l 1965 terii prime pentru producţia din iarna trecută, etc. Sarcinile impun ca în anul viitor să acordăm în conti­nuare o atenţie deosebită reducerii consumului de cocs pe tona de fon­tă şi în acest sens solicităm mai mult sprijin din partea organelor de apro­vizionare şi a cocsurilor pentru a asigura în continuare aprovizionarea cu cocs metalurgic de bună calitate. Vorbind despre laminorul bluming, unul dintre participanţi arata că la acest rsare agregat trebuie valorifi­cate cu toată grija minutele şi se­cundele pentru creşterea capacităţii de producţie. Apreciind că progra­mul de lucru al laminorului bluming şi indicii de utilizarea lui influenţea­ză în mare măsură activitatea gene­rală a combinatului siderurgic, mai mulţi vorbitori au arătat că e nece­sar să se urgenteze lucrările care condiţionează mărirea capacităţii de încălzire a lingouri­lor, să se foloseas­că raţional­­ macaralele speciale iar oţelarii să asigure o cantitate mai mare de lingouri calde pentru blu­ming. Luînd cuvîntul, N. Sîntîmbreanu, şef la oţelăria Martin nr. 2, şi-a exprimat convingerea că oţelarii vor obţine în continuare succese deosebit de im­portante datorită aplicării unor mă­suri pentru organizarea procesului tehnologic şi introducerii unor pro­cedee noi de lucru. în ultimele săp­­tămîni s-a experimentat folosirea pîl­­niilor dintr-o bucată pentru turnarea oţelului, s-au făcut încercări pentru înzidirea oalelor în spirală, şi se va trece la folosirea podului de turnare cu secţiune uniformă. In continuare, în anul viitor, la oţelăria respectivă se va introduce folosirea oxigenului în procesul de elaborare a metalului, fapt care necesită de pe acum unele pregătiri tehnice. Reducerea consu­mului de materiale refractare şi uti­laj de turnare trebuie să stea mai mult în atenţia celor care le produc şi a siderurgiştilor care le folosesc. Arătînd că siderurgiştii din Călan sînt hotărîţi să-şi realizeze sarcinile pe anul viitor, A. Druker, directorul uzinei „Victoria", sublinia că e nece­sar ca şi colectivul acestei uzine să se ocupe cu toată răspunderea de îmbunătăţirea calităţii utilajului de turnare pe care-l produce şi de fo­losirea mai raţională a capacităţilor de producţie. Pe lîngă iniţiativa, hărnicia şi răs­punderea colectivelor din unităţile siderurgice, se cere şi o preocupare susţinută pentru realizarea planului de investiţii şi crearea unor condi­ţii mai bune pentru desfăşurarea pro­ceselor de producţie. La dezbateri a fost criticat faptul că datorită unor deficienţe semnalate în activitatea constructorilor, lucrările de la fabri­ca de produse refractare din Alba lulia sunt rămase în urmă şi vor tre­bui luate măsuri concrete pentru ur­gentarea lor. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan au fost scoase la iveală noi re­zerve şi posibilităţi care urmează a fi valorificate pe o treaptă superi­oară, pe baza propunerilor ce s-au făcut privind introducerea progresu­lui tehnic şi a procedeelor tehnolo­gice moderne. I. COJOCARU corespondentul „României libere" Succesele siderurgiştilor 111 130 tone de oţel şi 63 047 tone de fontă peste plan sunt în­scrise de la începutul anului şi pînă acum pe graficele întrecerii socialiste a siderurgiştilor patriei. Producţia de fontă realizată în această perioadă este mai mare decît producţia întregului an 1961, iar cea de oţel — aproape egală cu producţia anului 1960. Cele mai mari cantităţi de oţel şi fontă peste plan au obţinut siderurgiştii hunedoreni şi cei de la Reşiţa. La oţelăriile Hunedoa­rei, de exemplu, prin aplicarea unor noi metode de reparare şi întreţinere la cald a vetrelor cuptoarelor, indicii de utilizare au crescut în acest an cu aproa­pe 400 kg. oţel pe m­p de vatră şi zi calendaristică. La rîndul lor, furnaliştii reşiţeni au obţinut anul acesta prin creşterea pro­porţiei de aglomerat în încărcă­tură şi ridicarea temperaturii aerului insuflat în furnale, 1,142 tone fontă/m­c zi, faţă de 1,063 tone pe m­c zi, cît s-a realizat în medie anul trecut, iar oţelarii au scurtat durata medie de elabo­rare a şarjelor cu 20 de minute. Succese însemnate în creşterea producţiei de oţel şi fontă au ob­ţinut anul acesta şi siderurgiştii de la „Industria sîrmei“ — Cîm­­pia Turzii şi „Oţelul Roşu". (Agerpres). Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mia mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMIUA Anul XXII nr. 6192 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 12 septembrie 1964 ­ Pe Stadionul Republicii din Capi­tală, în faţa a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a edi­ţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care participă echipele reprezen­tative ale R. P. Albania, R. P. Bul­garia, Greciei, R. S. F. Iugoslavia,­ Turciei şi R. P. Romíno. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la festivitate, reprezentanţi ai misiu­nilor diplomatice ale ţărilor balca­nice şi alţi invitaţi. La ora 16:45 trompeţii anunţă în­ceperea festivităţii de deschidere. In acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului intră coloana spor­tivilor, precedată de un grup de ti­nere îmbrăcate în costume naţiona­le româneşti. Primiţi cu puternice aplauze de spectatori, prin faţa tribunelor de­filează sportivi albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, turci şi romîni. Timp de trei zile, ei vor concura aici pentru cucerirea titlurilor de campioni balcanici la 35 de probe atletice. Echipele se aliniază pe ga­zonul stadionului. Un tînăr sportiv înalţă steagul tradiţional al Balca­niadelor de atletism, iar atletul ro­mân Şerban Ciochină rosteşte jură­­mîntul participanţilor la jocuri. Fanfara intonează imnurile de stat ale ţărilor participante şi în a­­celaşi timp se ridică drapelele ce­lor 6 ţări balcanice. In numele tovarăşului Ion Gheor­­ghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, preşedintele Comitetului de onoare al Jocurilor Balcanice de la Bucureşti, în numele Comisiei de organizare a celei de-a XXIII-a Balcaniade de atletism, tov. Aurel Duma, preşedintele Uniunii de Cul­tură Fizică şi Sport, adresează un călduros salut sportivilor veniţi să se întreacă pe Stadionul Republicii din Capitala Romîniei. Subliniind faptul că Jocurile Bal­canice constituie un folositor schimb de experienţă, un mijloc de întărire a colaborării şi prieteniei dintre po­poarele ţărilor balcanice, tovarăşul Aur­el Duma a urat mult succes tu­turor concurenţilor şi a declarat deschisă cea de-a XXIII-a ediţie a Balcaniadei de atletism. Sportivii părăsesc stadionul, a­­clamaţi de public, în timp ce o par­te din concurenţi sunt gata pentru primele starturi ale acestei mari competiţii atletice. (Agerpres). In pag. a 3-a: Rezultatele din prima zi a Jocurilor Balcanice de atletism Deschiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Aspect de la festivitatea de deschidere a celei de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism Foto: I. Iofovici :0000 Pe marele şantier al Combinatului chimic de la Craiova, lucrările avansează în ritm susţinut. Conceput şi construit ca o unitate modernă cu linii de fabricaţie integrate din punct de vedere tehnologic şi cu un înalt grad de automatizare, aici se va obţine pe lingă o producti­vitate ridicată a muncii şi o valorificare superioară a zăcămintelor naturale de cărbune şi gaze din bazinul Olteniei. In clişeu : Vedere exterioară a uneia din cele mai mari obiective ale Combinatului: Fabrica de amoniac Foto : AGERPRES A­zi vă informăm despre: Şi-au realizat planul pe 9 luni BAIA MARE (coresp. R. I.) — Lu­crătorii Direcţiei regionale a econo­miei forestiere Maramureş, au rapor­tat ieri realizarea sarcinilor de plan pe 9 luni, atît la producţia globală cît şi la producţia marfă. Acest succes a fost obţinut pe seama extinderii mecanizării şi a creşterii indicilor de utilizare a masei lemnoase, la fag de pildă cu 5,4 la sută faţă de plan. Ca urmare, din aceiaşi cantitate de masă lemnoasă dată în exploatare în acest an s-au obţinut cu 17 000 m.c. mai mult lemn de lucru. Cele mai fru­moase succese au fost obţinute la în­treprinderile forestiere Satu Mare, Vi­­şeul de Sus şi Borşa. 514 sate electrificate PITEŞTI (coresp. R.l). In regiunea Argeş continuă cu succes extinderea reţelelor de înaltă şi joasă tensiune■. Zilele acestea întreprinderea regională de electricitate Argeş a terminat lu­crările de electrificare in comunele Făgeţel şi Urluieni. Pînă acum au fost electrificate 514 sate şi comune dintre care 25 numai în ultimele 4 luni. Pregătiri pentru noul an şcolar Peste citeva zile se redeschid şco­lile. După vacanţa plăcută şi recon­fortantă petrecută în drumeţii şi ta­bere, la munte sau pe litoralul înso­rit, sute de mii de elevi se vor reîn­­tîlni cu profesorii şi învăţătorii lor, care îi vor ajuta să dobîndească noi cunoştinţe. Mulţi dintre ei vor învăţa în cele 4 500 săli de clasă construite în acest an, care se adaugă la cele 15 250 săli date între 1960—1963 pentru învăţă­­mîntul de cultură generală. O dată cu noile localuri de şcoli prevăzute pen­tru acest an se vor mai da în folosinţă numeroase laboratoare, biblioteci, in­ternate etc. Cîteva cifre privind şcolarizarea ex­primă în mod grăitor atenţia deose­bită ce se acordă în ţara noastră in­struirii şi educării tinerei generaţii. Faţă de anul şcolar 1938—1939, cinci în şcolile de toate gradele învăţau circa 1 781 000 de copii şi tineri, în acest an de învăţămînt numărul ele­vilor şi studenţilor va depăşi 4 000 000. Cei din invăţămintul general de 8 ani vor primi manuale gratuit. Numai în ultimii 4 ani s-au distribuit în felul acesta 64 milioane de cărţi şcolare. (Agerpres). Manuale pentru cursurile agrozootehnice Pentru cel de-al treilea an de învă­­ţămînt agrozootehnic de masă, Editura agro-silvică a pregătit din timp ma­nualele necesare. Se tipăresc pentru colectiviştii care urmează aceste cursuri manuale necesare cercurilor din toate ramurile: cultura plantelor de cîmp, creşterea animalelor, pomi­cultură, legumicultură, viticultură şi mecanizare. Au ieşit de sub tipar său sunt In lucru I titluri noi şi 7 reedi­tări Intr-un tiraj total de 543 000 exem­plare. Elaborate de cadre de specia­litate cu o Înaltă calificare din Invăţă­­mtnt, Institute de cercetări şi din pro­ducţie, manualele au fost îmbogăţite cu noi date ştiinţifice. Ele apar In condiţii grafice superioare şi sunt bo­gat ilustrate, unele editate in două cu­lori. Toate manualele sunt legate la vinilin. Noi cadre sanitare PITEŞTI (coresp. R.l.). Zilele acestei 252 de cadre sanitare, promoţie a anu­lui 1964, au fost repartizate în circum­­scripţiile sanitare din regiunea Argeş. Grija statului nostru se reflectă şi în faptul că la această dată în cele 32 spi­tale, 245 de circumscripţii sanitare, 155 case de naşteri, 34 de dispensare lucrează 4.608 cadre medico-sanitare. Emisiuni filatelice Direcţia Generală a Poştelor şi Tele­comunicaţiilor a emis o serie specială de mărci poştale intitulată : „Jocu­rile Balcanice 1964“, în cinstea celei de-a XXIII-a ediţii a acestei compe­tiţii sportive de atletism, care are loc în aceste zile la Bucureşti. Seria este alcătuită din şase valori, dintre care primele cinci înfăţişează — intr-un desen de formă rotundă — diferite sporturi atletice. Ultima va­loare, de 1,55 lei, înfăţişează în plin plan drapelele celor şase ţări partici­pante, pe un fundal cu hărţile respec­tive şi cu siluetele unor atleţi în miş­care. S-au pus în circulaţie două plicuri „Prima zi a emisiunii“, francate cu aceste mărci, obliterate cu o ștampilă specială, plicurile avînd și cite un de­­sen asemănător celor de pe mărci. Terenuri redate agriculturii SATU MARE (coresp. R.l.). In raionul Satu Mare se desfășoară importante lucrări de punere in valoare a noi su­prafeţe de teren. Astfel, prin defri­şări de arborete şi mărăcinişuri, prin desecări şi desfiinţări sau îngustări de drumuri de hotar au fost redate agri­culturii anul acesta peste 600 de hec­tare, care în toamnă vor fi insămîn­­ţate cu diferite culturi. De asemenea, s-au executat peste 19 000 metri liniari de şanţuri de scurgere a apei prin care s-au ferit de inundaţii aproape 2 000 de hectare. La toate aceste lucrări au luat parte mii de colectivişti din Dobra, Apa, Sătmărel şi din celelalte gospodării colective din raion, realizindu-se ast­fel o economie la aceeaşi lucrare de 660 000 lei. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 13, 14 şi 15 sep­tembrie se anunţă următorul timp probabil: Vreme frumoasă şi căl­duroasă, cu cer variabil, mai mult senin. Inourări trecătoare se vor pro­duce în nordul şi nord-estul ţării, unde vor cădea ploi izolate. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 8 la 18 grade, iar maximele între 21 la 31 grade. Aprovizionam populaţiei pentru perioada de toamnă-iarnă Una din preocupările actuale o constituie asigurarea aprovizionării populaţiei pentru perioada de toamnă-iarnă. Pe această temă re­dactorul nostru Mircea Scripcă a adresat cîteva întrebări tov. IOAN EFTIMIE, secretar general al Mi­nisterului Comerţului Interior. — Ce măsuri au fost luate pentru aprovizionarea populaţiei ? — In sezonul de toamnă-iarnă din cu tor. loan Eftimie I secretar general al Ministerului Comerţului Interior acest an s-au prevăzut a fi puse în vînzare cantităţi mai mari de legu­­me-fructe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. în afară de aceasta, pentru aprovizionarea în semestrul I 1965, se vor însiloza cantităţi spo­rite de cartofi, ceapă, rădăcinoase şi se vor semiindustrializa cu 40,9 la sută mai multe legume ca în a­­ceeaşi perioadă a anului trecut, în scopul îndeplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor din domeniul aprovizionării. Trustul central pos­tat ia măsurile necesare ca gos­podăriile agricole de stat să recol­teze şi să livreze cartofi, legume şi fructe potrivit sarcinilor de plan şi contractelor încheiate cu organiza­ţiile valorificatoare. Importante îndatoriri revin şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum : luarea de măsuri pen­tru realizarea pl­anului de preluări de cartofi şi legume-fructe din con­tracte şi achiziţii, de la gospodăriile de stat, gospodăriile colective şi cei­lalţi producători; la cartofi, planul de livrări urmează să­­ fie rea­lizat pînă la 10 noiembrie. CENTROCOOP-ul se va îngriji ca uniunile regionale ale cooperative­lor de consum­ să ia măsuri pentru recepţionarea şi livrarea cartofilor destinaţi fondului pieţii, în condi­ţiile de calitate prevăzute ■ în care scop se va organiza pe ram­pele de expediere depozitarea car­tofilor în partizi separate pe cali­tăţi. Totodată, vor fi luate măsuri ca unităţile furnizoare să livreze la fondul pieţii circa 21000 tone de cartofi în saci ce urmează a fi tran­sportaţi la domiciliul cumpărători­lor. O atenţie deosebită se va acorda organizării centrelor sezoniere de desfacere a cartofilor. Numai în Ca­pitală vor funcţiona — în afara uni­tăţilor stabile şi a celor existente în pieţe — circa 230 de centre volante, amplasate în cartiere şi în apro­pierea marilor întreprinderi şi in­stituţii. ■— Dar despre aprovizionarea cu­­ alte mărfuri de sezon, ce ne puteţi spune ? — Contractarea fondului de măr­furi alimentare şi nealimentare cu industria s-a efectuat — pentru se­mestrul II din acest an, încă din lu­nile aprilie-mai. In cursul lunilor octombrie-noiembrie se vor defini­tiva cantităţile şi sortimentele de mărfuri ce vor fi livrate în semes­trul I al anului viitor. Fondul de marfă la produse ali­mentare contractat pe trimestrul IV din acest an, este mai mare — pe total — cu 11,1 la sută faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Creşteri însemnate se vor înregistra şi la confecţii, încălţămin­te, articole de uz casnic, de sport, şi altele. Conducerile întreprinderilor co­merţului cu ridicata vor­ trebui să urmărească ca livrarea mărfurilor să se realizeze în mod ritmic în ca­(Continuare în pag. 3-a) „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI“ In Capitală şi în ţară sunt în curs de pregă­tire acţiunile şi mani­festările care vor avea loc cu prilejul Săptămî­­nii economiei (24—30 noiembrie) şi a centena­rului Casei de Economii şi Consemnaţiuni care se va sărbători tot în această perioadă. Prin­tre acestea, se numără concursul şi expoziţia de afişe organizate in colaborare cu Uniunea artiştilor plastici. Vor fi editate prospecte (peste 100 000 de exem­plare), afişe (circa 25— 50 000 exemplare), o broşură ilustrată pri­vind activitatea Casei de Economii şi Consem­­naţiuni în anii regimu­lui democrat-popular, ca şi o lucrare mai am­plă despre activitatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni de-a lun­gul celor 100 de ani de existenţă. Istoricul Casei de Eco­nomii şi Consemnaţiuni va constitui şi obiectul expoziţiei istorico-docu­­mentare ce se va des­chide în sediul centra­lei C.E.C. Vizitatorii a­­cestei expoziţii vor pu­tea vedea librete vechi, puşculiţe, fotografii şi documente. La populari­­ ­opi­ zarea Săptămînii econo­miei îşi va aduce o sub­stanţială contribuţie şi cinematografia. Tema filmului de desen-ani­­mat realizat de Ion Po­­pescu-Gopo va fi ac­ţiunea de economisire iar filmul de scurt me­traj care va rula între 14—21 noiembrie la oraşe şi sate va prezen­ta activitatea Casei de Economii şi Consemna­­ţiuni. La iniţiativa Di­recţiei generale a Poş­telor şi Telecomunica­ţiilor se vor emite tim­bre cu centenarul Ca­sei de Economii și Con­semnațiuni. .* De pe bordul avionului, în drum spre R. P. Bulgaria, Walter Ul­bricht, prim-secretar al C. C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a trans­mis tovarăşului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, următoarea telegramă : Trecînd deasupra teritoriului Republicii Populare Romíné frăţeşti, în drum spre Republica Populară Bulgaria, vă transmit dv. şi poporu­lui romín, în numele meu personal şi în numele membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, un salut cordial şi cele mai bune urări pentru, noi succese în construcţia socialismului. Solemnitatea inminării Premiului internaţional O.I.Z. acad. Geo Bogza Vineri, la Casa Ziariştilor din Ca­pitală, a avut loc festivitatea înmî­­nării Premiului internaţional O.I.Z. ziaristului şi scriitorului acad. Geo Bogza, decernat de Comitetul execu­tiv al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor în ultima sesiune care a avut loc la Alger. Au luat parte academicieni, scrii­tori, redactori şefi ai ziarelor cen­trale şi alţi publicişti. Festivitatea a fost deschisă de Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziariştilor din R. P. Romînă, care a prezentat activitatea publicistică a lui Geo Bogza, felicitîndu-l în nu­mele Comitetului de conducere a Uniunii ziariştilor. Inmînînd distincţia, Jean-Maurice Hermann, preşedintele O.I.Z., a feli­citat în numele său şi al organizaţiei pe care o reprezintă pe Geo Bogza, subliniind îndelungata şi valoroasa sa activitate publicistică. Răspunzînd cuvintelor ce i-au fost adresate­ Geo Bogza a mulţumit pentru înalta distincţie ce i-a fost decernată. (Agerpres)

Next