Romînia Liberă, septembrie 1964 (Anul 22, nr. 6182-6207)
1964-09-16 / nr. 6195
IV Proletari din toate ţările, uniţi-vă r omânia am ORCANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA 4 pagini — 20 bani Miercuri 16 septembrie 1964 A . Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R. P. R. SIDERURGIA O RAMURĂ IN PLINĂ DEZVOLTARE In cadrul Expoziţiei economiei naţionale a R.P.R., standurile siderurgiei sunt vizitate zilnic, de numeroşi oameni. Cu ajutorul machetelor, graficelor, fotografiilor şi mostrelor de produse, vizitatorii trec în revistă realizările obţinute de siderurgişti, iau cunoştinţă de dezvoltarea impetuoasă a acestei industrii în anii puterii populare. La aceste standuri l-am întâlnit pe tov. ing. ŞTEFAN CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului industriei metalurgice, care ne-a răspuns la cîteva întrebări : — Pentru început, v-am ruga să ne vorbiţi despre tematica standului siderurgiei. — Existenţa unei industrii siderurgice proprii, care să satisfacă în mare parte, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, necesităţile de oţel şi de laminate, asigură condiţiile de bază pentru dezvoltarea multilaterală a economiei naţionale. In anii puterii populare, în ţara noastră dezvoltarea industriei siderurgice s-a concretizat prin sistematizarea şi extinderea uzinelor existente, prin construirea de uzine noi, prin dotarea cu utilaje şi instalaţii moderne de mare capacitate. Tematica standului siderurgiei s-a axat tocmai pe aceste idei. S-a urmărit să prezentăm vizitatorilor drumul uriaş parcurs de această industrie în ultimii 20 de ani. Exponatele : cocs şi derivate, diferite sorturi de fontă şi oţeluri, laminate, ţevi, produse abrazive, precum şi un bogat material documentar ilustrativ. Un mare interes pentru vizitatori îl prezintă machetele oţelăriei Martin de la Hunedoara, furnalelor de 700 mc de la Reşiţa, complexului de laminoare Hunedoara, fabricii de ţevi Roman, precum şi harta repartizării geografice a întreprinderilor metalurgice. — Pe ce căi s-a dezvoltat industria siderurgică şi ce rezultate a determinat această dezvoltare? — Investiţiile alocate de stat industriei siderurgice şi a materialelor refractare în perioada 1950— 1963 au permis reconstruirea agregatelor şi uzinelor vechi, construirea de agregate noi, îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor în funcţiune, precum şi promovarea continuă a progresului tehnic, care au determinat sporirea producţiei siderurgice, aceasta fiind mai mare în 1963 de 14 ori la cocs metalurgic, de aproape 13 ori la fontă, de peste 9,5 ori la oţel şi de peste 7,5 ori la laminate finite pline şi ţevi faţă de anul 1938. Ritmul mediu anual de creştere a producţiei siderurgice în perioada 1951—1963 a fost de 13,7 la sută. In ultimii ani au intrat în funcţiune fabrici de aglomerare a minereurilor cu benzi de 75 şi 100 mp, furnale de 450, 700 şi 1 000 mc, cuptoare Martin cu capacităţi pînă la 400 tone, construite după proiecte elaborate în institutele Ministerului Industriei Metalurgice şi cu utilaje executate în uzinele noastre constructoare de maşini, s-a construit, de asemenea, un complex modern de laminoare continue, cu productivităţi mari, la Hunedoara etc. Nivelul tehnic ridicat la care au fost construite aceste obiective, capacităţile mari ale acestora le situează în rîndul celor mai moderne unităţi similare pe plan mondial. Ca urmare, produsele siderurgice realizate de uzinele noastre acoperă circa 70 la sută din nevoile de metal ale ţării, într-o gamă largă de sortimente. A sporit numărul de mărci la fontele destinate turnătoriilor, la oţelurile speciale, la laminate, în 1963, de pildă, producţia de oţeluri aliate a fost de trei ori mai mare faţă de 1959. Numărul mărcilor de oţel elaborate în anii şesenarului este de peste 400. în expoziţie sunt prezentate mostre de fontă, de oţeluri speciale, de ţevi şi laminate, printre ele remarcîndu-se oţelurile de rulmenţi, cele pentru sape cu role şi pentru ţevi. — Cum îşi realizează sarcinile de plan Ministerul Industriei Metalurgice în acest an şi care este perspectiva dezvoltării siderurgiei romîneşti ? — Pînă în prezent, colectivele de muncă din întreprinderile siderurgice şi-au îndeplinit planul la toţi indicatorii, dînd în 8 luni importante cantităţi de produse peste plan : 63 000 tone de fontă, 111 000 tone de oţel şi 49 000 tone de laminate finite pline şi ţevi, precum şi importante economii. în acest an, se vor realiza două milioane tone de laminate finite pline şi peste 500 000 tone de ţevi din oţel, îndeplinindu-se astfel sarcinile prevăzute în Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. pentru anul 1965. Producţia de oţel va atinge 3 milioane tone. Sunt create condiţiile pentru ca în anul viitor să se realizeze sarcinile din Directive de 3,3 milioane de tone de oţel. în acelaşi timp, atenţia siderurgiştilor este îndreptată şi asupra îmbunătăţirii calităţii produselor. Astfel, procentul produselor de calitatea 1 din totalul produselor siderurgice a crescut în mod simţitor, reducîndu-se substanţial rebuturile, declasatele. Au scăzut consumurile specifice. în prezent, un accent deosebit se pune pe îmbunătăţirea continuă a calităţii oţelurilor superioare — aliate, slab aliate şi carbon de calitate , prin măsuri tehnice şi organizatorice pri......vind respectarea cu stricteţe a disciplinei tehnologice, îmbunătăţirea organizării producţiei în oţelării şi în ajustajele laminoarelor şi, în special, la operaţiile de curăţire, şi de tratamente termice. De asemenea, în sectorul refractare se pune acccentul pe ridicarea durabilităţii produselor şi, în special, a oalelor de turnare şi a cilindrilor pentru bara dopului acestor oale. în viitor, producţia de oţel a ţării se va dezvolta în principal prin construirea Combinatului siderurgic de la Galaţi, obiectiv industrial de cea mai mare importanţă pentru economia naţională. Acest combinat va produce 4 milioane tone de oţel lingou şi este profilat pe producţia de produse plate. Prin aplicarea la proiectare a celor mai moderne principii cunoscute în siderurgie şi prin dotarea cu instalaţii şi agregate la cel mai înalt nivel al tehnicii, combinatul se va situa în rîndul celor mai mari şi mai moderne combinate siderurgice din lume. în prezent, lucrările de şantier se desfăşoară intr-un ritm intens. Paralel cu aceste lucrări de investiţii, conducerea ministerului are în vedere modernizarea continuă a procedeelor tehnologice, a agregatelor şi instalaţiilor aflate în funcţiune, pentru a ţine pasul cu cele mai noi cuceriri tehnice pe plan mondial. ANTON DROST =op= .Vizitatorii se opresc cu mult interes în faţa machetelor noilor obiective siderurgice Foto : I. POFOVICI Primul ministru al R.A.U. a făcut o escală la Bucureşti La 15 septembrie, primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, însoţit de Abdel Mohsen Abu El Nor, vice-premier, a făcut o escală la Bucureşti, în drum spre Moscova. Cu acelaşi avion călătoreşte ambasadorul U.R.S.S. la Cairo, V. Erofeev, înalţii oaspeţi au fost salutaţi la aeroport de Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Gogu Rădulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Victor Ionescu, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, de membri ai conducerii unor ministere, precum şi de alte persoane oficiale. * De la bordul avionului primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Ro Au fost, de asemenea, de faţă dr. Sedky Aziz, vicepremier al R.A.U., conducătorul delegaţiei guvernamentale care s-a aflat într-o vizită în ţara noastră, precum şi Mohamed Fahmy Hamad, ambasadorul R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, între preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Ion Gheorghe Maurer şi primul ministru al R.A.U., Aly Sabry, a avut loc o convorbire care a decurs într-o atmosferă cordială. Cu acelaşi avion au plecat din ţara noastră şi membrii delegaţiei guvernamentale a R.A.U., care a încheiat acordul de colaborare economică şi tehnică între R.P. Romînă şi R.A.U. (Agerpres). A mîne, Ion Gheorghe Maurer, o telegramă prin care exprimă călduroase mulţumiri pentru primirea cordială ce i s-a făcut cu prilejul trecerii sale prin ţara noastră. Pe traseele ■ w •• tarii * Oficial, Congresul internaţional de ştiinţa solului din Bucureşti şi-a încheiat lucrările. In realitate, aproape 350 de specialişti, în cea g mai mare parte străini, dezbat în g 8 continuare problemele. De data g 8 aceasta, confruntarea de opinii^ de g 8 idei ştiinţifice, nu se face în sălile 88 de şedinţe, ci în condiţii în care g majoritatea specialiştilor în ştiinţa g g solului îşi desfăşoară în mod g 8 obişnuit meseria. După cum este g g ştiut, înainte şi după congres s-au 8 8 organizat excursii ştiinţifice prin g 8 ţara noastră, pe trei trasee. g g Principalul obiectiv al tuturor 8 g specialiştilor îl constituie studiul 8 8 profilelor din diferite zone întîi genite pe traseu în preajma satelor g o Coşereni, Spătaru, Urleasca, Iveşti, g g Leţcani, unde s-au săpat din timp 8 8 gropi adinei şi lungi de 10 m„ 8 8 s-au luat probe de sol pentru exe- 8 8 cutarea analizelor, rezultatele fiind o incluse în ghidurile tipărite. La g g fiecare profil caravana se oprește g g îndelung, se face o prezentare, se 8 8 fotografiază profilul respectiv, se 8 8 recoltează probe din diferite ori jj g zonturi, se discută cu privire la g g geneza şi caracteristicile lor mor g 8 fogenetice şi agroproductive, asu- 8 8 pra posibilităţilor de ridicare a 8 o fertilităţii. g g Ştiinţa solului — ca şi alte ştiin g g ţe — are o strînsă legătură cu g 8 practica. Este deci cit se poate de 8 8 firesc ca prof. Nijensohn din Arsolentina să ceară lămuriri ing. Gh. 8 g Filipovici de la gospodăria colecti- gi vă din Coşereni — Bucureşti, ing. g 8 Sandu Sindilă, directorul gospodă- 8 8 riei de stat Iveşti — Galaţi, prof. 8 o Vasile Juncu, directorul staţiunii 8 g experimentale hortiviticole din 1 8 Iaşi, despre modul în care se fo g 8 losesc îngrăşămintele chimice şi g 8 organice, despre rezultatele obţi- 8 g nute, ca dr. H. Holstener-Jörgensen 8 g din Danemarca să se intereseze de g 8 unele probleme dendrologice. g 8 Excursiile organizate constituie 8 8 pentru specialiştii străini un pri- 8 p lej de a cunoaşte realizările ţării 8 8 noastre şi în alte domenii. Pînă g 8 acum oaspeţii au vizitat Combina- g 8 tul de celuloză şi hîrtie de la 8 8 Brăila, noile cartiere ale Galaţiu- 8 0 lui, Bacăului şi Iaşului, au apre- 8 g dat ritmul construcţiilor de log g cuinţe la sate, frumuseţea folclo- g 8 rului romînesc. Oaspeţii mai au g § înainte zile de drum, prilej potri- 8 g vii pentru a cunoaşte noi aspecte 8 g din munca şi realizările poporului g 8 român, din frumuseţile patriei g § noastre. 8 1 TH. MARCAROV | tO OO OO OO OO OO OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO 00 OO CC OO OO OO Oi, ţ» ~ 8 § 8 it Apó 000000000000000000000000000000000000000000000/ OBOSEŞTI LA VREMEA CULESULUI Ne-ar trebui, măcar pentru o clipă, imaginaţia enormă şi veselă a unui Rabelais, ca să ne putem închipui pămîntul ca pe un uriaş poloboc rostogolit printre aştri. Un poloboc căruia trebuie să ştii unde să-i dai cep, pentru ca sucul lui cel mai subtil să ţîşnească. Mii şi mii de ani, pe toate meridianele polobocului, omul a pipăit locul tăinuit al izvorului. Aici, în punctul acesta geografic care e Romînia, pămînturile ei îmbelşugate au intrat în competiţia lumii din timpurile cele mai vechi, de pe timpul sciţilor, tracilor şi dacilor. De s-ar socoti tot vinul curs pe meleagurile astea dintre Dunăre şi Carpaţi, nu ne-ar ajunge nici o cifră care să-l încapă; ne-ar trebui poate, pentru ca să scăpăm de ispita sterilă a matematicii, să ne închipuim un fluviu , un fluviu, pe care, fireşte, ne vom feri de a-l asemui cu Nilul sau cu Gangele, măcar pentru a ne feri de păcatul fără de iertare de a amesteca vinul cu apa; dar în fine, un fluviu care de mii de ani nu contenește să umple oalele frămîntate din pămîntul rodnic al Daciei, amforele închipuite după șoldurile legănate ale femeilor, cupele bătute în argint, ulcelele de lut, bărdacele impregnate de arome, cofăielele îmbietoare, paharele limpezi de baccara şi tot neamul binecuvîntat al pocalelor. Negoţul cu vinuri trebuie să fi fost, prin părţile astea, tot atît de vechi cît cetăţile de pe malurile Mării Negre. Vinurilor acestora cărturari de seamă le-au închinat laude, călători de toată mîna le-au purtat faima prin lume. Şi dacă vinul de Cotnari, de mult celebru pe timpul lui Ştefan cel Mare, stătea pe masa voevozilor şi-şi disputa întîietatea cu Tokay-ul unguresc sau cu Malaga spaniolă, vinul de Odobeşti, prin puterea şi aroma lui, se putea sfădi, ca să folosim expresia unui vechi autor, cu oricare alte vinuri faimoase. Puterea pămintului Odobeşti, Coteşti, Panciu, Nicoreşti sunt, prin părţile Focşanilor, aşezări faimoase. Laolaltă fac cel mai mare bazin viticol al ţării, aproape 50 000 de hectare. Viile gospodăriei de stat din Odobeşti le află la 11 km de Focşani, la poalele Măgurii, ultima ramificaţie a Munţilor Vrancei. Aceste podgorii care s-ar putea înscrie într-un cerc cu diametrul de 10—11 km sunt tăiate în două de apa Milcovului, o apă puţină, pe un pat de prund neobişnuit de larg. Pe aici, dealurile sînt dulci, verile lungi, secetoase, vînturile continui, lumina de culoarea mierei; şi toate intră, cu nu ştiu ce formulă magică, în compoziţia vinului. Prin ce chimie teribilă, din solul acesta de loes şi aluviuni, se rostuieşte vinul, e o întrebare pe care nici o generaţie nu osteneşte să şi-o pună. Căci dintre toate înfăţişările subtile ale materiei, vinul pare că aminteşte cel mai puţin de pămînt. Şi totuşi aici, pe pămîntul acesta, în praful căruia piciorul nostru îşi lasă urma trecătoare, aici e uzina în care se fabrică flora ţinutului şi dulcele ei suc. Dar pentru ca vinul să gîlgîie în budane, cite metamorfoze nu sînt încă necesare ? Primăvara, pînd coardele se desfac din butuc, golaşe şi noduroase, s-ar zice că aici, cît ţine locul, e cimitirul vreunei uriaşe turme de cerbi, surprinsă de cine ştie ce cataclism geologic şi îngropată simetric pînă la rădăcina coarnelor. Cînd, ceva mai tîrziu, coardele, întinse pe prima sîrmă a spalierului, par că-şi dau întîlnire pretutindeni, s-ar zice că aici e ceva din ţevăria infinit complicată a acelui fantastic alambic care, undeva în pîntecele pămîntului, distilează seve secrete, culori unice şi arome originale. Un furtun încolăcit prin tot ţinutul, menit să sustragă pămîntului sîngele şi tăria lui. Dar vinul încă nu se vede. Cînd frunza abia înverzeşte locul, via are încă înfăţişarea domestică a unei grădini de zarzavat; dar cînd pe toate cele trei mii de parcele, via se înalţă pe spaliere şi frunzele îndesite se acopăr unele pe altele ca solzii unei armuri, atunci ai zice că aici, la apa Milcovului, de o parte şi de alta a apei, au tăbărît oşti înzăuate, sprijinite în suliţe de fier şi în lănci de beton.il Şi vinul încă nu se vede. Dar într-o zi, iată strugurele! Mult timp nu-i decit un ciorchine de bile verzi. Rulmenţi pe spaliere! Ca şi tuturor celorlalte fructe, pămîntul ţine parcă să-i împrumute bobului ceva din măiastră lui rotunjime. Dar vine o clipă cînd, cine ştie cum — şlefuite se vede de vînturile neastîm-• părate ale ţinutului — bilele acestea îşi subţiază substanţa, îşi înnobilează culoarea, devin translucide, reflectă lumina soarelui. Dacă spargi una între dinţi, un parfum îţi inundă gura. Nu, nu e încă vinul. E numai făgăduiala lui. Sînt aici aproape o mie cinci sute de hectare de vie pe rod şi două sute de hectare de vie tînără. N-au fost în 1948, la începuturile gospodăriei, decit patru sute de hectare şi vor fi ALEXANDRU SEVER (Continuare în pag. a 2-a) s::v ■■ :.A I f m'im Se strînge rodul bogat al viilor Foto : NICU VASILE Azi vă informăm despre: În ritm susţinut SLATINA (coresp. R. I.). — Combinatul de aluminiu de la Slatina, important obiectiv al metalurgiei neferoase, capătă cu fiecare zi contururi tot mai precise.Cu cîtăva vreme în urmă s-a încheiat aici montajul podurilor rulante la secţia de electroliză şi a fermelor la hala de anot. Zilele acestea s-a trecut de asemenea la efectuarea ultimelor lucrări de finisaj la turnătorie, la halele şi cuptorul de coacere anozi. Avansate sunt lucrările privind montajul cuvelor şi al conductorilor de aluminiu. Constructorii slătineni, desfăşurînd larg întrecerea socialistă, aplică cu succes metodele noi de lucru. Bunăoară prin folosirea pe scară largă a prefabricatelor preturnate pe şantier ei au scurtat execuţia lucrărilor cu 160 zile şi au economisit un volum de 4 000 m.c. material lemnos. Remorcă dormitor modernizată PIATRA NEAMŢ (Agerpres). Colectivul uzinei metalurgice „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ a realizat de curînd o remorcă dormitor modernizată, cu 8 paturi, destinată mecanizatorilor de pe ogoare sau altor muncitori care lucrează pe diferite şantiere. Prin unele modificări interioare, remorca poate servi şi ca birou, bucătărie, cantină sau club. Perfecţionările aduse, au făcut ca noua remorcă să fie mai uşoară decit vechiul tip, cu aproximativ 1500 kg. De asemenea, ea poate fi repede deplasată. Azi începe Campionatul balcanic de baschet masculin La numai cîteva zile, după Jocurile Balcanice de atletism, Bucureştiul este din nou gazda unei noi competiţii balcanice de mare amploare. In sala sporturilor Floreasca din Capitală începe astăzi cea de-a Vl-a ediţie a Campionatului balcanic de baschet masculin, la care participă reprezentativele R. P. Bulgaria, Greciei, R.S.P. Iugoslavia, Turciei şi R. P. Româno. In afară de concurs va evolua echipa secundă a ţării noastre. întrecerea reprezintă o dublă importanţă întrucît pe baza rezultatelor obţinute, două echipe se vor califica pentru campionatul european masculin de baschet de la Moscova, alături de selecţionatele Iugoslaviei şi Bulgariei calificate în urma europenelor de la Wroclaw. Programul zilei de astăzi este următorul : orele 16,00 — festivitate de deschidere, orele 17,00 — R. P. Romînă AR. P. Romînă B, orele 18,30 Grecia- R.S.F. Iugoslavia, orele 20,00 — Turcia — R. P. Bulgaria. Instalaţie modernă de încleiere CLUJ (coresp. R.I.). Recent, la fabrica de mobilă „Libertatea“ a fost pusă în funcţiune o instalaţie modernă de încleiere, cu ajutorul căreia timpul la respectiva operaţie se reduce de la două ore la numai 6 minute. Utilajul creat de fabricile „Mecanica" din Roman şi „Electronica“Bucureşti va duce la o simţitoare creştere a productivităţii şi a calităţilor operaţiilor. Emisiune filatelică Cu prilejul celui de al III-lea „Concurs şi Festival internaţional George Enescu 1964“, Direcţia generală P.T.T.R. a emis o serie specială de mărci poştale în cinstea acestei însemnate manifestări muzicale mondiale. Această serie e formată din următoarele patru valori : 10 bani, care înfăţişează afişul concursului ; 55 bani — Enescu la pian ; 1,60 lei — Medalia festivă şi 1,75 lei — Bustul lui George Enescu. Cum va fi vremea Pentru zilele de 17, 18 şi 19 septembrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme călduroasă şi relativ frumoasă, cu cer variabil. înourări mai accentuate se vor produce în vestul şi nord-vestul ţării, unde vor cădea ploi locale. Temperatura în scădere uşoară la sfîrşitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 7 la 17 grade, iar maximele între 21 la 31 grade. 2000 Învăţătoarea Demetra Gustea de la şcoala generală de 8 ani nr. 122, este întîmpinată de micii şcolari cu buchete de flori Elevii şcolii generale de 8 ani nr. 3 de pe Şos. Nicolae Titulescu şi-au început anul şcolar într-un local nou cu 15 săli de clasă Foto : I. POPOVICI Secţie nouă intrată în funcţiune La Fabrica de obiecte sanitare din porţelan din Capitală, a intrat în funcţiune secţia de placaje ceramice, cu o capacitate anuală de 385 000 m.p. Aici se produc plăcuţe ceramice smălţuite, în forme şi culori diferite, care se folosesc în construcţiile de locuinţe şi industriale, atît în exterior, la faţade, cît şi în interior, în holuri, băi, bucătării etc. Datorită dimensiunilor mici, noile produse pot fi aplicate cu uşurinţă pe diferite profiluri de arhitectură. De asemenea, prin combinaţii coloristice, cu ele se pot obţine diverse mozaicuri şi desene. Procesul tehnologic este complet mecanizat și în parte automatizat. (Agerpres). SEPTEMBRIE 114 Au început şcolile — cu flori, cu zîmbete, cu urări — ca în fiecare septembrie. S-au umplut clasele — cu copii, cu larmă, cu veselie — ca în fiecare septembrie. Şi totuşi, acest septembrie nu este ca oricare altul. Septembrie 1964 — este septembrie căruia anul îi dăruie o identitate şi o semnificaţie cu totul deosebită, în lungul şir de „septembrie“ din viaţa şcolii romîneşti. Cronicarul poate consemna : septembrie 1964 devine aproape un nume. Numele unui eveniment foarte important în istoria învăţămintului nostru , ca în puţine alte ţări ale lumii a fost generalizat invăţămîntul de 8 ani, durata şcolii de cultură generală prelungindu-se totodată la 12 ani. Acesta este faptul care cuprinde în el o sumedenie de alte fapte ilustratoare despre trecerea şcolii noastre pe o altă treaptă. Septembrie 1964 — ilustrează, de asemenea, o proporţie : aproape un sfert din populaţia ţării (peste 4 milioane de tineri) este cuprins în învăţămînt. Aproape fiecare al patrulea cetăţean al ţării este ori elev ori student ! Proporţie emoţionantă şi născătoare de mîndrie. Dar nu numai atît. Nu a mai fost de ajuns că oamenii acestei ţări învaţă, a devenit important şi cît învaţă. Adică la ce înălţime se ridică ştacheta cunoştinţelor absolut obligatorii cu care trebuie să fie înarmat cel care are ...cea mai „puţină“ şcoală ! Şi septembrie 1964 a dat răspunsul : opt clase, adică 8 ani trebuie să înveţe fiecare copil ca să poată merge mai departe. Şi 12 ani ca să poată intra la facultate. Iar durata şcolii, hotărită de acest septembrie, a fost impusă de acest 1961 ,in care economia socialistă revendică oameni solid pregătiţi, in care tehnica modernă solicită cadre pricepute, în care cultura cere minţi luminate. Şi pentru asta, septembrie 1964 a inaugurat 4609 de săli noi de clasă, pentru a putea fi destul de încăpătoare pentru toţi copiii ţării, de la băiatul pădurarului din munţii Rodnei şi pînă la feciorul pescarului din îndepărtatele Întinderi ale Deltei. Şi ca să nu-i lipsească nimănui nimic, septembrie 1964 a revărsat pe băncile şcolilor 20 800 000 de „geografii“, „aritmetici“, „fizici“ şi toate cele de care au nevoie copiii pentru cei 8 ani de şcoală. Manuale care costă statul peste 100 de milioane Iei, dar care pe niciunul din părinţi nu i-a costat nimic. Şi septembrie a adus planuri şi programe noi de învăţămînt , pe măsura cerinţelor actuale ale şcolii generale, şi a adus profesori noi ca să poată face faţă avalanşei celor 3 600 000 de elevi care au populat ieri şcolile, şi a înzestrat clasele şi laboratoarele cu mobilier şi material didactic nou reprezentînd 200 de milioane lei, şi a oferit copiilor noile uniforme pe care le-au înnoit ieri. Dar mai presus de orice, a ridicat şcoala românească pe o nouă treaptă a învăţămintului general de 8 ani. Iar asta înseamnă o nouă treaptă a culturii, urcată în acest septembrie 1964. PIA RADULESCU