Romînia Liberă, februarie 1965 (Anul 23, nr. 6312-6335)
1965-02-14 / nr. 6323
ti astăzi, cu aspectul citadin modern, cîţi au venit să lucreze aici în marile întreprinderi şi au rămas cetăţeni ai oraşului? Cam greu de ieşit la liman cu o astfel de socoteală ! Şi oare cîţi dintre ei pun umărul, în calitate de cetăţeni, la gospodărirea oraşului, la întreţinerea curăţeniei, a spaţiilor verzi cu flori multicolore, despre care li s-a dus vestea, la întreţinerea apartamentelor din blocurile noi în care locuiesc ? Presupunem că toţi, sau aproape toţi. Altfel n-ar arăta oraşul aşa cum arată, n-ar fi dobîndit rezultate care la uşă copiii aducîndu-i la cunoştinţă lui „tanti Dumitru“ că cineva a rupt flori sau a călcat pe iarbă, aici se hotărăsc unele treburi pe care acum locatarii le consideră ale lor, ale tuturor. Ce păcat că nu e vară, să poţi privi graţioasele flori, colorate cu atîta delicateţă şi îngrijite cu atîta bunăvoinţă ! Dar va trebui să revenim la „tanti Dumitru“ şi la copiii ei fruntaşi la îngrijirea spaţiilor verzi. Să-l cunoaştem şi pe Petruş Cucu şi pe alţii, s-o însoţim pe deputata Petranca Dumitru, candidată şi acum în circumscripţia electorală 25, într-o mică plimbare, în care dînsa să ne prezinte spaţiile verzi ale cartierului, iar noi să ne bucurăm de frumuseţea şi parfumul florilor. Şi nu numai, pe dînsa. Florile, verdeaţa din Oneşti sînt renumite şi meritul e pe deantregul al miilor de cetăţeni ai oraşului. ★ Oraşul Oneşti are, la orice reprezentare grafică cu date comparative, curbe cu ascensiuni rapide. In trecut (şi asta înseamnă cîţiva ani în urmă), în prezent sau în viitor, începutul, acum aproape zece ani, a însemnat de pildă, 105 apartamente. După un deceniu, cifra a crescut la circa 7 000 de apartamente. Nu e o limită ci un element de comparaţie pentru o altă curbă care, în cîţiva ani, se va îndrepta din nou în sus, mereu şi rapid, în sus. Apariţia blocurilor noi de locuinţe pentru cei care veneau să lucreze în marile complexe industriale, a adus însă, pe lingă semnificaţia unor elemente noi în dezvoltarea oraşului apărut La început, înainte de a fi o noţiune geografică, Dobrogea s-a impus adolescenţei mele îndepărtate ca una poetică: „cum subit illius tristissima noctis imago", cînd îmi revine în minte amintirea acelei nopţi... Era scandat melancolic în orele de latină versul nostalgic al nefericitului Ovidiu, osîndit de o augustă cruzime să-şi trăiască schimnicia printre „sarmaţii bărboşi“ în pustia de gheaţă a Pontului Euxin... Refăceam mental tragedia delicatului şi rafinatului poet curtean, gonit dintr-o Romă a tuturor voluptăţilor la periferia de pe atunci a lumii. înainte de a fi pus vreodată piciorul pe pămîntul Dobrogei, Tomisul şi Pontul Euxin făceau în mintea mea o unitate a talazurilor şi a tristeţii, sortită să oprească în deznădejde o legendară şi nemeritată recluziune : „cum subit illius tristissima noctis imago...“. Au venit apoi, prin intermediul unor manuale de geografie obtuze, noţiunile concrete : Dobrogea, provincia pămîntului sterp şi sărac, unde, intr-un peisaj amintind profilul unei Anatolii prăpădite, îşi duceau traiul blestemat mai multe seminţii. Solicitată insistent, memoria refuză totuşi să reînvie alte amănunte decit cele legate de imaginea Aurel Baranga unor sate sărace şi resemnate, tăiate de drumuri prăfoase, pe care umblau parcă fără ţintă, sub povara samarelor, măgăruşii. Şi era un tablou de o asemenea crîncenă sărăcie, încît şi clinii Dobrogei, hămesiţi şi singuri, păreau pauperi şi mofluzi sub pîrjolul unui soare hain. Primul contact cu Dobrogea, mai exact cu oraşul, cu oamenii, s-a petrecut în Constanţa imediat după primul război mondial şi n-am să uit niciodată emoţia acelei întîlniri. Descopeream un univers pestriţ, colorat divert, agitat, port febril trăind o prosperitate falsă şi gălăgioasă: negustori, cămătari, contrabandişti, misiţi, ofiţeri de marină, uniforme de operetă, jocuri de noroc, cafenele, localuri de noapte, o trepidaţie cosmopolită, ţipătoare şi indecentă, ascunzînd numai parţial, sub stratul gros de fard, realitatea. Realitatea am văzut-o într-o dimineaţă vînătă în port. Flămînzi, storşi de vlagă, într-un oraş care mistuia nocturn sume fabuloase, docherii încrucişaseră braţele lor grele ca nişte vîsle, l-am văzut intr-o dimineaţă în portul amuţit ca prin farmec şi am înţeles atunci, fără să mai fie nevoie de alte explicaţii, că adevărul şi viaţa nu se aflau în cazinoul luminat feeric, unde evoluau pe parchete luminate savant graţioase fracuri ecuatoriale, ci acolo jos, în port, lîngă apa vînătă şi necăjită ca , feţele oamenilor, acolo în port unde sute de fiinţe umane ajunse la pragul cel mai scoborît al răbdării, încrucişaseră braţele lor tatuate cu vine groase ca odgoanele de corabie, într-o tăcere grea, minerală. Iar dincolo de oraş era litoralul cu aşezările lui pleoştite, prăfuite, peticite, un Isarlîc calic şi „pitoresc“ pe gustul sofisticat al unor snobi, vilegiaturişti de o săptămînă, încîntaţi să-şi odihnească retina obosită la Ostanda în peisajul patriarhal al mizeriei fruste, al măslinilor sălbatici, în ambianţa drumurilor ciobite şi a unei plaje inculte, peste care sunau nostalgic chemări de minarete. Apoi a venit ca un miracol a doua naştere geologică şi istorică a provinciei, de nerecunoscut astăzi pe vreuna din coordonatele ei trecute. Agricultura socialistă a dezminţit (Continuare în pag. 2-a) IARNA, LA MARE Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! amilii liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XXIII nr. 6323 6 pagini 30 bani Duminică 14 februarie 1065 ŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI De la tradiţie la faimă. Oneşti — oraş premiat în întrecerea patriotică pe ţară De fapt, definirea sau încercarea de definire a acestei aşezări noi pe locul uneia mai vechi, cu îndepărtate urme în istorie, încercarea de prezentare a acestui oraş construit în limitele a două magistrale, elemente principale în planul de sistematizare, hotărînd rînduiala blocurilor, a instituţiilor, a magazinelor, le-au făcut foarte mulţi. Despre Oneşti, oraşul blocurilor moderne, oraşul care nu mai aminteşte de vechiul tîrguşor, s-au scris în versuri şi proză atîtea cuvinte avîntate, încît îţi pare greu să găseşti elemente noi. Dincolo de impresia pe care ţi-o formezi despre oraşul acesta, privindu-l, străbătîndu-i străzile, cercetîndu-i originile şi vechea înfăţişare în fotografii ori alte mărturii de demult există şi alte posibilităţi de informare, alte posibilităţi de cunoaştere a vieţii de aici. Lumea aceasta care, mai ales în orele înserării, inundă străzile, mulţimea care forfoteşte în magazine, pe străzi, la cinematografe, formează populaţia oraşului. Cîţi au rămas pe aici, dintre cei ce locuiau şi în vechiul tîrg al Oneştiului, cîţi au văzut oraşul nou, apărînd bloc cu bloc, stradă cu stradă, pînă la aşezarea închegată de i-au adus primul loc în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşelor. E drept că acum zăpada a acoperit şi străzile şi spaţiile verzi. Dar gospodinele păstrează lădiţele în care se pregătesc răsaduri, păstrează şi seminţele pe sorturi, în punguliţe bine împachetate. Unde le-am văzut? în mai multe locuri, dar cu deosebire la soţii Petranca şi Lazăr Dumitru, el preşedintele comitetului de locatari din blocurile 6—8 din stradaProgresului, ca preşedinta comisiei de femei. Pachetele cu seminţe stau stivuite în cutii, ca la farmacie. Aici sînt seminţele de pansele, cole de garofiţe, de narcise, stînjenei, iasomie, gladiole, dalii şi cîte or mai fi, iar sub scări stau lădiţele unde se vor pregăti răsadurile. Deci, aici stă o parte din grădinile oraşului. Anul trecut au fost numai în micul cartier de aici peste 10 800 fire, anul acesta, de cum s-o desprimăvăra, cîte vor mai fi ? Mai multe şi poate mai variate, în apartamentul soţilor Dumitru, care colaborează în munca obştească aşa cum colaborează de mulţi ani în căsnicie, s-au purtat şi se poartă multe discuţii despre treburi comune ale locatarilor, aici bat pe valea Trotuşului, unele probleme mai prozaice, de vieţi, dar de loc de neglijat. Casele frumoase şi confortabile se cer şi bine întreţinute. Şi asta o puteau face bine, cu rost, cu drag de apartamentele în care locuiau, numai locatarii lor. Nu prea de multă vreme au apărut preocupările acestea. Nu prea de multă vreme s-a creat tradiţia aceasta a îngrijirii caselor şi spaţiilor verzi şi locurilor de joacă pentru copii, a păstrării curăţeniei, treabă la care să muncească, alături, deputaţi, comitete de locatari, comitete de cetăţeni şi cetăţenii înşişi. Dar ea s-a conturat din ce în ce mai temeinic şi dac-ar fi s-o reprezentăm grafic — ceea ce, să recunoaştem, e dificil — am avea de-a face cu o curbă ascendentă destul de abruptă în urcuş, o curbă care ar urma fidel altele, în alte grafice, reprezentînd dezvoltarea, în diferite sectoare, a oraşului. Pentru anul trecut ar trebui să marcăm această preocupare cu un punct roşu sau poate cu altceva, care s-o deosebească de celelalte rezultate, din ceilalţi ani. Tradiţia în gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului s-a transformat în faimă. Oneştenii au adăugat farmecului oraşului lor o nouă semnificaţie dată de rezultatele foarte bune, cunoscute şi apreciate în rîndul tuturor oraşelor din ţară, din întrecerea patriotică desfăşurată pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşelor în 1964. Cînd îi priveşti pe oneşteni şi le remarci tinereţea şi te gîndeşti la LUCIA MANOLESCU (Continuare în pag. 5-a) i ’ - * iga ‡ :‚S4e‹” ■ » . I .......... * * m sm s ?, rm v* wwm " «w m r’mtumrrr lif §%% m ;· tt m m m 8 ■m.nia* ' ***** › Ifi J Igi tfSI * S ‡ »†* tmm if V ‚MM • 1*1 • Sff ’ wm■■ r * ?*r m.«me ^ L”* ‘ '* »• *» r «m * * Onești 1965 Imagini convingătoare Broşura „Regiunea Galaţi în plină dezvoltare“ , apărută recent, se impune cititorilor atît prin conţinutul său cit şi prin prezentarea grafică. Pornind de la aspecte generale care oferă cititorului imaginea marilor realizări de pe cuprinsul patriei in toate domeniile de activitate, broşura consemnează în amănunt tot ce s-a înfăptuit în regiune. Sunt prezentate marile construcţii din regiune printre care Combinatul siderurgic Galaţi, cu primele obiective terminate sau în anumite stadii de construcţie, Grupul chimic industrial Brăila, cu combinatele de celuloză şi hîrtie din stuf, Combinatul de fire artificiale, modernele unităţi de industrializare a lemnului de la Brăila şi Focşani şi altele. Un capitol se referă la dezvoltarea şi înzestrarea agriculturii socialiste. Se menţionează aici că în ultimii ani agricultura a fost înzestrată cu peste 2 800 tractoare, 2 700 combine, 4 700 semănători şi alte maşini agricole perfecţionate. In capitolul intitulat „Se îmbunătăţeşte continuu nivelul de trai al oamenilor muncii", se scoate în evidenţă că în ultimii 4 ani, s-au construit 12.000 apartamente, şcoli noi cu 1 200 săli de clasă, peste 130 de magazine comerciale şi alte obiective de interes social şi cultural. Conţinutul broşurii este completat cu numeroase fotografii şi grafice. L. BASSERO corespondentul „României libere“ u Studenţii din patria noastră au petrecut o vacanţă de iarnă plăcută. Aproape 7 000 de studenţi din toate centrele universitare ale ţării au fost găzduiţi în 40 de cabane turistice ca şi în taberele organizate la Sinaia, Predeal, Buşteni etc. în clişeu , frumoasa staţiune Poiana Braşov, unde numeroşi studenţi au făcut excursii. Foto : NICU VASILE SE ÎNTOCMEŞTE Un nou ghid al oraşului Bucureşti Un colectiv din cadrul Comitetului de cultură şi artă al oraşului Bucureşti lucrează în prezent la elaborarea unui nou ghid al capitalei, menit să corespundă şi cerinţelor Oficiului Naţional de Turism. Prin consultarea acestui ghid, vizitatorii vor putea cunoaşte monumentele de istorie şi de artă, viaţa culturală şi artistică a capitalei. Un prim capitol al noului ghid va fi consacrat diferitelor muzee de pe raza oraşului Bucureşti, iar un altul va prezenta monumentele de arhitectură şi de sculptură ale oraşului. Vor fi înfăţişate totodată diverse locuri şi case istorice. Parcurile şi grădinile din Bucureşti şi împrejurimi, teatrele, cinematografele, sălile de expoziţii, sălile şi terenurile de sport, hotelurile, restaurantele, principalele magazine, precum şi alte adrese utile, vor face obiectivul unui alt capitol al ghidului. El va fi întregit cu desene, fotografii şi cu diverse hărţi-itinerar, cu adresele şi mijloacele de transport spre principalele hoteluri, restaurante, teatre, cinematografe. Noul ghid al oraşului Bucureşti urmează a fi editat în limba română și în limba franceză. ----------------------------------------------------------------------------------------------------- ÎN ACEST NUMĂR: • Caracteristici principale ale sistemului fiscal al R. P. R. de I. TULPAN, adjunct al ministrului finanțelor (pag. a 2-a) • Regiunile patriei în plină dezvoltare: MARAMURES • RESURSELE DE APA DIN IARĂ §I FOLOSIREA LOR de V. CHIRIAC, vice-președinte al Comitetului de stat al Apelor (pag. a 4-a) (pag. a 3-a) „Decada teatrelor dramatice“ în vederea stimulării activităţii teatrelor dramatice şi a creşterii calităţii artistice a spectacolelor, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va organiza anul acesta în lunile mai-iunie „Decada teatrelor dramatice“. La această manifestare vor participa teatre dramatice din Capitală şi din ţară cu cele mai bune spectacole prezentate în premieră în stagiunile 1963—1964 şi 1964—1965. Se va da prioritate spectacolelor cu piese contemporane şi îndeosebi cu opere ale dramaturgiei naţionale. Selecţionarea spectacolelor va fi făcută de către o comisie a Consiliului teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. La prima etapă, în vederea selecţionării celor mai bune spectacole, pot participa colectivele tuturor teatrelor dramatice din ţară cu cîte două spectacole, din care cel puţin unul cu o piesă originală. Faza de selecţionare va avea loc între 1 martie şi 1 mai. In această perioadă, comisia de selecţionare a Consiliului teatrelor se va deplasa la toate teatrele care şi-au anunţat participarea la decadă. Faza finală, la care vor lua parte colectivele selecţionate în prima etapă, va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lunii mai — începutul lunii iunie. (Agerpres). Alt produs la Govora: silicagelul GOVORA (coresp. R. 1.). — La Uzinele de produse sodice din Govora s-a realizat un nou produs. Este vorba de un compus al silicatului de sodiu denumit silicagel. Cercetările şi experienţele făcute pînă acum au scos în evidenţă caracteristicile superioare ale noului produs care va fi folosit la uscarea gazelor şi ca suport de catalizator în unităţile industriei petrochimice din ţara noastră. Pregătirile elevilor pentru examenul de maturitate Ar putea părea Bf W B oarecum prematur B J® B să discutăm acum, BJS m in luna februarie, mWl sa despre un evenim H A? ment școlar care BI ISS va avea loc abia în TM TM iunie , examenul de maturitate. Intr-adevăr, timpul care ne desparte calendaristic de acest eveniment pare încă lung, dar tradus în limbaj şcolar el însumează mai puţin de două trimestre. Iată de ce pregătirea pentru examenul de maturitate polarizează în mod firesc încă de pe acum atît preocupările elevilor din clasele a XI-a, cît şi ale părinţilor lor şi ale profesorilor. Intr-adevăr strădania pentru rezultate cît mai bune la învăţătură se cere tocmai acum susţinută cu mai multă grijă şi perseverenţă. In primul rînd prin respectarea fidelă a programului zilnic de învăţătură — cu egală atenţie pentru toate disciplinele — indiferent dacă corespund sau nu preferinţelor individuale sau dacă sunt sau nu prevăzute în programa examenului de maturitate. Dar dacă disciplinarea proprie a muncii este un factor esenţial, nu mai puţin important este şi ajutorul pe care profesorii trebuie să-l acorde elevilor care se pregătesc pentru absolvire. Şi în acest sens, gama posibilităţilor pe care Ie au la îndemînă cadrele didactice este foarte largă : urmărirea atentă a activităţii fiecăruia, accentuarea asupra acelor materii la care elevii vădesc dificultăţi, luarea de măsuri eficiente şi rapide în cazurile în care rezultatele sunt nemulţumitoare, întărirea disciplinei şi sporirea răspunderii elevilor faţă de învăţătură, solicitarea dozată dar constantă a eforturilor, astfel ca elevii să poată munci raţional şi ordonat. Cum în acest trimestru vor spori preocupările şi pentru recapitularea materiei în vederea examenului de maturitate, la multe şcoli medii din ţară cadrele didactice au şi fixat şi programat activităţile pentru facilitarea recapitulărilor, lecţiile de sinteză, orele de consultaţii. Sunt posibilităţi utile de ajutorare în pregătire a elevilor, de care aceştia trebuie să se folosească cit mai mult. Preocupările actuale ale elevilor din ultima clasă cuprind insă în sfera lor şi ceea ce va fi „după” — după ce vor fi absolvit examenul de maturitate şi vor păşi spre profesiunea aleasă potrivit însuşirilor şi preferinţelor lor. Mulţi dintre ei sînt deja hotărîţi asupra meseriei pentru care vor opta — iar faptul le conferă întotdeauna surplus de elan şi de seriozitate în pregătire. Dar sînt şi alţii care pendulează între două-trei variante, care azi se dezic de hotărirea de ieri sau care, şi mai simplu, spun că „o să văd eu după examen“. Din experienţa anilor trecuţi, s-a constatat că tocmai aceştia sunt mai slabi la învăţătură şi mereu ameninţaţi de corijente. Şi spre ei trebuie să-şi îndrepte in mod deosebit atenţia colectivul clasei şi cadrele didactice, în multe şcoli, organizaţiile de tineret au iniţiat cicluri de conferinţe privind orientarea profesională, au făcut sondaje, discuţii care s-au dovedit foarte utile. Au fost organizate şi acţiuni pe plan mai mare : în Capitală, de pildă, a avut loc o adunare a elevilor din clasele a XI-a ale şcolilor bucureştene cu reprezentanţi ai conducerilor unor instituţii de învăţămînt superior, în care aceştia din urmă au vorbit elevilor despre diferitele profesiuni. Sunt iniţiative foarte interesante care se cer preluate şi extinse şi de alte şcoli medii din ţară, ele constituind un real ajutor dat elevilor în alegerea viitorului lor drum în viaţă. In acelaşi timp însă, ele trebuie dublate de atenţia sporită a părinţilor, de statul lor matur, judicios, bazat pe deplina cunoaştere a aptitudinilor pe care le-au vădit copiii lor și a profesiunii în care ar putea fi cel mai bine valorificate. Este perioada în care examenul de maturitate trebuie cît mai bine pregătit, fără să omitem însă nici ce va fi „după examen"... " TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a proclamării independenţei — ziua naţională a acestei ţări. Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane a transmis preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române mulțumiri pentru felicitările adresate.