Romînia Liberă, februarie 1965 (Anul 23, nr. 6312-6335)

1965-02-14 / nr. 6323

t­i astăzi, cu aspectul citadin modern, cîţi au venit să lucreze aici în ma­rile întreprinderi şi au rămas cetă­ţeni ai oraşului? Cam greu de ie­şit la liman cu o astfel de socoteală ! Şi oare cîţi dintre ei pun umărul, în calitate de cetăţeni, la gospodări­rea oraşului, la întreţinerea curăţe­niei, a spaţiilor verzi cu flori multi­colore, despre care li s-a dus vestea, la întreţinerea apartamentelor din blocurile noi în care locuiesc ? Pre­supunem că toţi, sau aproape toţi. Altfel n-ar arăta oraşul aşa cum arată, n-ar fi dobîndit rezultate care la uşă copiii aducîndu-i la cunoştin­ţă lui „tanti Dumitru“ că cineva a rupt flori sau a călcat pe iarbă, aici se hotărăsc unele treburi pe care a­­cum locatarii le consideră ale lor, ale tuturor. Ce păcat că nu e vară, să poţi privi graţioasele flori, colorate cu atîta delicateţă şi îngrijite cu a­­tîta bunăvoinţă ! Dar va trebui să revenim la „tanti Dumitru“ şi la copiii ei fruntaşi la îngrijirea spa­ţiilor verzi. Să-l cunoaştem şi pe Pe­­truş Cucu şi pe alţii, s-o însoţim pe deputata Petranca Dumitru, candi­dată şi acum în circumscripţia elec­torală 25, într-o mică plimbare, în care dînsa să ne prezinte spaţiile verzi ale cartierului, iar noi să ne bucurăm de frumuseţea şi parfu­mul florilor. Şi nu numai, pe dînsa. Florile, verdeaţa din Oneşti sînt re­numite şi meritul e pe deantregul al miilor de cetăţeni ai oraşului. ★ Oraşul Oneşti are, la orice repre­zentare grafică cu date comparative, curbe cu ascensiuni rapide. In tre­cut (şi asta înseamnă cîţiva ani în urmă), în prezent sau în viitor, în­ceputul, acum aproape zece ani, a însemnat de pildă, 105 apartamente. După un deceniu, cifra a crescut la circa 7 000 de apartamente. Nu e o limită ci un element de comparaţie pentru o altă curbă care, în cîţiva ani, se va îndrepta din nou în sus, mereu şi rapid, în sus. Apariţia blocurilor noi de locuinţe pentru cei care veneau să lucreze în marile complexe industriale, a adus însă, pe lingă semnificaţia unor elemente noi în dezvoltarea oraşului apărut La început, înainte de a fi o no­ţiune geografică, Dobrogea s-a im­pus adolescenţei mele îndepărtate ca una poetică: „cum subit illius tristissima noctis imago", cînd îmi revine în minte amintirea acelei nopţi... Era scandat melancolic în orele de latină versul nostalgic al nefericitului Ovidiu, osîndit de o au­gustă cruzime să-şi trăiască schim­­nicia printre „sarmaţii bărboşi“ în pustia de gheaţă a Pontului Euxin... Refăceam mental tragedia delicatu­lui şi rafinatului poet curtean, go­nit dintr-o Romă a tuturor voluptă­ţilor la periferia de pe atunci a lu­mii. înainte de a fi pus vreodată piciorul pe pămîntul Dobrogei, To­misul şi Pontul Euxin făceau în mintea mea o unitate a talazurilor şi a tristeţii, sortită să oprească în deznădejde o legendară şi nemerita­tă recluziune : „cum subit illius tris­tissima noctis imago...“. Au venit apoi, prin intermediul unor manuale de geografie obtuze, noţiunile concrete : Dobrogea, pro­vincia pămîntului sterp şi sărac, unde, intr-un peisaj amintind profi­lul unei Anatolii prăpădite, îşi du­ceau traiul blestemat mai multe se­minţii. Solicitată insistent, memoria refuză totuşi să reînvie alte amă­nunte decit cele legate de imaginea Aurel Baranga unor sate sărace şi resemnate, tăia­te de drumuri prăfoase, pe care um­blau parcă fără ţintă, sub povara samarelor, măgăruşii. Şi era un ta­blou de o asemenea crîncenă sără­cie, încît şi clinii Dobrogei, hămesiţi şi singuri, păreau pauperi şi mofluzi sub pîrjolul unui soare hain. Primul contact cu Dobrogea, mai exact cu oraşul, cu oamenii, s-a pe­trecut în Constanţa imediat după primul război mondial şi n-am să uit niciodată emoţia acelei întîlniri. Descopeream un univers pestriţ, co­lorat divert, agitat, port febril trăind o prosperitate falsă şi gălăgioasă: negustori, cămătari, contrabandişti, misiţi, ofiţeri de marină, uniforme de operetă, jocuri de noroc, cafe­nele, localuri de noapte, o trepidaţie cosmopolită, ţipătoare şi indecentă, ascunzînd numai parţial, sub stra­tul gros de fard, realitatea. Realita­tea am văzut-o într-o dimineaţă vînătă în port. Flămînzi, storşi de vlagă, într-un oraş care mistuia noc­turn sume fabuloase, docherii încru­cişaseră braţele lor grele ca nişte vîsle, l-am văzut intr-o dimineaţă în portul amuţit ca prin farmec şi am înţeles atunci, fără să mai­ fie nevoie de alte explicaţii, că adevă­rul şi viaţa nu se aflau în cazinoul luminat feeric, unde evoluau pe par­chete luminate­ savant graţioase fracuri ecuatoriale, ci acolo jos, în port, lîngă apa vînătă şi necăjită ca , feţele oamenilor, acolo în port unde sute de fiinţe umane ajunse la pra­gul cel mai scoborît al răbdării, în­crucişaseră braţele lor tatuate cu vine groase ca odgoanele de corabie,­­ într-o tăcere grea, minerală. Iar dincolo de oraş era litoralul cu aşezările lui pleoştite, prăfuite, peticite, un Isarlîc calic şi „pito­resc“ pe gustul sofisticat al unor snobi, vilegiaturişti de o săptămînă, încîntaţi să-şi odihnească retina o­­bosită la Ostanda în peisajul patri­arhal al mizeriei fruste, al măslini­lor sălbatici, în ambianţa drumuri­lor ciobite şi a unei plaje inculte, peste care sunau nostalgic chemări de minarete. Apoi a venit ca un miracol a doua naştere geologică şi istorică a pro­vinciei, de nerecunoscut astăzi pe vreuna din coordonatele ei trecute. Agricultura socialistă a dezminţit (Continuare în pag. 2-a) IARNA, LA MARE Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ­amilii liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XXIII nr. 6323 6 pagini 30 bani Duminică 14 februarie 1065 ŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI De la tradiţie la faimă. Oneşti — oraş premiat în întrecerea patriotică pe ţară De fapt, definirea sau încercarea de definire a acestei aşezări noi pe locul uneia mai vechi, cu îndepărtate urme în istorie, încercarea de pre­zentare a acestui oraş construit în limitele a două magistrale, elemente principale în planul de sistematizare, hotărînd rînduiala blocurilor, a in­stituţiilor, a magazinelor, le-au fă­cut foarte mulţi. Despre Oneşti, o­­raşul blocurilor moderne, oraşul care nu mai aminteşte de vechiul tîrguşor, s-au scris în versuri şi pro­ză atîte­a cuvinte avîntate, încît îţi pare greu să găseşti elemente noi. Dincolo de impresia pe care ţi-o formezi despre oraşul acesta, pri­­vindu-l, străbătîndu-i străzile, cer­­cetîndu-i originile şi vechea înfă­ţişare în fotografii ori alte mărturii de demult există şi alte posibilităţi de informare, alte posibilităţi de cu­noaştere a vieţii de aici. Lumea a­­ceasta care, mai ales în orele înse­rării, inundă străzile, mulţimea care forfoteşte în magazine, pe străzi, la cinematografe, formează populaţia oraşului. Cîţi au rămas pe aici, din­tre cei ce locuiau şi în vechiul tîrg al Oneştiului, cîţi au văzut oraşul nou, apărînd bloc cu bloc, stradă cu stradă, pînă la aşezarea închegată de i-au adus primul loc în întrecerea pa­triotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşelor. E drept că acum zăpada a acoperit şi străzi­le şi spaţiile verzi. Dar gospodinele păstrează lădiţele în care se pregă­tesc răsaduri, păstrează şi seminţele pe sorturi, în punguliţe bine îm­pachetate. Unde le-am văzut? în mai multe locuri, dar cu deosebire la soţii Petranca şi Lazăr Dumitru, el preşedintele comitetului de loca­tari din blocurile 6—8 din strada­­Progresului, ca preşedinta comisiei de femei. Pachetele cu seminţe stau stivuite în cutii, ca la farmacie. Aici sînt seminţele de pansele, cole de garofiţe, de narcise, stînjenei, iaso­mie, gladiole, dalii şi cîte or mai fi, iar sub scări stau lădiţele unde se vor pregăti răsadurile. Deci, aici stă o parte din grădinile oraşului. Anul trecut au fost numai în micul car­tier de aici peste 10 800 fire, anul a­­­cesta, de cum s-o desprimăvăra, cîte vor mai fi ? Mai multe şi poate mai variate, în apartamentul soţilor Dumitru, care colaborează în munca obştească aşa cum colaborează de mulţi ani în căsnicie, s-au purtat şi se poartă multe discuţii despre tre­buri comune ale locatarilor, aici bat pe valea Trotuşului, unele probleme mai prozaice, de vieţi, dar de loc de neglijat. Casele frumoase şi confor­tabile se cer şi bine întreţinute. Şi asta o puteau face bine, cu rost, cu drag de apartamentele în care locu­iau, numai locatarii lor. Nu prea de multă vreme au apărut preocupările acestea. Nu prea de multă vreme s-a creat tradiţia aceasta a îngrijirii ca­selor şi spaţiilor verzi şi locurilor de joacă pentru copii, a păstrării cu­răţeniei, treabă la care să munceas­că, alături, deputaţi, comitete de lo­catari, comitete de cetăţeni şi cetă­ţenii înşişi. Dar ea s-a conturat din ce în ce mai temeinic şi dac-ar fi s-o reprezentăm grafic — ceea ce, să re­cunoaştem, e dificil — am avea de-a face cu o curbă ascendentă destul de abruptă în urcuş, o curbă care ar urma fidel altele, în alte grafice, re­­prezentînd dezvoltarea, în diferite sectoare, a oraşului. Pentru anul tre­cut ar trebui să marcăm această preocupare cu un punct roşu sau poate cu altceva, care s-o deosebeas­că de celelalte rezultate, din ceilalţi ani. Tradiţia în gospodărirea şi în­frumuseţarea oraşului s-a transfor­mat în faimă. Oneştenii au adăugat farmecului oraşului lor o nouă sem­nificaţie dată de rezultatele foarte bune, cunoscute şi apreciate în rîn­­dul tuturor oraşelor din ţară, din în­trecerea patriotică desfăşurată pen­tru înfrumuseţarea şi buna gospodă­rire a oraşelor în 1964. Cînd îi priveşti pe oneşteni şi le remarci tinereţea şi te gîndeşti la LUCIA MANOLESCU (Continuare în pag. 5-a) i ’ - * iga ‡ :‚S4e‹” ■ » . I .......... * * m sm s ?, rm v* wwm­ " «w m r’mtumrrr lif §%% m ;· tt m m m 8 ■m.n­ia* ' ***** › Ifi J Igi t­fSI * S ‡ »†* tmm if V ‚MM • 1*1 • Sff ’ wm■■ r * ?*r m.«me ^ L”* ‘ '* »• *» r «m * * Onești 1965 Imagini convingătoare Broşura „Regiu­nea Galaţi în pli­nă dezvoltare“ , apărută recent, se impune citito­rilor atît prin conţinutul său cit şi prin prezenta­rea grafică. Por­nind de la aspec­te generale care oferă cititorului imaginea marilor realizări de pe cu­prinsul patriei in toate domeniile de activitate, broşura consemnează în amănunt tot ce s-a înfăptuit în regiune. Sunt prezentate marile construcţii din regiune printre care Combinatul siderurgic Galaţi, cu primele obiective terminate sau în anumite stadii de construcţie, Gru­pul chimic industrial Brăila, cu combinatele de celuloză şi hîrtie din stuf, Combinatul de fire artifi­ciale, modernele unităţi de indus­trializare a lemnului de la Brăila şi Focşani şi altele. Un capitol se referă la dezvol­tarea şi înzestrarea agriculturii so­cialiste. Se menţionează aici că în ultimii ani agricultura a fost în­zestrată cu peste 2 800 tractoare, 2 700 combine, 4 700 semănători şi alte maşini agricole perfecţionate. In capitolul intitulat „Se îmbu­nătăţeşte continuu nivelul de trai al oamenilor muncii", se scoate în evidenţă că în ultimii 4 ani, s-au construit 12.000 apartamente, şcoli noi cu 1 200 săli de clasă, peste 130 de magazine comerciale şi alte obiective de interes social şi cultu­ral. Conţinutul broşurii este comple­tat cu numeroase fotografii şi gra­fice. L. BASSERO corespondentul „României libere“ u Studenţii din patria noastră au petrecut o vacanţă de iarnă plăcută. Aproape 7 000 de studenţi din toate centrele universitare ale ţării au fost găzduiţi în 40 de cabane turistice ca şi în taberele organizate la Sinaia, Predeal, Buşteni etc. în clişeu , frumoasa staţiune Poiana Braşov, unde numeroşi studenţi au făcut excursii. Foto : NICU VASILE SE ÎNTOCMEŞTE Un nou ghid al oraşului Bucureşti Un colectiv din cadrul Comitetu­lui de cultură şi artă al oraşului Bucureşti lucrează în prezent la elaborarea unui nou ghid al capi­talei, menit să corespundă şi cerin­ţelor Oficiului Naţional de Turism. Prin consultarea acestui ghid, vizi­tatorii vor putea cunoaşte monu­mentele de istorie şi de artă, viaţa culturală şi artistică a capitalei. Un prim capitol al noului ghid va fi consacrat diferitelor muzee de pe raza oraşului Bucureşti, iar un altul va prezenta monumentele de arhi­tectură şi de sculptură ale oraşului. Vor­ fi înfăţişate totodată diverse locuri şi case istorice. Parcurile şi grădinile din Bucureşti şi împreju­rimi, teatrele, cinematografele, să­lile de expoziţii, sălile şi terenurile de sport, hotelurile, restaurantele, principalele magazine, precum şi alte adrese utile, vor face obiecti­vul unui alt capitol al ghidului. El va fi întregit cu desene, fotografii şi cu diverse hărţi-itinerar, cu adresele şi mijloacele de transport spre principalele hoteluri, restau­rante, teatre, cinematografe. Noul ghid al oraşului Bucureşti urmează a fi editat în limba româ­­nă și în limba franceză. -----------------------------------------------------------------------------------------------------­ ÎN ACEST NUMĂR: • Caracteristici principale ale sistemului fiscal al R. P. R. de I. TULPAN, adjunct al ministrului finanțelor (pag. a 2-a) • Regiunile patriei în plină dezvoltare: MARAMURES • RESURSELE DE APA DIN IARĂ §I FOLOSIREA LOR de V. CHIRIAC, vice-pre­­ședinte al Comitetului de stat al Apelor (pag. a 4-a) (pag. a 3-a) „Decada teatrelor dramatice“ în vederea stimulării activităţii teatrelor dramatice şi a creşterii calităţii artistice a spectacolelor, Co­mitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va organiza anul acesta în lunile mai-iunie „Decada teatrelor dramatice“. La această manifestare vor parti­cipa teatre dramatice din Capitală şi din ţară cu cele mai bune specta­cole prezentate în premieră în sta­giunile 1963—1964 şi 1964—1965. Se va da prioritate spectacolelor cu piese contemporane şi îndeosebi cu opere ale dramaturgiei naţionale. Selecţionarea spectacolelor va fi făcută de către o comisie a Consi­liului teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. La prima etapă, în vederea selec­ţionării celor mai bune spectacole, pot participa colectivele tuturor tea­trelor dramatice din ţară cu cîte două spectacole, din care cel puţin unul cu o piesă originală. Faza de selecţionare va avea loc între 1 martie şi 1 mai. In această perioadă, comisia de selecţionare a Consiliului teatrelor se va deplasa la toate teatrele care şi-au anunţat participarea la decadă. Faza finală, la care vor lua parte colectivele selecţionate în prima etapă, va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lunii mai — începutul lunii iunie. (Agerpres). Alt produs la Govora: silicagelul GOVORA (coresp. R. 1.). — La Uzinele de produse sodice din Go­vora s-a realizat un nou produs. Este vorba de un compus al silica­­tului de sodiu denumit silicagel. Cercetările şi experienţele făcute pînă acum au scos în evidenţă ca­racteristicile superioare ale noului produs care va fi folosit la uscarea gazelor şi ca suport de catalizator în unităţile industriei petrochimice din ţara noastră. Pregătirile elevilor pentru examenul de maturitate Ar putea părea Bf W B oarecum prematur B J® B să discutăm acum, BJS m in luna februarie, mWl sa despre un eveni­m H A? ment școlar care B­I I­SS va avea loc abia în TM TM iunie , examenul de maturitate. In­tr-adevăr, timpul care ne des­parte calendaristic de acest e­­veniment pare încă lung, dar tra­dus în limbaj şcolar el însumează mai puţin de două trimestre. Iată de ce pregătirea pentru examenul de maturitate polarizează în mod firesc încă de pe acum atît preocu­pările elevilor din clasele a XI-a, cît şi ale părinţilor lor şi ale profe­sorilor. Intr-adevăr strădania pen­tru rezultate cît mai bune la învă­ţătură se cere tocmai acum susţinu­tă cu mai multă grijă şi perseve­renţă. In primul rînd prin respec­tarea fidelă a programului zilnic de învăţătură — cu egală atenţie pen­tru toate disciplinele — indiferent dacă corespund sau nu preferinţe­lor individuale sau dacă sunt sau nu prevăzute în programa examenului de maturitate. Dar dacă disciplinarea proprie a muncii este un factor esenţial, nu mai puţin important este şi ajuto­rul pe care profesorii trebuie să-l acorde elevilor care se pregătesc pentru absolvire. Şi în acest sens, gama posibilităţilor pe care Ie au la îndemînă cadrele didactice este foarte largă : urmărirea atentă a activităţii fiecăruia, accentuarea a­­supra acelor materii la care elevii vădesc dificultăţi, luarea de măsuri eficiente şi rapide în cazurile în care rezultatele sunt nemulţumitoa­­re, întărirea disciplinei şi sporirea răspunderii elevilor faţă de învăţă­tură, solicitarea dozată dar constan­tă a eforturilor, astfel ca elevii să poată munci raţional şi ordonat. Cum în acest trimestru vor spori preocupările şi pentru recapitula­rea materiei în vederea examenului de maturitate, la multe şcoli medii din ţară cadrele didactice au şi fi­xat şi programat activităţile pentru facilitarea recapitulărilor, lecţiile de sinteză, orele de consultaţii. Sunt posibilităţi utile de ajutorare în pregătire a elevilor, de care aceş­tia trebuie să se folosească cit mai mult. Preocupările actuale ale elevilor din ultima clasă cuprind insă în sfera lor şi ceea ce va fi „după” — după ce vor fi absolvit examenul de maturitate şi vor păşi spre pro­fesiunea aleasă potrivit însuşirilor şi preferinţelor lor. Mulţi dintre ei sînt deja hotărîţi asupra meseriei pentru care vor opta — iar faptul le conferă întotdeauna surplus de elan şi de seriozitate în pregătire. Dar sînt şi alţii care pendulează între două-trei variante, care azi se dezic de hotărirea de ieri sau care, şi mai simplu, spun că „o să văd eu după examen“. Din expe­rienţa anilor trecuţi, s-a constatat că tocmai aceştia sunt mai slabi la învăţătură şi mereu ameninţaţi de corijente. Şi spre ei trebuie să-şi îndrepte in mod deosebit atenţia colectivul clasei şi cadrele didac­tice, în multe şcoli, organizaţiile de tineret au iniţiat cicluri de confe­rinţe privind orientarea profesio­nală, au făcut sondaje, discuţii care s-au dovedit foarte utile. Au fost organizate şi acţiuni pe plan mai mare : în Capitală, de pildă, a avut loc o adunare a elevilor din clase­le a XI-a ale şcolilor bucureştene cu reprezentanţi ai conducerilor u­­nor instituţii de învăţămînt supe­rior, în care aceştia din urmă au vorbit elevilor despre diferitele profesiuni. Sunt iniţiative foarte in­teresante care se cer preluate şi extinse şi de alte şcoli medii din ţară, ele constituind un real ajutor dat elevilor în alegerea viitorului lor drum în viaţă. In acelaşi timp însă, ele trebuie dublate de aten­ţia sporită a părinţilor, de statul lor matur, judicios, bazat pe depli­na cunoaştere a aptitudinilor pe care le-au vădit copiii lor și a profesiunii în care ar putea fi cel mai bine valorificate. Este perioada în care examenul de maturitate trebuie cît mai bine pregătit, fără să omitem însă nici ce va fi „după examen"... " TELEGR­AME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Consiliului Revoluţio­nar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a proclamării independenţei — ziua naţională a acestei ţări. Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane a transmis preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române mul­țumiri pentru felicitările adresate.

Next