România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)
1965-09-12 / nr. 6503
Duminică 12 septembrie 1965 Proietin din toate ţările, uniţi-vă) Anul XXIII - nr 6503 6 pagini 30 bani REDACŢIA I Plata Scintei. Telefon 176010. Administraţia 176010. Interior 1100 ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Front de lucru '66 Atenţie sporită organizării producţiei Ing. Nicolae Agachi director general al Combinatului siderurgic Hunedoara Combinatul siderurgic din Hunedoara asigură în momentul de faţă cea mai mare parte din producţia de metal a ţării, iar în cadrul viitorului plan cincinal îi revin în continuare sarcini importante. Pregătirea condiţiilor pentru îndeplinirea exemplară a planului pe anul 1966 constituie acum una dintre cerinţele care merită toată atenţia siderurgiştilor. In legătură cu această problemă, corespondentul nostru I. Cojocaru a adresat cîteva întrebări tov. ing. NICOLAE AGACHI, director general al Combinatului siderurgic Hunedoara. — Vă rugăm să ne spuneţi în ce direcţii principale se canalizează preocupările siderurgiştilor hunedoreni în această perioadă ? — Două probleme esenţiale reţin atenţia colectivului nostru de muncă, realizarea sarcinilor pe anul acesta şi efectuarea pregătirilor pentru producţia anului viitor. In ambele probleme s-au obţinut rezultate mulţumitoare, dar mai e nevoie încă de unele măsuri. — Cum apreciaţi realizările obţinute de la începutul anului şi pînă acum ? — In general sunt bune. Atât la producţia globală, cit şi la producţia marfă planul pe 8 luni a fost îndeplinit înainte de termen. Important este că în majoritatea secţiilor indicii cantitativi, calitativi şi sortimentali au fost realizaţi şi depăşiţi, iar rezultatele sunt mult superioare celor înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. La oţelăria Martin nr. 2 indicii planificaţi pentru utilizarea cuptoarelor au fost simţitor depăşiţi şi s-a redus procentul de rebuturi sub normele admise, iar la bluming s-a realizat cea mai mare producţie din istoria acestui agregat. Prin exploatarea mai raţională a furnalelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare, furnaliştii au produs o mare cantitate de fontă peste plan cu cocs economisit. De asemenea, au fost luni cînd majoritatea furnalelor n-au produs de loc fontă declasată; în general cantitatea de fontă declasată e mult mai mică decit prevederile normelor stabilite. Toate acestea sunt dovezi că muncitorii, tehnicienii şi inginerii se afirmă prin respectarea proceselor tehnologice, organizarea raţională a producţiei şi tinderea tehnicii noi. — Ce măsuri s-au întreprins pentru a asigura condiţiile necesare ca din primele zile ale anului viitor să se lucreze la nivelul sarcinilor stabilite ? — In primul rînd, cred că nivelul realizărilor actuale este o premisă a viitoarelor succese şi noi urmărim ca bilanţul acestui an să se încheie cu toţi indicatorii de plan realizaţi chiar înainte de termen. Ţinînd seama de sarcinile sporite din anul viitor, conducerea combinatului a iniţiat unele măsuri tehnico-organizatorice şi a solicitat sprijin pentru rezolvarea altor probleme care nu pot fi soluţionate cu forţele noastre. De pe acum se desfăşoară o acţiune organizată pentru asigurarea bazei materiale a producţiei şi crearea condiţiilor optime de lucru în timpul iernii. In acest sens, avem în vedere experienţa practică din anii precedenţi. Tot în această perioadă se întocmesc documentaţii şi s-a trecut chiar la executarea reparaţiilor capitale la unele agregate de bază din combinat. De pildă, s-a programat modernizarea noii fabrici de aglomerare a minereului şi mărirea producţiei la vechea fabrică de aglomerare, pentru a asigura o aprovizionare mai bună a furnalelor cu minereu. De asemenea, se vor executa diverse lucrări pentru mărirea capacităţii de pregătire a trenurilor de turnare în hala oţelăriei Martin Nr. 1. La unele cuptoare de la oţelăria Martin nr. 2 s-a introdus tehnologia de elaborare a oţelului cu insuflare de oxigen, care asigură o creştere însemnată a indicilor de utilizare. Noul procedeu va fi extins şi la celelalte cuptoare din secţia amintită. Aceste măsuri şi altele au ca scop pregătirea agregatelor ca să poată lucra din primele zile ale anului cu întreaga capacitate. Sarcinile sporite care ne revin impun să acordăm o atenţie deosebită extinderii tehnicii noi şi îmbunătăţirii condiţiilor de aprovizionare. Datorită faptului că noi cunoaştem de pe acum cifrele de plan, avem posibilitate şi timp să rezolvăm anumite probleme absolut necesare. De fapt, în penultima zi din luna august cadrele de conducere ale combinatului (Continuare in pag. a 5-a) ex Examenele de admitere in invăţămintul superior fără frecvenţă Ministerul Invătămîntului anunţă că etapa a doua a concursului de admitere la învătămintul superior fără frecvenţă se va desfăşura intre 20 şi 27 septembrie a.c. înscrierea candidaţilor se va face pînă In ziua de 19 septembrie ora 14, la facultăţile care au secţii fără frecvenţă, în universităţi, institute pedagogice, Institutul de ştiinţe economice şi Institutul de cultură fizică. Se pot prezenta la concursul de admitere din etapa a doua candidaţii care nu au participat la prima etapă şi oamenii muncii care au obţinut dreptul de a se înscrie la concurs în conformitate cu recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri, pe baza următoarelor acte: a) Certificatul de naştere (copie legalizată) ; b) Diploma de maturitate sau o diplomă echivalentă; c) certificatul de sănătate ; d) 3 fotografii tip buletin de identitate ; e) Adeverinţă din care să rezulte că sunt încadraţi în cîmpul muncii. Pentru oamenii muncii care nu se pot prezenta la concursul din 20—27 septembrie a.c. se va organiza un nou concurs, la o dată care se va anunţa ulterior. 0 insulă plutitoare pe Dunăre CALATI (coresp. R. J.}. — Gălăţenii aliaţi in preajma portului au avut ocazia să vadă navigind pe Dunăre In amonte o construcţie navală cu totul originală. Părea o insulă in formă de potcoavă uriaşă, pe care se ridicau 4 coloane ca nişte coşuri de fabrică. Este vorba de prima platformă autoridicătoare, pe care constructorii de la Şantierul Naval Galaţi au realizat-o pentru prima dată in tara noastră, pentru şantierul hidroenergetic de la Porţile de Fier. Platforma autoridicătoare însumează circa 1 300 tone de metal şi agregate. Ea este prevăzută cu 4 coloane de susţinere, fiecare in greutate de 37 de tone, pe care vehiculează pe verticală platforma, in funcţie de necesităţi, cu două macarale, stafie de transformare, vinciuri şi alte utilaje. In scurt timp, platforma va poposi la Porfire de Fier şi cu ajutorul ei baterea celulelor metalice în adincul apei va cunoaște un ritm rapid, construcția batardoului intrînd intr-o nouă fază. Din înălţime, lingă o panglică lată de apă se vede un cartier in continuă creştere. Călătorul obişnuit cu noile peisaje citadine este pus în cumpănă privind spre aceste locuri. Deasupra cărui oraş se află ? Şi dacă a aflat oraşul, deasupra cărui cartier ? Prezenţa Dunării îl ajută însă să recunoască unul din popularele cartiere orăşeneşti, cunoscut în întreaga ţară : cartierul Ţiglina din Galaţi. Iată acest cartier desfăşurîndu-se cu geometria lui plăcută, cu magazinele moderne, cu blocurile lui confortabile. Dunărea oglindeşte în undele sale un oraş ce capătă o înfăţişare tot mai tinerească. E Galaţiul zilelor noastre. Foto : GH. PARASCHIV * ÎNTOARCEREA IN PATRIE A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Sîmbătă la amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii: Ion Gheorghe, Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, ambasadorul Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Petre Borilă, Constantin Drăgan. MOSCOVA 11 Corespondentul Agerpres, Silviu Podină, transmite : Sîmbătă dimineaţa a părăsit Moscova delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic a făcut o vizită oficială in U.R.S.S. Pe bulevardele Moscovei, care leagă centrul oraşului de aeroportul Vnukovo se aflau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. De-a lungul traseului, mii de locuitori ai Moscovei au venit să conducă pe reprezentanţii poporului român. Aeroportul Vnukovo era împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări. La ora 9,30 la aeroport soseşte delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Membrii delegaţiei române au fost conduşi la plecare de tovarăşii L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, K. T. Mazurov, A. N. Şelepin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, A. A. Gromiko, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.U.S., miniştri şi alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau şefi ai Alexandru Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, de membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R., de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România, membrii ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cu acelaşi avion a sosit de la Moscova şi ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România, I. K. Jegalin. Numeroşi, cetăţeni ai Capitalei au întîmpînat cu căldură pe membrii delegaţiei. Pionieri le-au oferit flori. (Agerpres) misiunilor diplomatice acreditaţi la Moscova, numeroşi muncitori din capitala sovietică, ziarişti. Erau prezenţi membrii Ambasadei Republicii Socialiste România la Moscova. Garda de onoare aliniată pe platoul aerogării prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşul Leonid (Continuare în pag. a 3-a) Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi prieteni români, tovarăşi, Vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică a durat ceva mai mult de o săptămînă. Astăzi ne-am adunat aici pentru a conduce pe oaspeţii noştri care pleacă spre patrie şi pentru a le ura drum bun. În timpul călătoriei prin Uniunea Sovietică dv., dragi tovarăşi, aţi vizitat trei oraşeerou : Moscova — capitala noastră —, Leningradul şi Volgogradul, aţi vizitat o serie de întreprinderi industriale şi instituţii culturale. Acest lucru v-a dat posibilitatea să vedeţi personal cum trăieşte poporul nostru, preocupările sale, felul cum munceşte pentru ţelul măreţ , construirea comunismului. Sperăm că numeroasele întîlniri cu oamenii sovietici v-au ajutat să vă daţi seama mai bine de sentimentele calde, prieteneşti, de respectul pe care-1 nutresc faţă de poporul român. In cursul vizitei dv. am avut posibilitatea să facem cu dv. un schimb de păreri în problemele relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi România, în problemele actuale ale situaţiei internaţionale contemporane şi mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Noi preţuim mult faptul că aceste convorbiri s-au desfăşurat într-o atmosferă de sinceritate şi cordialitate, s-au caracterizat prin spiritul internaţionalismului socialist autentic. Rezultatul concret al convorbirilor va fi dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării frăţeşti între partidele şi guvernele noastre, între cele două popoare ale noastre. Suntem profund convinşi că aceste rezultate ale vizitei vor fi primite cu satisfacţie de toţi acei cărora le este scumpă cauza păcii şi socialismului, care luptă pentru întărirea unităţii lagărului socialist, pentru coeziunea mişcării comuniste internaţionale. Vă rugăm, dragi tovarăşi, ca la întoarcerea în patrie să transmiteţi poporului român frate, comuniştilor din România salutul nostru cordial şi urări de noi succese în construcţia socialistă. Trăiască Partidul Comunist Român ! Să trăiască şi să se întărească prietenia şi colaborarea frăţească între Uniunea Sovietică şi Republica Socialistă România ! La revedere, dragi prieteni. Drum bun ! Dragă tovarăşe Brejnev, Dragă tovarăşe Kosîghin, Dragi tovarăşi, Vizita pe care delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România a făcut-o în Uniunea Sovietică ia acum sfîrşit. Plecăm cu amintirea plăcută a întîlnirilor avute cu harnicii oameni sovietici, cu bogate impresii despre munca avîntată şi despre realizările obţinute de popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, sub conducerea Partidului Comunist, în opera de construire a comunismului. Manifestările de cordialitate frăţească cu care am fost întîmpinaţi pretutindeni sunt expresia relaţiilor de prietenie care leagă popoarele român şi sovietic. In cadrul convorbirilor sincere şi utile purtate cu conducătorii Partidului Comunist şi ai guvernului sovietic, în legătură cu un larg cerc de probleme care interesează ţările şi partidele noastre, am căzut de acord asupra unor măsuri îndreptate spre intensificarea relaţiilor dintre cele două ţări şi popoare. Suntem convinşi că vizita pe care am făcut-o în Uniunea Sovietică va contribui la dezvoltarea colaborării dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea prieteniei româno-sovietice, spre binele ambelor noastre popoare, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Mulţumim încă o dată oamenilor sovietici pentru prietenia şi ospitalitatea cu care ne-au înconjurat, tuturor tovarăşilor care s-au îngrijit ca vizita noastră să fie rodnică şi plăcută. Exprimăm în mod deosebit mulţumiri populaţiei Moscovei pentru primirea şi însoţirea foarte călduroasă la plecare. Vă adresăm cele mai calde urări de succes în muncă pentru înflorirea patriei sovietice, pentru construirea societăţii comuniste. Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ! Trăiască prietenia românosovietică ! La revedere, dragi tovarăşi şi prieteni! Cuvîntarea tovarăşului Leonid Brejnev Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu La sosire, pe aeroportul Băneasa V jr* ■* O pagină închinată lui Vasile Alecsandri Orizont ştiinţific Pagina a 4-a Actualitatea internaţională Pagina a 6-a Pagina a 2-a COMUNICAT cu privire la vizita in Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, între 3 şi 11 septembrie 1965, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. In timpul şederii în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, membrii delegaţiei române au vizitat, în afară de capitala Uniunii Sovietice — Moscova—oraşele Volgograd şi Leningrad. Ei au vizitat întreprinderi industriale, monumente cultural-istorice, s-au întîlnit cu conducători ai organelor de partid şi de stat din Moscova, din regiunile Volgograd şi Leningrad, cu oameni ai muncii, luind cunoştinţă şi cu acest prilej de viaţa şi realizările poporului sovietic. Oaspeţilor români li s-a făcut pretutindeni o primire călduroasă şi cordială, care reflectă sentimentele de prietenie ale poporului sovietic faţă de poporul frate român. Delegaţia şi-a exprimat mulţumirea sinceră pentru ospitalitatea prietenească şi cordialitatea de care s-a bucurat în Uniunea Sovietică. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România a avut întîlniri şi a purtat convorbiri cu tovarăşii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi cu alţi conducători de partid şi de stat ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. 1 ’ll. La tratativele care au a\L. A|^ui luat parte: — din partea română tovarăşiTţMiclae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion GheorgiJWfc|»j er, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Perman“ A C.c. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Regiii Socialiste România, Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Români, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministru al afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S. — din partea sovietică tovarășii: L.I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Selepin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V. N. Novikov, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., P. F. Lomako, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S., A. A. Gromiko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice in Republica Socialistă România. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, a avut loc un schimb sincer şi util de păreri asupra problemelor dezvoltării relaţiilor româno-sovietice, asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Părţile au constatat cu satisfacţie că prietenia frăţeascătre poporul român şi poporul sovietic, relaţiile dintre Rea Socialistă România şi Uniunea Sovietică se întăresc şivoltă cu succes pe baza principiilor marxism-leninismul (Continuare în pag. a 3-a)