România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)

1965-09-12 / nr. 6503

Duminică 12 septembrie 1965 Proietin din toate ţările, uniţi-vă) Anul XXIII - nr 6503 6 pagini 30 bani REDACŢIA I Plata Scintei. Telefon 176010. Administraţia­­ 176010. Interior 1100 ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Front de lucru '66 Atenţie sporită organizării producţiei Ing. Nicolae Agachi director general al Combinatului siderurgic Hunedoara Combinatul siderurgic din Hunedoara asigură în mo­mentul de faţă cea mai mare parte din producţia de metal a ţării, iar în cadrul viitorului plan cincinal îi revin în con­tinuare sarcini importante. Pregătirea condiţiilor pentru îndeplinirea exemplară a pla­nului pe anul 1966 constituie a­­cum una dintre cerinţele care merită toată atenţia siderur­­giştilor. In legătură cu această problemă, corespondentul nos­tru I. Cojocaru a adresat cîte­­va întrebări tov. ing. NICO­LAE AGACHI, director gene­ral al Combinatului siderur­gic Hunedoara. — Vă rugăm să ne spuneţi în ce direcţii principale se canalizează preocupările siderurgiştilor hunedoreni în această perioadă ? — Două probleme esenţiale reţin atenţia colectivului nos­tru de muncă, realizarea sar­cinilor pe anul acesta şi efec­tuarea pregătirilor pentru pro­ducţia anului viitor. In ambele probleme s-au obţinut rezul­tate mulţumitoare, dar mai e nevoie încă de unele măsuri. — Cum apreciaţi realizările obţinute de la începutul anului şi pînă acum ? — In general sunt bune. A­­tât la producţia globală, cit şi la producţia marfă planul pe 8 luni a fost îndeplinit înain­te de termen. Important este că în majoritatea secţiilor in­dicii cantitativi, calitativi şi sortimentali au fost realizaţi şi depăşiţi, iar rezultatele sunt mult superioare celor înregis­trate în aceeaşi perioadă a anului trecut. La oţelăria Martin nr. 2 indicii planificaţi pentru utilizarea cuptoarelor au fost simţitor depăşiţi şi s-a redus procentul de rebuturi sub normele admise, iar la bluming s-a realizat cea mai mare producţie din istoria a­­cestui agregat. Prin exploata­rea mai raţională a furnalelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare, furnaliştii au produs o mare cantitate de fontă peste plan cu cocs eco­nomisit. De asemenea, au fost luni cînd majoritatea furnale­lor n-au produs de loc fontă declasată; în general cantita­tea de fontă declasată e mult mai mică decit prevederile normelor stabilite. Toate a­­cestea sunt dovezi că muncito­rii, tehnicienii şi inginerii se afirmă prin respectarea proce­selor tehnologice, organizarea raţională a producţiei şi tinderea tehnicii noi. — Ce măsuri s-au întreprins pentru a asigura condiţiile necesare ca din primele zile ale anului viitor să se lucreze la nivelul sarcini­lor stabilite ? — In primul rînd, cred că nivelul realizărilor actuale es­te o premisă a viitoarelor suc­cese şi noi urmărim ca bilan­ţul acestui an să se încheie cu toţi indicatorii de plan reali­zaţi chiar înainte de termen. Ţinînd seama de sarcinile spo­rite din anul viitor, conduce­rea combinatului a iniţiat u­­nele măsuri tehnico-organiza­­torice şi a solicitat sprijin pentru rezolvarea altor pro­bleme care nu pot fi soluţio­nate cu forţele noastre. De pe acum se desfăşoară o acţiune organizată pentru asigurarea bazei materiale a producţiei şi crearea condiţiilor optime de lucru în timpul iernii. In a­­cest sens, avem în vedere ex­perienţa practică din anii pre­cedenţi. Tot în această peri­oadă se întocmesc documenta­ţii şi s-a trecut chiar la exe­cutarea reparaţiilor capitale la unele agregate de bază din combinat. De pildă, s-a pro­gramat modernizarea noii fa­brici de aglomerare a mine­reului şi mărirea producţiei la vechea fabrică de aglomerare, pentru a asigura o aprovizio­nare mai bună a furnalelor cu minereu. De asemenea, se vor executa diverse lucrări pentru mărirea capacităţii de pregăti­re a trenurilor de turnare în hala oţelăriei Martin Nr. 1. La unele cuptoare de la oţelăria Martin nr. 2 s-a introdus teh­nologia de elaborare a oţelului cu insuflare de oxigen, care a­­sigură o creştere însemnată a indicilor de utilizare. Noul procedeu va fi extins şi la ce­lelalte cuptoare din secţia a­­mintită. Aceste măsuri şi alte­le au ca scop pregătirea agre­gatelor ca să poată lucra din primele zile ale anului cu în­treaga capacitate. Sarcinile sporite care ne revin impun să acordăm o atenţie deosebi­tă extinderii tehnicii noi şi îm­bunătăţirii condiţiilor de apro­vizionare. Datorită faptului că noi cunoaştem de pe acum ci­frele de plan, avem posibilita­te şi timp să rezolvăm anu­mite probleme absolut necesa­re. De fapt, în penultima zi din luna august cadrele de conducere ale combinatului (Continuare in pag. a 5-a) ex­ Examenele de admitere in invăţămintul superior fără frecvenţă Ministerul Invătămîntului anunţă că etapa a doua a concursului de admitere la învătămintul superior fără frecvenţă se va desfăşura intre 20 şi 27 septembrie a.c. înscrierea candidaţilor se va face pînă In ziua de 19 septembrie ora 14, la facul­tăţile care au secţii fără frecvenţă, în universităţi, institute pedagogice, Institu­tul de ştiinţe economice şi Institutul de cultură fizică. Se pot prezenta la con­cursul de admitere din etapa a doua candidaţii care nu au participat la prima etapă şi oamenii muncii care au ob­ţinut dreptul de a se înscrie la concurs în conformitate cu recenta Hotărîre a Consiliu­lui de Miniştri, pe baza ur­mătoarelor acte: a) Certificatul de naştere (copie legalizată) ; b) Diploma de maturitate sau o diplomă echivalentă; c) certificatul de sănătate ; d) 3 fotografii tip buletin de identitate ; e) Adeverinţă din care să rezulte că sunt încadraţi în cîmpul muncii. Pentru oamenii muncii care nu se pot prezenta la con­cursul din 20—27 septembrie a.c. se va organiza un nou concurs, la o dată care se va anunţa ulterior. 0 insulă plutitoare pe Dunăre CALATI (coresp. R. J.}. — Gălăţenii aliaţi in preajma por­tului au avut ocazia să vadă navigind pe Dunăre In amonte o construcţie navală cu totul originală. Părea o insulă in formă de potcoavă uriaşă, pe care se ridicau 4 coloane ca nişte coşuri de fabrică. Este vorba de prima platformă auto­­ridicătoare, pe care constructo­rii de la Şantierul Naval Ga­laţi au realizat-o pentru prima dată in tara noastră, pentru şantierul hidroenergetic de la Porţile de Fier. Platforma autoridicătoare în­sumează circa 1 300 tone de metal şi agregate. Ea este pre­văzută cu 4 coloane de susţi­nere, fiecare in greutate de 37 de tone, pe care vehiculează pe verticală platforma, in funcţie de necesităţi, cu două macara­le, stafie de transformare, vin­­ciuri şi alte utilaje. In scurt timp, platforma va poposi la Porfire de Fier şi cu ajutorul ei baterea celulelor metalice în adincul apei va cunoaște un ritm rapid, construcția batar­­doului intrînd intr-o nouă fază. Din înălţime, lingă o panglică lată de apă se vede un cartier in continuă creştere. Călătorul obişnuit cu noile peisaje citadine este pus în cumpănă privind spre aceste locuri. Deasupra cărui oraş se află ? Şi dacă a aflat ora­şul, deasupra cărui cartier ? Prezenţa Dunării îl ajută însă să recunoască unul din popularele cartiere orăşeneşti, cu­noscut în întreaga ţară : cartierul Ţiglina din Galaţi. Iată acest cartier desfăşurîndu-se cu geometria lui plă­cută, cu magazinele moderne, cu blocurile lui conforta­bile. Dunărea oglindeşte în undele sale un oraş ce capătă o înfăţişare tot mai tinerească. E Galaţiul zilelor noastre. Foto : GH. PARASCHIV *­­ ÎNTOARCEREA IN PATRIE A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Sîmbătă la amiază s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nico­lae Ceauşescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. Din dele­gaţie au făcut parte tovară­şii: Ion Gheorghe, Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Manea Mănescu, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Nicolae Guină, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Uniunea Sovietică. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost sa­lutată de tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Petre Borilă, Constantin Drăgan. MOSCOVA 11 Coresponden­tul Agerpres, Silviu Podină, transmite : Sîmbătă dimineaţa a părăsit Moscova delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nico­lae Ceauşescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, care la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic a făcut o vizită ofi­cială in U.R.S.S. Pe bulevardele Moscovei, care leagă centrul oraşului de aeroportul Vnukovo se a­­flau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi Uniunii Sovietice. De-a lungul traseului, mii de locuitori ai Moscovei au ve­nit să conducă pe reprezen­tanţii poporului român. Aeroportul Vnukovo era împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări. La ora 9,30 la aeroport so­seşte delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frun­te cu tovarăşul Nicolae Ceau­şescu. Membrii delegaţiei româ­ne au fost conduşi la plecare de tovarăşii L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, K. T. Mazurov, A. N. Şelepin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, M. A. Lese­­ciko, P. F. Lomako, A. A. Gro­miko, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai C.C. al P.C.U.S., miniştri şi alte per­soane oficiale. Pe aeroport se aflau şefi ai Alexandru Drăghici, Gheor­ghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voi­­tec, de membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi se­cretari ai C.C. al P.C.R., de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători ai in­stituţiilor centrale şi orga­nizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespon­denţi ai presei străine. Au fost de faţă şefi ai mi­siunilor diplomatice acredi­taţi în Republica Socialistă România, membrii ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai corpului diploma­tic. Cu acelaşi avion a sosit de la Moscova şi ambasadorul Uniunii Sovietice în Republi­ca Socialistă România, I. K. Jegalin. Numeroşi, cetăţeni ai Capi­talei au întîmpînat cu căldu­ră pe membrii delegaţiei. Pionieri le-au oferit flori. (A­­gerpres) misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Moscova, numeroşi muncitori din capitala sovie­tică, ziarişti. Erau prezenţi membrii Am­basadei Republicii Socialiste România la Moscova. Garda de onoare aliniată pe platoul aerogării prezin­tă onorul. Se intonează imnu­rile de stat ale Republicii So­cialiste România şi Uniunii Sovietice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşul Leonid (Continuare în pag. a 3-a) Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi prieteni români, to­varăşi, Vizita de prietenie a dele­gaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Socialis­te România în Uniunea So­vietică a durat ceva mai mult de o săptămînă. Astăzi ne-am adunat aici pentru a conduce pe oaspeţii noştri care pleacă spre patrie şi pentru a le ura drum bun. În timpul călătoriei prin U­­niunea Sovietică dv., dragi tovarăşi, aţi vizitat trei oraşe­­erou : Moscova — capitala noastră —, Leningradul şi Volgogradul, aţi vizitat o se­rie de întreprinderi industri­ale şi instituţii culturale. A­­cest lucru v-a dat posibilita­tea să vedeţi personal cum trăieşte poporul nostru, preo­cupările sale, felul cum mun­ceşte pentru ţelul măreţ , construirea comunismului. Sperăm că numeroasele în­tîlniri cu oamenii sovietici v-au ajutat să vă daţi seama mai bine de sentimentele cal­de, prieteneşti, de respectul pe care-1 nutresc faţă de poporul român. In cursul vizitei dv. am a­­vut posibilitatea să facem cu dv. un schimb de păreri în problemele relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Româ­nia, în problemele actuale ale situaţiei internaţionale con­temporane şi mişcării comu­niste şi muncitoreşti mondia­le. Noi preţuim mult faptul că aceste convorbiri s-au desfă­şurat într-o atmosferă de sin­ceritate şi cordialitate, s-au caracterizat prin spiritul in­ternaţionalismului socialist autentic. Rezultatul concret al con­vorbirilor va fi dezvoltarea continuă a prieteniei şi cola­borării frăţeşti între partide­le şi guvernele noastre, între cele două popoare ale noastre. Suntem­ profund convinşi că aceste rezultate ale vizitei vor fi primite cu satisfacţie de toţi acei cărora le este scumpă cauza păcii şi socialismului, care luptă pentru întărirea unităţii lagărului socialist, pentru coeziunea mişcării comuniste internaţionale. Vă rugăm, dragi tovarăşi, ca la întoarcerea în patrie să transmiteţi poporului român frate, comuniştilor din Româ­nia salutul nostru cordial şi urări de noi succese în con­strucţia socialistă. Trăiască Partidul Comunist Român ! Să trăiască şi să se întă­rească prietenia şi colabora­rea frăţească între Uniunea Sovietică şi Republica So­cialistă România ! La revedere, dragi prieteni. Drum bun ! Dragă tovarăşe Brejnev, Dragă tovarăşe Kosîghin, Dragi tovarăşi, Vizita pe care delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia a făcut-o în Uniunea So­vietică ia acum sfîrşit. Ple­căm cu amintirea plăcută a întîlnirilor avute cu harnicii oameni sovietici, cu bogate impresii despre munca avîn­­tată şi despre realizările ob­ţinute de popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste, sub conducerea Parti­dului Comunist, în opera de construire a comunismului. Manifestările de cordiali­tate frăţească cu care am fost întîmpinaţi pretutindeni sunt expresia relaţiilor de priete­nie care leagă popoarele ro­mân şi sovietic. In cadrul convorbirilor sincere şi utile purtate cu conducătorii Partidului Co­munist şi ai guvernului so­vietic, în legătură cu un larg cerc de probleme care intere­sează ţările şi partidele noas­tre, am căzut de acord asupra unor măsuri îndreptate spre intensificarea relaţiilor din­tre cele două ţări şi popoare. Suntem­ convinşi că vizita pe care am făcut-o în Uniu­nea Sovietică va contribui la dezvoltarea colaborării din­tre ţările şi partidele noastre, la întărirea prieteniei româ­­no-sovietice, spre binele am­belor noastre popoare, în in­teresul cauzei socialismului şi păcii. Mulţumim încă o dată oa­menilor sovietici pentru prie­tenia şi ospitalitatea cu care ne-au înconjurat, tuturor to­varăşilor care s-au îngrijit ca vizita noastră să fie rodnică şi plăcută. Exprimăm în mod deosebit mulţumiri populaţiei Moscovei pentru primirea şi însoţirea foarte călduroasă la plecare. Vă adresăm cele mai calde urări de succes în muncă pen­tru înflorirea patriei sovieti­ce, pentru construirea socie­tăţii comuniste. Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ! Trăiască prietenia româno­­sovietică ! La revedere, dragi tovarăşi şi prieteni! Cuvîntarea tovarăşului Leonid Brejnev Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu La sosire, pe aeroportul Băneasa V jr* ■* O pagină închinată lui Vasile Alecsandri Orizont ştiinţific Pagina a 4-a Actualitatea internaţională Pagina a 6-a Pagina a 2-a COMUNICAT cu privire la vizita in Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste, între 3 şi 11 septembrie 1965, delega­ţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. In timpul şederii în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, membrii delegaţiei române au vizitat, în afară de capitala Uniu­nii Sovietice — Moscova—oraşele Volgograd şi Leningrad. Ei au vizitat întreprinderi industriale, monumente cultural-isto­­rice, s-au întîlnit cu conducători ai organelor de partid şi de stat din Moscova, din regiunile Volgograd şi Leningrad, cu oa­meni ai muncii, luind cunoştinţă şi cu acest prilej de viaţa şi realizările poporului sovietic. Oaspeţilor români li s-a făcut pretutindeni o primire căldu­roasă şi cordială, care reflectă sentimentele de prietenie ale po­porului sovietic faţă de poporul frate român. Delegaţia şi-a ex­primat mulţumirea sinceră pentru ospitalitatea prietenească şi cordialitatea de care s-a bucurat în Uniunea Sovietică. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România a avut întîlniri şi a purtat convorbiri cu tovarăşii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi cu alţi conducători de partid şi de stat ai Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste. 1 ’ll. La tratativele care au a\L. A|^ui luat parte: — din partea română tovarăşiTţMiclae Ceauşescu, secretar ge­neral al C.C. al P.C.R., Ion GheorgiJWfc|»j­ er, membru al Comite­tului Executiv şi al Prezidiului Perman“ A C.c. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului de Miniştri al Regi­­­ii Socialiste România, Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv şi al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste Români, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Cor­­neliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministru al afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Nicolae Guină, mem­bru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste Româ­nia în U.R.S.S. — din partea sovietică tovarășii: L.I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Selepin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V. N. Novikov, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., P. F. Lo­­mako, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S., A. A. Gromiko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice in Republica Socialistă România. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, a avut loc un schimb sincer şi util de păreri asupra problemelor dezvoltării relaţiilor româno-so­­vietice, asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Părţile au constatat cu satisfacţie că prietenia frăţească­tre poporul român şi poporul sovietic, relaţiile dintre Rea Socialistă România şi Uniunea Sovietică se întăresc şi­­­voltă cu succes pe baza principiilor marxism-leninismul (Continuare în pag. a 3-a)

Next