România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)
1965-09-16 / nr. 6506
7 / Pe urmele producţiei şi desfacerii de legume şi fructe în Bucureşti Cum stăm cu cămările toamnei? Gospodinele au şi început să-şi revizuiască cămările, calculînd rezultatele primelor prospecţiuni făcute în pieţe. Care este situaţia cartofilor, a verzei, a roşiilor? Cum stăm cu murăturile? Ce perspective sunt în domeniul fructelor? 20 septembrie înseamnă data de la care vor putea să se lămurească. E prima zi din viitoarea campanie comercială bucureşteană organizată pentru asigurarea rezervelor vegetale de toamnă şi iarnă ale oraşului. De-atunci încolo, transferul acestor rezerve din cămările pieţei în cele ale gospodinelor trebuie să aibă loc fără cusur. Instantanee din pieţe Un tur de orizont al pieţelor oraşului în aceste zile sugerează şi cîteva din datele perspectivei apropiate. Căci, presupunem, abundenţa de produse din piaţa „George Coşbuc“ bunăoară, va rămîne constantă şi o dată cu începerea campaniei. Important însă mai cu seamă acum, în „preliminariile“ campaniei, este să semnalăm acele lacune de servire, acele practici şi obiceiuri pe care le dorim îndepărtate cît mai repede. Inadmisibile sînt, de pildă, absenţele nemotivate ale responsabililor de unităţi sau ale intendenţilor din pieţe în orele cele mai aglomerate (cum le notăm pe acelea ale lui C. Bazer în piaţa Piscului, sau ale lui Gh. Pascu în piaţa „Unirii“). Se ştie doar că anume ei sunt în primul rînd răspunzători de toate aspectele ce contribuie la bunul mers al vînzărilor. Asigurarea varietăţii sortimentelor — iată un capitol deosebit de însemnat al servirii acum, şi cu atît mai mult în viitorul apropiat. Rezolvarea lui cade, în principal, în sarcina responsabililor de unităţi, care, cunoscînd necesarul zilnic, trebuie să insiste, operativ, la depozite, pentru ca notele de comandă să fie riguros respectate. A da numai nepăsători din umeri, cum mai fac astăzi Constantin Vîlceanu, unul din responsabilii Aprozar din piaţa „George Coşbuc“, sau D. Cojocaru (unitatea nr 324 din piaţa „Rahova“) faţă de golurile din propriile lor note de comenzi, nu înseamnă deloc că şi-au îndeplinit îndatoririle, încă o observaţie de mare însemnătate pentru zilele ce vor urma: asigurarea calităţii ! Pe bună dreptate, cumpărătorii vor fi păgubiţi dacă mărfurile nu vor fi sortate cum se cuvine (vezi : cartofii vînduţi de-a valma în piaţa „Rahova“), dacă preţurile nu vor fi diferenţiate după calităţi (două feluri de vinete, cu acelaşi preţ, expuse tot în piaţa „Rahova“), dacă preţurile afişate nu vor corespunde mercurialului (ca în piaţa „Progresul“, unde încetineala de melc dovedită în schimbarea preţurilor de către comisia unei cooperative agricole de producţie a stagnat desfacerea unei însemnate cantităţi de pepeni). Şi, în sfîrşit, dacă depozitele nu vor lua măsuri pentru a adăposti în bune condiţii mărfurile. In cazul că, de pildă, depozitul Aprozar din Bucureştii Noi va persevera în expedierea unor produse uscate (cum au fost vinetele şi conopida, smochinite, livrate recent pieţii „1 Mai“), fără îndoială că prestigiul Aprozarului va avea mult de suferit. Expeditori şi destinatari De altfel, observaţiile cu privire la depozitele Aprozar, la rampele sale de descărcare, la silozuri, devin din ce în ce mai actuale. Nu va trece multă vreme şi ora lor „de vîrf“, va fi sunat. Sunt doar adăposturile temporare ale producţiei horticole în tranzit către cămările noastre. O parte din ele au şi început să se umple, mai cu seamă cu acele mărfuri trimise cotidian oraşului nostru de către principalii săi furnizori. coopera-GRAZIELA VINTU _____________P. BOZGA (Continuare in pag. a 2-a) Anul XXIII — nr. 6506 4 pagini 30 bani REDACŢIA Piaţa Scriteri. Telefon 17 6010. Administraţia 17 60 10. Interior Proletari din toate ţările, uniţi-văl mm Hm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA O nouă uzină a industriei chimice Cindva aproape complet lipsit de industrie, oraşul Piteşti cunoaşte în anii noştri febra marilor transformări economice. După fabrica de tananil „Argeşul", după noile secţii ale Întreprinderii textile, după marele combinat de industrializare a lemnului, acum la marginea oraşului se ridică impetuos construcţiile unei noi şi importante unităţi a industriei chimice : fabrica de negru de fum. Fotografia noastră, care redă un aspect al şantierului, a fost luată dintr-un granulator lung cu corpul unei nave, aşezat deocamdată orizontal, în vederea montării. Dar sunt deja numeroase instalaţiile care, intocmai unor orgi gigantice, împung cerul. Ca nişte uriaşe luminări galbene refrigerenţii verticali, supli şi impresionanţi prin dimensiunile lor, se pot vedea de la mare distanţă. Intr-o fază avansată de construcţie şi montaj se află şi laboratorul, centrala termică, turnul de răcire, staţia de compresoare, cicloanele, granulatoarele, iar la pavilionul administrativ, cu mai multe nivele, se fac ultimele finisări interioare. Inginerul Nicolae Scarlat, şeful lotului II al întreprinderii de construcţii-montaj Brazi ne-a informat că toţi constructorii se străduiesc să realizeze în termen vastul complex de lucrări de pe şantier. O notă pozitivă este faptul că la acest şantier unele lucrări auxiliare de primă importanţă ţin pasul cu ansamblul şantierului. Bunăoară, în incinta fabricii, precum şi între ea şi şoseaua naţională, s-au construit drumuri de acces, uşurind considerabil transportul materialelor. De remarcat, de asemenea, preocuparea pentru ca aspectul viitoarei fabrici să fie cît mai atrăgător , exteriorul pavilionului administrativ, al marelui laborator central şi al altor clădiri va fi placat cu plăci de ceramică. Actualmente, paralel cu accelerarea lucrărilor de construcţie se urgentează operaţiile de montaj astfel ca, potrivit graficului, în cursul anului 1966 noua întreprindere a industriei chimice să intre în producţie. Prin prelucrarea gazului metan, industria noastră va dispune, în cantităţi mult sporite, de o materie primă de mare însemnătate : negrul de fum. PAUL MARIAN Foto : ION FOPOVICI Pe şantierul furnalului de 1700 m.c. GALAŢI (Agerpres). Pe şantierul marelui combinat siderurgic „Gheorghe Gheorghiu— Dej“, se desfăşoară lucrările pentru construirea furnalului de 1700 mc, cel mai mare agregat de acest fel din ţară. Acest furnal de mare capacitate va aduce o contribuţie importantă la creşterea producţiei de fontă prevăzută de Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului. La proiectarea furnalului au fost prevăzute o serie de perfecţionări faţă de nivelul tehnic al agregatelor de acest fel existente în prezent. Utilajele de înaltă tehnicitate ale noului jurnal vor fi realizate, aproape în totalitate, de întreprinderi ale industriei constructoare de maşini din ţară. AU ÎNCEPUT îNSĂM îNŢĂRILE TIMIŞOARA (coresp. R..). — De cîteva zile au început însămînţările de toamnă şi în unităţile agricole din regiunea Banat. Pînâ acum au fost însămînţate primele 3 000 de hectare cu grîu, orz şi secară masă verde. De asemenea, în regiune au început şi recoltarea porumbului şi a florii soarelui, această lucrare fiind efectuată pe mai bine de 4 000 de^hectare. BACĂU (coresp. R..). — În numeroase unități agricole din regiunea Bacău s-a trecut la însămînțarea culturilor de toamnă. Ţăranii cooperatori din raionul Tg. Neamţ bunăoară, au şi terminat de însămînţat secara masă verde, iar în raioanele Adjud şi Tg. Ocna această cultură a fost însămînţată pe mai mult de 50 la sută din suprafeţele planificate. De cîteva zile, în unele unităţi agricole din raioanele Adjud şi Piatra Neamţ a început însămînţatul griului de toamnă. PESCUITUL DE TOAMNĂ CONSTANŢA (Agerpres) — Pe lacurile complexului Razelm, la Dranov, Mila 23, Crişan şi în celelalte zone pescăreşti din Delta Dunării a început pescuitul de toamnă. Colectivul întreprinderii piscicole Tulcea s-a pregătit intens pentru noua campanie. Au fost revizuite şi reparate din timp sculele şi ambarcaţiunile. Pe lîngă uneltele mici, în actuala campanie sunt folosite la pescuit şi un mare număr de unelte de mare randament: ciripcele, tihurii şi altele. A fost asigurată pescarilor îmbrăcămintea necesară şi o bună aprovizionare cu alimente a punctelor pescărești. Recapitulînd — fie chiar succint — în ce fel au evoluat şantierele, de-a lungul anilor, ajungi, indiscutabil, la concluzia că lucrătorii din sectorul construcţiilor învaţă tot mai bine să gîndească în viitor. Mă refer, în speţă, la constructorii de locuinţe din Bucureşti, şi nu doar la cei din imediata apropiere a schelelor... Probabil că cititorii îşi mai amintesc de o perioadă nu prea îndepărtată, cînd în Capitală proiectele pentru locuinţe se elaborau cu întîrzieri mari... Fenomenul ameninţa chiar să devină cronic şi totuşi... Informaţiile furnizate mai deunăzi de tov. ing. TRAIAN ISPAS, vicepreşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, şi completate cu unele amănunte de către tov. ing. ADRIAN ALEXANDRESCU — director tehnic al Direcţiei tehnice de investiţii (S.P.C.), sunt deosebit de îmbucurătoare : — Institutul Proiect-Bucureşti a elaborat anul acesta proiecte de execuţie — plus piese scrise şi desenate pentru 19148 de apartamente, din care : 12 605 apartamente incluse în planul de predări al acestui an şi 6 543 apartamente pentru frontul de lucru 1965—1966. Mai sunt, de asemenea, gata proiectele pentru alte 6 956 de apartamente ce se vor ataca şi da în folosinţă anul viitor. Avînd la îndemînă doar proiectele de execuţie — veţi spune — e ca şi cum ţi-ar mai rămîne, pe lîngă tipar, să croieşti şi să coşi o haină. Evident, atîta nu-i de ajuns ca să conchizi că cineva — respectiv constructorii — se gîndesc în chip autentic la ziua de mîine. Iată însă şi alte argumente : Pînă la 1 septembrie pe diferite şantiere din Bucureşti (Drumul Taberei, Obor-Foişor, Balta Albă etc.) s-au atacat 5600 de apartamente pentru frontul de lucru 1965—66. Şi dat fiind specificul clădirilor de locuit, cu multe etaje şi tronsoane, la unele dintre blocuri s-au turnat fundaţiile încă de la sfîrşitul anului trecut sau primele luni ale anului acesta. Există deci, net, garanţia că la iarnă finisajele interioare se vor desfăşura fără a fi stînjenite de viforniţă, iar în trimestrul I din 1966 viitorii locatari se vor putea muta în apartamente cu nimic mai prejos decît cele ce s-ar fi executat, integral, în timp de vară. * — In ultimele trei luni şi jumătate cît au mai rămas pînă la 31 decembrie, ştiu că mai aveţi de dat în folosinţă mii de apartamente. Ritmul impus de obligaţiile faţă de planul anual nu are implicaţii nefavorabile pentru lucrările „în continuare“ ? Răspunsul tovarăşului vicepreşedinte, ing. T. Ispas, a fost pe cît de onest, pe atît de exact: — Dacă nu sîntem atenţi, dacă şi eu însumi nu voi fi tot timpul atent, există pericolul ca blocurile ce constituie front de lucru pentru iarnă să se abandoneze un timp, în favoarea lucrărilor „la zi“, ori să se tărăgăneze atacarea lor. Şi în timpul iernii ne-am trezi că deşi sunt proiecte, o parte din meseriaşi nu pot fi folosiţi raţional, sau că n-am VIORICA CIORBAGIU (Continuare in pag. a 2-a) FRONT DE LUCRU '66 Perspective optimiste şi răspunderi actuale ale constructorilor Raid-ancheta pe şantierele de construcţii din Capitală Vizita in R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA 15 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit : Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de tovarăşul Todor Jivkov şi alţi conducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna. In drum spre oraşul Plevna, delegaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, primsecretar al comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţionale a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc tradiţionala pîine şi sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi importanţa acestei întreprinderi în economia naţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului întreprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Membrii cooperativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. Preşedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei succese în muncă şi în viaţa personală. Manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukovit, în toate localităţile prin care au trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukovit, o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Dakova, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele adresate poporului român, delegaţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit relaţii de prietenie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în construirea socialismului, în înflorirea Bulgariei socialiste. In încheierea mitingului, tovarăşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bulgaria. Convorbirile noastre, a spus el, sînt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialismului şi comunismului. Noi sîntem hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Balcani şi lumea întreagă. Pe tot traseul, mii şi mii de oameni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, primsecretar al Comitetului regional de partid Plevna, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei., Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea ei principală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară; în ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută şi datorită muzeelor şi monumentelor sale istorice. Aspect din timpul vizitei în comuna Praveț Telefoto : B.T.A. — AGERPRES Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziastă primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor români, în centrul oraşului, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români, care au căzut în (Continuare în pag. a 3-a) A In pagi a 2-a: APLICAREA MAJORĂRII SALARIILOR PENTRU NOI CATEGORII DE SALARIAŢI In instituţiile de învăţămînt In unităţile agricole de stat " Carnet extern Adaos la o inscripţie E lesne de închipuit emoţia din casa familiei Sweeney, de pe calea Kirkeswald, din oraşul scoţian Glasgow, cînd părinţii au recunoscut scrisul fiului lor Danny, pe un plic sosit din Vietnamul de sud, purtînd la „expeditor" adresa unui oficiu poştal american de pe îndepărtatele meleaguri ale Asiei. Din tot ceea ce a scris băiatul, părinţii au reţinut o singură frază : „Dacă mi se va întîmpla ceva, veţi fi înştiinţaţi...". _ Cum a ajuns tînărul scoţian Danny Sweeney în vîrstă de 24 de ani, în jungla vietnameză ? Relativ, simplu. Anul trecut în noiembrie, el a emigrat în Statele Unite. Cînd a plecat, el nu ştia că, în conformitate cu legile americane, toţi bărbaţii care imigrează în Statele Unite sînt obligaţi să se înregistreze pentru serviciul militar, în curs de cel mult şase luni după sosire. Danny a îmbrăcat unifor A. STANCIU (Continuare în pag. a 4-a)