România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)

1965-09-16 / nr. 6506

7 / Pe urmele producţiei şi desfacerii de legume şi fructe în Bucureşti Cum stăm cu cămările toamnei? Gospodinele au şi început să-şi revizuiască cămările, calculînd rezultatele primelor prospecţiuni făcute în pieţe. Care este situaţia cartofilor, a verzei, a roşiilor? Cum stăm cu murăturile? Ce perspective sunt în do­meniul fructelor? 20 septembrie înseamnă data de la care vor putea să se lămurească. E prima zi din vii­toarea campanie comercială bucureşteană organizată pentru asigurarea rezervelor vegetale de toamnă şi iar­nă ale oraşului. De-atunci încolo, transferul acestor rezerve din cămă­rile pieţei în cele ale gospodinelor trebuie să aibă loc fără cusur. Instantanee din pieţe Un tur de orizont al pieţe­lor oraşului în aceste zile su­gerează şi cîteva din datele perspectivei apropiate. Căci, presupunem, abundenţa de produse din piaţa „George Coşbuc“ bunăoară, va rămîne constantă şi o dată cu începe­rea campaniei. Important însă mai cu seamă acum, în „preliminariile“ campaniei, este să semnalăm acele lacu­ne de servire, acele practici şi obiceiuri pe care le dorim îndepărtate cît mai repede. Inadmisibile sînt, de pildă, absenţele nemotivate ale res­ponsabililor de unităţi sau ale intendenţilor din pieţe în orele cele mai aglomerate (cum le notăm pe acelea ale lui C. Bazer în piaţa Piscului, sau ale lui Gh. Pascu în piaţa „Unirii“). Se ştie doar că a­­nume ei sunt în primul rînd răspunzători de toate aspecte­le ce contribuie la bunul mers al vînzărilor. Asigurarea varietăţii sorti­mentelor — iată un capitol deosebit de însemnat al servi­rii acum, şi cu atît mai mult în viitorul apropiat. Rezolva­rea lui cade, în principal, în sarcina responsabililor de uni­tăţi, care, cunoscînd necesarul zilnic, trebuie să insiste, ope­rativ, la depozite, pentru ca notele de comandă să fie ri­guros respectate. A da numai nepăsători din umeri, cum mai fac astăzi Constantin Vîl­­ceanu, unul din responsabilii Aprozar din piaţa „George Coşbuc“, sau D. Cojocaru (u­­nitatea nr 324 din piaţa „Ra­hova“) faţă de golurile din propriile lor note de comenzi, nu înseamnă deloc că şi-au îndeplinit îndatoririle, încă o observaţie de mare însemnătate pentru zilele ce vor urma: asigurarea calită­ţii ! Pe bună dreptate, cum­părătorii vor fi păgubiţi dacă­ mărfurile nu vor fi sortate cum se cuvine (vezi : cartofii vînduţi de-a valma în piaţa „Rahova“), dacă preţurile nu vor fi diferenţiate după cali­tăţi (două feluri de vinete, cu acelaşi preţ, expuse tot în piaţa „Rahova“), dacă preţu­rile afişate nu vor corespun­de mercurialului (ca în piaţa „Progresul“, unde încetineala de melc dovedită în schim­barea preţurilor de către co­misia unei cooperative agrico­le de producţie a stagnat des­facerea unei însemnate canti­tăţi de pepeni). Şi, în sfîrşit, dacă depozitele nu vor lua măsuri pentru a adăposti în bune condiţii mărfurile. In ca­zul că, de pildă, depozitul A­­prozar din Bucureştii Noi va persevera în expedierea unor produse uscate (cum au fost vinetele şi conopida, smochi­nite, livrate recent pieţii „1 Mai“), fără îndoială că presti­giul Aprozarului va avea mult de suferit. Expeditori şi destinatari De altfel, observaţiile cu privire la depozitele Aprozar, la rampele sale de descărca­re, la silozuri, devin din ce în ce mai actuale. Nu va trece multă vreme şi ora lor „de vîrf“, va fi sunat. Sunt doar adăposturile temporare ale producţiei horticole în tran­zit către cămările noastre. O parte din ele au şi început să se umple, mai cu seamă cu acele mărfuri trimise cotidian oraşului nostru de către prin­cipalii săi furnizori. coopera-GRAZIELA VINTU _____________P. BOZGA (Continuare in pag. a 2-a) Anul XXIII — nr. 6506­­ 4 pagini 30 bani REDACŢIA­ Piaţa Scriteri. Telefon 17 6010. Administraţia 17 60 10. Interior Proletari d­in toate ţările, uniţi-văl­ ­mm Hm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA O nouă uzină a industriei chimice Cindva aproape complet lipsit de industrie, oraşul Piteşti cunoaşte în anii noştri febra ma­rilor transformări economice. După fabrica de tananil „Argeşul", după noile secţii ale Între­prinderii textile, după marele combinat de in­dustrializare a lemnului, acum la marginea oraşului se ridică impetuos construcţiile unei noi şi importante unităţi a industriei chimice : fabrica de negru de fum.­­ Fotografia noastră, care redă un aspect al şantierului, a fost luată dintr-un granulator lung cu­ corpul unei nave, aşezat deocamdată orizontal, în vederea montării. Dar sunt deja nu­meroase instalaţiile care, intocmai unor orgi gigantice, împung cerul. Ca nişte uriaşe lumi­nări galbene refrigerenţii verticali, supli şi im­presionanţi prin dimensiunile lor, se pot vedea de la mare distanţă. Intr-o fază avansată de construcţie şi montaj se află şi laboratorul, centrala termică, turnul de răcire, staţia de compresoare, cicloanele, granulatoarele, iar la pavilionul administrativ, cu mai multe nivele, se fac ultimele finisări interioare. Inginerul Nicolae Scarlat, şeful lotului II al întreprinderii de construcţii-montaj Brazi ne-a informat că toţi constructorii se străduiesc să realizeze în termen vastul complex de lucrări de pe şantier. O notă pozitivă este faptul că la acest şantier unele lucrări auxiliare de pri­mă importanţă ţin pasul cu ansamblul şantie­rului. Bunăoară, în incinta fabricii, precum şi între ea şi şoseaua naţională, s-au construit drumuri de acces, uşurind considerabil trans­portul materialelor. De remarcat, de asemenea, preocuparea pentru ca aspectul viitoarei fabrici să fie cît mai atrăgător , exteriorul pavilionu­lui administrativ, al marelui laborator central şi al altor clădiri va fi placat cu plăci de ce­ramică. Actualmente, paralel cu accelerarea lucrări­lor de construcţie se urgentează operaţiile de montaj astfel ca, potrivit graficului, în cursul anului 1966 noua întreprindere a industriei chi­mice să intre în producţie. Prin prelucrarea ga­zului metan, industria noastră va dispune, în cantităţi mult sporite, de o materie primă de mare însemnătate : negrul de fum. PAUL MARIAN Foto : ION FOPOVICI Pe şantierul furnalului de 1700 m.c. GALAŢI (Agerpres). Pe şan­tierul marelui combinat side­rurgic „Gheorghe Gheorghiu— Dej“, se desfăşoară lucrările pentru construirea furnalului de 1700 mc, cel mai mare a­­gregat de acest fel din ţară. Acest furnal de mare capaci­tate va aduce o contribuţie importantă la creşterea pro­ducţiei de fontă prevăzută de Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului. La proiectarea furnalului au fost prevăzute o serie de per­fecţionări faţă de nivelul teh­nic al agregatelor de acest fel existente în prezent. Utilajele de înaltă tehnicitate ale nou­lui jurnal vor fi realizate, a­­proape în totalitate, de între­prinderi ale industriei con­structoare de maşini din ţară. AU ÎNCEPUT îNSĂM îNŢĂRILE TIMIŞOARA (coresp. R.­­.). — De cîteva zile au început însă­­mînţările de toamnă şi în uni­tăţile agricole din regiunea Ba­nat. Pînâ acum au fost însă­­mînţate primele 3 000 de hec­tare cu grîu, orz şi secară masă verde. De asemenea, în regiu­ne au început şi recoltarea po­rumbului şi a florii soarelui, a­­ceastă lucrare fiind efectuată pe mai bine de 4 000 de­­^hec­tare. BACĂU (coresp. R.­­.). — În numeroase unități agricole din regiunea Bacău s-a trecut la însămînțarea culturilor de toamnă. Ţăranii cooperatori din raionul Tg. Neamţ bună­oară, au şi terminat de­­ însă­­mînţat secara masă verde, iar în raioanele Adjud şi Tg. Ocna această cultură a fost însă­­mînţată pe mai mult de 50 la sută din suprafeţele planifica­te. De cîteva zile, în unele uni­tăţi agricole din raioanele Ad­jud şi Piatra Neamţ a început însămînţatul griului de toamnă. PESCUITUL DE TOAMNĂ CONSTANŢA (Agerpres) — Pe lacurile complexului Ra­­zelm, la Dranov, Mila 23, Cri­­şan şi în celelalte zone pescă­reşti din Delta Dunării a în­ceput pescuitul de toamnă. Colectivul întreprinderii pisci­cole Tulcea s-a pregătit intens pentru noua campanie. Au fost revizuite şi reparate din timp sculele şi ambarcaţiunile. Pe lîngă uneltele mici, în ac­tuala campanie sunt folosite la pescuit şi un mare număr de unelte de mare randament: ci­­ripcele, tihurii şi altele. A fost asigurată pescarilor îmbrăcă­mintea necesară şi o bună a­­provizionare cu alimente a punctelor pescărești. Recapitulînd — fie chiar succint — în ce fel au evo­luat şantierele, de-a lungul anilor, ajungi, indiscutabil, la concluzia că lucrătorii din sec­torul construcţiilor învaţă tot mai bine să gîndească în vii­tor. Mă refer, în speţă, la constructorii de locuinţe din Bucureşti, şi nu doar la cei din imediata apropiere a schelelor... Probabil că cititorii îşi mai amintesc de o perioadă nu prea îndepărtată, cînd în Ca­pitală proiectele pentru lo­cuinţe se elaborau cu întîr­­zieri mari... Fenomenul ame­ninţa chiar să devină cronic şi totuşi... Informaţiile furnizate mai deunăzi de tov. ing. TRAIAN ISPAS, vicepreşedintele Co­mitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, şi com­pletate cu unele amănunte de către tov. ing. ADRIAN ALE­­XANDRESCU — director teh­nic al Direcţiei tehnice de in­vestiţii (S.P.C.), sunt deosebit de îmbucurătoare : — Institutul Proiect-Bucu­reşti a elaborat anul a­­cesta proiecte de execuţie — plus piese scrise şi desenate pentru 19148 de apartamen­te, din care : 12 605 aparta­mente incluse în planul de predări al acestui an şi 6 543 apartamente pentru frontul de lucru 1965—1966. Mai sunt, de asemenea, gata pro­iectele pentru alte 6 956 de apartamente ce se vor ataca şi da în folosinţă anul viitor. Avînd la îndemînă doar proiectele de execuţie — veţi spune — e ca şi cum ţi-ar mai rămîne, pe lîngă tipar, să croieşti şi să coşi o haină. E­­vident, atîta nu-i de ajuns ca să conchizi că cineva — res­pectiv constructorii — se gîn­­desc în chip autentic la ziua de mîine. Iată însă şi alte ar­gumente : Pînă la 1 septembrie pe di­ferite şantiere din Bucureşti (Drumul Taberei, Obor-Foişor, Balta Albă etc.) s-au atacat 5600 de apartamente pentru frontul de lucru 1965—66. Şi dat fiind specificul clădirilor de locuit, cu multe etaje şi tronsoane, la unele dintre blocuri s-au turnat fundaţiile încă de la sfîrşitul anului tre­cut sau primele luni ale anu­lui acesta. Există deci, net, garanţia că la iarnă finisajele interioare se vor desfăşura fără a fi stînjenite de vifor­niţă, iar în trimestrul I din 1966 viitorii locatari se vor pu­tea muta în apartamente cu nimic mai prejos decît cele ce s-ar fi executat, integral, în timp de vară. * — In ultimele trei luni şi jumătate cît au mai ră­mas pînă la 31 decembrie, ştiu că mai aveţi de dat în folosinţă mii de apar­tamente. Ritmul impus de obligaţiile faţă de planul anual nu are implicaţii nefavorabile pentru lucră­rile „în continuare“ ? Răspunsul tovarăşului vice­preşedinte, ing. T. Ispas, a fost pe cît de onest, pe atît de exact: — Dacă nu sîntem atenţi, dacă şi eu însumi nu voi fi tot timpul atent, există peri­colul ca blocurile ce consti­tuie front de lucru pentru iar­nă să se abandoneze un timp, în favoarea lucrărilor „la zi“, ori să se tărăgăneze atacarea lor. Şi în timpul iernii ne-am trezi că deşi sunt proiecte, o parte din meseriaşi nu pot fi folosiţi raţional, sau că n-am VIORICA CIORBAGIU (Continuare in pag. a 2-a) FRONT DE LUCRU '66 Perspective optimiste şi răspunderi actuale ale constructorilor Raid-ancheta pe şantierele de construcţii din Capitală Vizita in R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA 15 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali trans­mit : Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, însoţită de tovarăşul Todor Jivkov şi alţi conducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna. In drum spre oraşul Plevna, delegaţia s-a oprit la Botev­­grad, unde a vizitat fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oas­peţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim­­secretar al comitetului regio­nal Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi mun­citori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în cos­tume naţionale a oferit mem­brilor delegaţiei şi persoane­lor care o însoţesc tradiţio­nala pîine şi sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a infor­mat pe oaspeţi despre istori­cul şi importanţa acestei în­treprinderi în economia na­ţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, membrii de­legaţiei au vizitat principale­le sectoare de producţie, in­­teresîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi apli­carea metodelor de produc­ţie care asigură o bună cali­tate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, ceilalţi membri ai dele­gaţiei au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului întreprin­derii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoa­re şi au oferit cadouri colec­tivului uzinei. In drum spre Plevna, dele­gaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Membrii coo­perativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, acla­­mînd îndelung pentru priete­nia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate ro­şii. Preşedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu a mulţumit pentru primi­rea făcută, urînd membrilor cooperativei succese în mun­că şi în viaţa personală. Manifestări calde şi sponta­ne de prietenie au fost făcu­te delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukovit, în toate localităţile prin care au trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukovit, o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivan­ka Dakova, prim-secretar al comitetului orăşenesc de par­tid, a salutat pe oaspeţii so­siţi din România. Mulţumind pentru cuvin­tele adresate poporului ro­mân, delegaţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabi­lit relaţii de prietenie fră­ţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în constru­irea socialismului, în înflo­rirea Bulgariei socialiste. In încheierea mitingului, tovarăşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bulgaria. Con­vorbirile noastre, a spus el, sînt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construi­rea socialismului şi comunis­mului. Noi sîntem hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi cola­borarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Balcani şi lumea întreagă. Pe tot traseul, mii şi mii de oameni­ ai muncii, purtînd­ ste­­guleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au sa­lutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împo­dobite cu flori­ şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia ro­mână a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, prim­­secretar al Comitetului regio­nal de partid Plevna, Gheor­ghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Fron­tului Patriei., Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea ei prin­cipală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară; în ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Re­giunea este cunoscută şi dato­rită muzeelor şi monumentel­or sale istorice. Aspect din timpul vizitei în comuna Praveț Telefoto : B.T.A. — AGERPRES Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziastă primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni acla­mau pentru prietenia româ­no-bulgară, fluturînd stegu­­leţe tricolore. Aşezate deasu­pra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor ro­mâni, în centrul oraşului, în imediata vecinătate a Mauso­leului închinat ostaşilor ruşi şi români, care au căzut în (Continuare în pag. a 3-a) A In pagi a 2-a: APLICAREA MAJORĂRII SALARIILOR PENTRU NOI CATEGORII DE SALARIAŢI In instituţiile de învăţămînt In unităţile agricole de stat " Carnet extern Adaos la o inscripţie E lesne de închipuit emo­ţia din casa familiei Swee­ney, de pe calea Kirkes­­wald, din oraşul scoţian Glasgow, cînd părinţii au recunoscut scrisul fiului lor Danny, pe un plic sosit din Vietnamul de sud, purtînd la „expeditor" adresa unui oficiu poştal american de pe îndepărtatele meleaguri ale Asiei. Din tot ceea ce a scris băiatul, părinţii au reţinut o singură frază : „Dacă mi se va întîmpla ceva, veţi fi înştiinţaţi...". _ Cum a ajuns tînărul sco­ţian Danny Sweeney în vîr­­stă de 24 de ani, în jungla vietnameză ? Relativ, sim­plu. Anul trecut în noiem­brie, el a emigrat în Statele Unite. Cînd a plecat, el nu ştia că, în conformitate cu legile americane, toţi băr­baţii care imigrează în Sta­tele Unite sînt obligaţi să se înregistreze pentru servi­ciul militar, în curs de cel mult şase luni după sosire. Danny a îmbrăcat unifor­ A. STANCIU (Continuare în pag. a 4-a)

Next