România Liberă, februarie 1967 (Anul 25, nr. 6933-6956)

1967-02-23 / nr. 6952

„România liberă“ nr. 6952 — 23.11.07.­­ pag. 7­ a Aseară, la Teatrul de Stat de Operetă „Singe vienez“ de Johann Strauss Am găsit foarte nimerită in­cluderea, în programul de sală al premierei de aseară, mărturia admiraţiei pe care un Schu­mann, Brahms, Berlioz sau Wagner au nutrit-o faţă de acela a cărui vioară părea că devenise simbolul popularităţii muzicii vieneze. Şi nu rezistăm ispitei de a aminti din nou cuvintele mereu actuale ale lui George Enescu : „Muzică uşoară da... ca la Johann Strauss, de o bogăţie melodică nobilă, inalterabilă“. Răspunzînd la apelurile dispe­rate ale regizorului Franz Jau­ner, directorul lui „Carltheater“, batrînul Johann Strauss pune la dispoziţie un material muzical preţios, alcătuit din cele mai în­flăcărate dansuri vieneze create de el de-a lungul anilor, pentru a constitui substanţa unei noi operete, menite să redreseze e­­chilibrul financiar mai mult decît şubred al trupei. Victor Leon şi Leo Stein alcătuiesc li­bretul dar, după cum era de temut, odată munca în­cepută, Strauss se îmbolnăveşte grav şi nu are puterea s-o ducă la bun sfîrşit. După pro­pria lui indicaţie, se cere atunci ajutorul primului dirijor de la „Theater an der Wien“. Adolf M­iller, care continuă prelucra­rea melodiilor straussiene și în­cheie partitura ultimei operete a maestrului. Johann Strauss moare la 3 iunie 1899, premiera cu Sînge vienez are loc cu cîteva luni mai tirziu, la 25 octombrie. Adevărata carieră triumfală a operetei va începe însă în primii ani ai secolului ce începea. Ca regizor al spectacolului a cărui premieră a avut loc asea­ră, Ion Dacian a valorificat din plin, experienţa sa muzicală, în­­ţelegînd că splendoarea, nealte­rată de trecerea anilor, a parti­turii lui Johann Strauss se cu­vine pusă în lumină cu cit mai multă puritate şi naturaleţe. A­­cestei necesităţi i-a fost subor­donată şi adaptarea, strict nece­sară, a libretului (— realizată de V. Timuş şi M. Păun —) pe linia evitării comicului gros. De a­­ceea, nu s-a acordat o impor­tanţă exagerată aventurilor a­­moroase ale lui Eduard, contele Zedlan, acest „mic Don Juan de provincie" — cum îl caracteri­zează unii comentatori. Din sub­stratul satiric al libretului origi­nal s-a păstrat creionarea plină de haz a demnitarului micilor stătulețe de altădată. Pentru că așa numitul „Wercingetorix". în fapt contele de Unsheim-Gindel­­bach, primul ministru al statului Reuss-Schleiz-Greiz, care avea doar dimensiunile unui orășel, este un incheş niţeluş ramolit și foarte dispus să uite de treburile politice pentru niscaiva nespe­rate aventuri amoroase. Birow­­ski, aristocratul pedant şi snob, organizator de reuniuni monde­ne, este şi el uşor ironizat, cu ospitalitatea lui afectată. Repli­ca le este dată, fără ostentaţie, de Kagler, vienezul sans facon, care „dezumflă“ frazele false cu cîteva vorbe de duh şi de Roza, personaj nou creat de libretiştii noştri, şi prin care Maria Wau­­vrina îşi face intrarea in opereta lui Strauss, fără să forţeze uşile, încolo, citeva personaje tipice : domnişoara Franzi Cagliari, de fapt o „Kagler" sadea, cu nume italienizat pentru scopurile ime­diate ale succeselor ei de cintă­­reaţă şi de prietenă a pungilor bine garnisite, Iosef — slujitorul contelui Zedlau — şi Pepi — ucenica de salon de mode, desi­gur destinaţi să se iubească, ca o contrapondere a perechii aris­tocrate. Cu toţii, aceştia evoluează in­tr-o desfăşurare scenică curgă­toare, de un umor bonom, fără ascuţişuri şi retrăgindu-se ade­sea pentru a face loc dansato­rilor, (coregrafia Elena Penescu- Liciu) căci ne aflăm doar in plină lume a valsului. Decorurile (— Ştefan Norris —) sînt plă­cute şi sugestive, mai ales cînd nu uită că scena operetei noas­tre este foarte modestă ca di­mensiuni. Pe de altă parte, costumele (Elena Agapie) sunt remarcabile prin eleganţă şi strălucire cit şi prin stilul lor unitar. Interpretarea a­­duce în prim plan o serie de apreciaţi solişti ai operetei noastre. In rolul lui Eduard, Nicolae Ţă­­ranu are, fără să tindă spre dimen­siuni vocale deo­sebite, o prezen­ţă plăcută, în mod justificat nu prea „angajată" în feluritele şi încurcatele peripeţii amoroase. Pe Adriana Codreanu o vedem prima oară după distincţia obţi­nută la concursul de canto de la Toulouse. Are un glas substan­ţial, de colorit dramatic, bine distribuit intr-un rol ca cel al Gabrielei, care pretinde o anu­mită pondere vocală , s-a adap­tat bine ţinutei scenice adecvate personajului şi o experienţă so­listică mereu îmbogăţită o va si­tua, desigur, în primele rinduri ale colectivului teatrului. Valeria Rădulescu (Franzi) rămîne ace­eaşi cintăreaţă de o suplă mu­zicalitate pe care o cunoaştem, iar înserarea, în partitură, a valsului „Voci de primăvară" a apărut justificată de valoarea interpretei. Constantin Drăghici şi Constanţa Cimpeanu au întru­chipat în chip atrăgător „pere­chea populară" ; totuşi, cit de mult am ruga-o pe Constanta Cîmpeanu să renunţe la unele accente temperamentale exce­sive, inutile autenticului ei talent ! Nae Roman (Ragier), iată unul din artiştii regă­siţi oricînd cu plăcere, care asigură viaţa îndelungată a însuşi genului de operetă, ca şi Wauvrina, înduioşătoare în can­doarea ei dezarmantă. Un cuvînt bun pentru Iancu Groza, care în­truchipează pe împleticitul la minte Wercingetorix cu umor şi fără să se abată de la bunul gust. Din punct de vedere muzical, spectacolul­­dirijor Gherase Dendrino, secondat de Constan­tin Rădulescu) mai are încă ne­voie de un oarecare „rodaj", căci orchestra nu se adaptează întotdeauna cu supleţe cînturii soliştilor. De altfel, o muzică a­­semenea celei a lui Johann Strauss merită eforturi continue din partea Interpreţilor, pentru a se apropia tot mai mult de idealul cuprins în înseși pagi­nile partiturii nemuritorului maestru al valsului vienez. ALFRED HOFFMAN Cronica muzicală * ANGAJEZ femeie cu referinţe pentru menaj 3 persoane. Str. Dr. Severeanu nr. 5 (Panduri). (9018) TRANSLATOARE cunoscind per­fect limba germană, maşina de scris, caut serviciu corespunzător. Răspun­deţi căsuţa agenţiei 8997.___________ ANGAJEZ femeie pentru menaj, externă. Piaţa Rosetti. Tel. 53 48 58. (8983) CAUT persoană cu experienţă pentru îngrijire copil 11 luni, con-­­ diţii avantajoase. Tel. 24 90 63 . (16—21). (7871) ÎNTREPRINDEREA produse alimen­tare cu sediul în Halele centrale Obor, etajul I, raionul 23 August, Bucureşti angajează de urgenţă : eco­nomist planificare, magazioneri, fo­­chişti, tinichigiu, dactilografe. (7644 A) ÎNTREPRINDEREA pentru mobilier şi decoraţiuni din str. 30 Decembrie nr. 44, tel. 15­53 96, angajează: tîm­­plari manuali categoria 3—6, lăcătuşi mecanici categoria 3—5, ingineri prin­cipali, tehnicieni , tehnologi, fochişti şi manipulanţi. (7606) PAZNICI cu îndeplinirea con­diţiilor legale, angajează între­prinderea instalaţii Bucureşti str. Pictor Verona nr. 17, raionul 30 Decembrie, tel. 12­65 00. (7647) NSTITUŢIE de stat angajează rectanţi I, proiectanţi II pentru ralaţii electrice, sanitare, de­venit­­e, desenatori tehnici pentru con­­ecţii şi instalaţii, tehnicieni I şi n­aze, dactilografe. Doritorii se vor esa în str. Alecu Constantinescu , Bucureşti, raionul 16 Februarie, jul II, camera 7. (7645 A) ÎNTREPRINDEREA regională pentru valorificarea legumelor şi fructelor Bucureşti, angajează ime­diat : revizori contabili, şefi birou contabilitate, contabili principali, cu îndeplinirea condi­ţiilor de studii şi stagiu, str. Sfînta Vineri nr. 11, raionul T. Vladimirescu tel. 16­03­93. (7665) I.I.S. „Electro-Banat- Timişoara str. Pestalozzi 22, tel. 1­42­60, angajează muncitori calificaţi pentru Secţia sculărie şi Atelierul mecanizării in meseriile : strungar categoria 7 şi 8-a, lăcătuşi, matriţeni categoria 7 şi 8- a, frezori categoria 7 şi 8-a, rectifi­catori categoria 6, 7 şi 8-a. Doritorii se vor prezenta la Serviciul personal şi formarea cadrelor zilnic între orele 9- 11. (7783) WARTBURG alb, 1965, vlnd urgent. Tel. 18 16 10.____________________(8991) VÎND imobil (Operă) liber, gaze, curte, contra garsonieră dublă pro­prietate plus diferență. Tel. 77 03 06. _________________________________(7882) VIND butelie de aragaz. Tel. 61 20 71, între orele 16,30—20. (6949) BUTELIE aragaz vînd. Tel. 55 69 77. _________________________________(7899) PIANINA Hoffmann, placă bronz, coarde încrucișate, vînd 9000. Tel. 21 52 42._________________________(7856) ASPIRATOR ,,Racheta“ vînd. Tel. 13 02 93, după ora 16.___________(7864) BUTELIE aragaz vînd. Tel. 13 58 85, după ora 18. (7873) VlND tablouri mari, Octav Băncilă , ,,Carul cu boi", ,,Crizanteme", ,,Li­liac". Tel. 16 90 74._____________(7878) BLOC sau motor motocicletă M 72, 750 cmc cumpăr. Popovici, tel. 11 24 44._________________________(7877) VIND parter-etaj, parterul liber, 3 încăperi spaţioase, dependinţe, Piaţa Domenii. Tel. 57 39 52.__________(7876) MAŞINA de cusut Singer, suveică rotundă, vînd. Intr. Anestinelor nr. 6, maşina 34, stația Dristor._______(7883) BUTELIE aragaz vind. Tel. 55 30 29 numai intre orele 10—14. (7889) Mica publicitate ANGAJEZ persoană cunoscînd ger­mana, menaj, condiţii convenabile. Tel. 13 09 49, seara (Cişmigiu). (7839) DACTILOGRAFE cu îndeplinirea condiţiilor legale angajează în­treprinderea de instalaţii Bucu­reşti, str. Pictor Verona nr. 17, tel. 12­65­00, pentru următoarele unităţi : Serviciul utilaj transport din calea 13 Septembrie nr. 100, Secţia confecţii metalice şi a­pa­­rataj electric din Popeşti Leor­­deni nr. 11 şi Şantierul I Bucu­reşti din Călea 13 Septembrie nr. 106 pentru Şantier Dudeşti Poli­­color. (7646 A) I.S.C.M. Brazi sediul comuna Brazi, oraşul Ploieşti angajează ingi­neri şi maiştri constructori. Condiţiile de angajare sunt prevăzute în legis­laţia în vigoare. Pentru nelocalnici se asigură plata indemnizaţiei de şantier şi locuinţă în oraşul Ploieşti (pentru căsătoriţi apartament). Informaţii tel. 1 49 40­­ 1­ 49 41­ 1 67 81. (7617 A)­­/in­z.hWWl. CMMriparuri FIAT 1100 D, culoarea antracit, ex­cepţional, vînd. Vizibil etr. Maria Rosetti 21, vineri ora 16—18. Tel. 53 48 58. (8982) VIND casă liberă 3 camere, depen­dinţe, parchet, construcţie 1961, str. Invalid Suligă 49, capătul tramvaiului 21, staţia Depoul Colentina. (7881) CINCI discuri stereo pop-jazz, 200 lei bucata, şi ,,Ritualul primăverii"­­Stravinski, vînd. Tel. 17 71 87. (7892) VIND frigider Fraan (1800), căruţ landou alb bleu cu salteluţă (400). Tel. 16 94 80. (7852) MOBILA copil, birou, pupitru, pi­­cup, stingător auto, cort, husă maşină, vînd. Tel. 75 22 65. (7857) OGLINDĂ Bidermayer, chitară, maşină vas electrică, costum de damă din mătase chinezească, vînd. Tel. 17­56 69. (7884) REALIZAŢI un Interior fru­mos prin zugrăvirea pereţilor cu „Mica lux“ praf de mătase cu străluciri metalice. Pache­tul de 200 grame lei 5,25 sufi­cient pentru zugrăvitul unei camere 4/4 mp. Cereţi „Mica lux" la magazinele „Metalo­­chimice". (7803 A) APARTAMENT liber 2 camere, de­­pendinţe, gaze poartă, posibilităţi su­praetajate, vînd. Tel. 75­22 65 du­pă ora 16. (7856) ACORDEON „Weltmaister" 96 Iaşi, 9+5 registre vînd 4000 lei, Stela, str. Arieşului 11, Gara Nord._______(7860) MOTOCICLETA II cu ataș, vînd. Florică, tel. 23 22 80, ora 7—16. (7799) VINd apartament parter, bloc Sta­tuia Rosetti, vestibul, hol, 4 camere, dependinţe, incălzire centrală. Adre­saţi tel. 12 44 41, orele 18—20. (7723) BUTELIE aragaz, maşină de cusut Singer, vînd. Tel. 15 29 37, după ora 18. (7628) SCHIMB apartament (Cotroceni) 2 camere + hol, dependințe, calorifer gaze, contra 2 garsoniere, apropiate, cartiere centrale. Tel. 37 23 29. (7895) OFER garsonieră Balta Albă, încăl­zire centrală, contra garsonieră cores­punzătoare, alt cartier. Tel. 22 61 75. _______________________________(7866) SCHIMB garsonieră mare, parter, gaze, Armata poporului, bloc 21, pen­tru 2 camere. Tel. 71 03 66. (7874) CAMERA 25 mp, bucătărioară, piv­niță, exclusivitate, baie comună, gaze, central, ofer contra garsonieră sau apartament. Tel. 18 42 86. (7868) OFER apartament 3 camere, central, gaze, caut 3 camere, hol mare, gaze, central. Tel. 23 83 69.___________(7886) SCHIMB garsonieră bloc nou, Bd. Dimitrov contra apartament două ca­mere, încălzire gaze. Tel. 35 39 210. _________________________________(7890) CEDEZ cameră, dependințe comune, Bd. Bălcescu, contra garsonieră. Tel. 14 3 2 25, după ora 16.__________(7850) CAUT apartament ultracentral, hol mare, 3, 4 camere, gaze, bloc, vilă, ofer 2 apartamente 3 și 2 camere Ar­mata Poporului și două camere sepa­rate, gaze, ultracentral. Răspundeţi căsuţa agenţiei 71812._________________ ÎNCHIRIEZ, eventual cumpăr gar­­aonieră, cameră acces, central, gaze. Tel. 11 50 35, orele 15—18. (9020) TÎNAR caut cameră mobilată, e­­ventual contra meditaţii matematică sau conversaţie germană. Tel. 14 42 02 orele 8—10. (9021) ÎNCHIRIEZ garaj In curte, apă, lumină. Tel. 21 33 01. (8980) CAUT cu chirie două camere, baie, bucătărie. Tel. 35 00 91 (8­0­7). (7862) MEDITEZ elevi clasa V—VIII, limba romănă. Tel. 1510 39.___________(7870) MEDITEZ convenabil matematică, fizică, toate clasele, admitere, tel. 22 55 78 (după amiază)._________. (7846) PROFESOR matematică pregătesc elevi clasa VIII pentru admitere, reu­şita garantată. Tel. 62 17 09. (7764) Anunţările se primesc la următoarea adresă : AGENŢIA DE PUBLICITATE — E.S.I.P. Bucureşti, str. Eforiei nr. 6, raionul Lenin, telefon 16.79.45. Anunţurile din provincie se pot expedia prin poştă, costul anunţului trimiţîndu-se prin mandat poştal pe aceeaşi adresă. PROFESOR, meditez­­e matematici pentru admitere facultăţi, garantez însuşirea materiei. Tel. 23 09 09. (4929) COLEGII urmeză doamnei Moloce „la mulţi ani" cu Cornelia fericire. (7802) PIERDUT la Păltiniş cea« „Rossia", găsitorului recompensă. Răspundeţi căsuţa agenţiei 7893._________________ PIERDUT legitimaţia pe numele Ott Cecilia, cu numărul 154. O declar nulă.____________________________(7833) PIERDUT anexe de studii la diplo­ma numărul 159690, pe numele Dime D. Emil. O declar nulă,________(7351) PIERDUT autorizaţie meseria Capi­­tar nr. 184 din 1963, pe numele Halm Grumberg str. Ştirbei Vodă nr. 48. O declar nulă:___________(7861) TOVĂRĂŞII de muncă de la I.I.S. „Luceafărul" anunţă cu regret Înce­tarea din viaţă in ziua de 21.11.1967 a dragului BIRTA ILIE (Biju). (9195) FAMILIA, salariaţii, din D.G.C.M. Si juriştii din unităţile subordonata enunţă cu nemărginită durere Înce­tarea din viaţă a neuitatului MARCEL LOBEL şeful serviciului juridic D.G.C.M .Incinerarea va avea loc joi 23 februarie, orele 14, la crematoriul Cenuşa._________________________(9196) ÎNCHIRIEZ automobil propriu $1 iniţiez conducere auto. Tel. 21 02 83 (9—13), (15—20).________________(8994) INSTRUCTOR specialist predau lec­ții conducere, posed automobil. Răs­pundeți căsuța agenției 7805. In zona gării Braşov a fost dat de curând în folosinţă un nou complex comercial prevăzut cu un magazin alimentar cu autoservire, raioane de dulciuri, pîine, măcelărie etc. Foto: FLORIN STEFANESCU Omisiuni in inventarul magazinelor ieşene­ ­• De locuieşti in Tătăraşi şi vrei să umpli un sifon, apoi fă bine matale şi mergi afi­na kilometri, pînă vei găsi un astfel de centru, iar dacă con­tinui marşul pentru procu­rarea unei cărţi în cartierul Socola sau a unui obiect de uz casnic în Copou, măsura timpu­lui pierdut se îngroaşă şi mai mult — ne spunea un ieşean. Harta amplasării magazine­lor în oraşul de pe malul Bahluiului suferă încă la ora actuală de numeroase puncte albe şi eclipse în servirea populaţiei. Vadurile comerciale care făceau faima Iaşului se as­cund sub colbul uitării. Nu de tot, e drept, pentru că înşişi edilii, la sugestia numeroşilor cetăţeni, au început oarecum să-l scuture... Aflăm de la tov. V. VICOL, vicepreşedin­te al sfatului popular al ora­şului, că preocupările din anul precedent s-au axat în mod deosebit, pe construcţiile noi, ce urmau să intre în fo­losinţă. — Dar în oraşul dv. — continuăm noi — sunt străzi ca Lăpuşneanu, Cuza Vodă, apoi cartierele Socola sau Tîrgul Cucului, unde există încă localuri comerciale care stau nefolosite. De ce nu cău­taţi să le puneţi în valoare ? — Iaşul nostru adăposteşte într-adevăr multe asemenea localuri. De altfel, un studiu întocmit de direcţia comer­cială se referă şi la acest ca­pitol. — Şi care este rezultatul lui ? — Anul trecut au fost de­pistate opt unităţi de acest fel... Aşadar, un studiu sărac în roade şi cu puţine foloase pen­tru cetăţeni. Dezinteres sau nepăsare ? Şi una şi alta, dacă avem în vedere rezerva materială a unor fonduri ne­folosite sau cheltuite pe ju­mătate. După cum ne încre­dinţează conducerea băncii locale, ele au fost oferite şi pot fi acordate în continuare. Dar... Există din păcate şi un „dar". O.C.L.. „Produse metalo­­chimice" a primit, anul trecut de şapte ori credite şi din a­­cestea n-a folosit decît o infimă parte. Cei 75 000 lei acordaţi O.C.L. „Textila" au rămas pînă la urmă nefructificaţi. Sînt doar două exemple din multe altele care se pot cita. Explicaţia acestui „veto" dat de cei în cauză, potrivit că­ruia creditele respective s-ar transforma în restanţe în cazul neîndeplinirii planului de către respectivele unităţi comerciale, nu are temei, în­­trucît lipsa magazinelor e prea acut resimţită în unele cartiere, învestite cu chibzu­inţă şi în acele unităţi de care în special duc lipsă cum­părătorii, aceste resurse mate­riale şi-ar găsi pe deplin jus­tificarea. Am reţinut totuşi din cele declarate de tov. V. Vicol, in­teresul pe care l-au acordat organele locale pentru darea în exploatare a noilor maga­zine, unităţi moderne şi ele­gante, noile vaduri comerciale ale Iaşului. Cînd, cu o lună în urmă, s-a inaugurat modernul complex din Tătăraşi, locuitorii de aici s-au bucurat la gîndul că, în sfîrşit, vor avea de unde să-şi cumpere cele de trebuinţă. Dar... Magazinul de carne şi cel alimentar nu şi-au deschis porţile, doarece... nu e gata mobilierul. Nici cei ce au do­rit să-şi cumpere cîte ceva de la magazinul de galanterie, care chipurile funcţionează, n-au avut prea mult noroc. Rafturile aproape goale nu le­­au oferit mai nimic. Inexpli­cabilă rămîne şi omisiunea din inventarul noilor com­plexe a centrelor de umplut sifoane şi prevederea cu zgîr­­cenie a unor magazine cu obiecte de uz casnic. Iaşul, unde învaţă mii de studenţi există multe şcoli şi instituţii culturale, nu bene­ficiază — la ora actuală — de un număr corespunzător de librării. Deşi în noile cons­trucţii comerciale s-au deschis şi vor continua probabil să se deschidă astfel de magazine, această lipsă este încă serios resimţită. Din aceleaşi consi­derente apare surprinzătoare şi existenţa unui singur anti­cariat într-un locaş cu totul impropriu. * Cele cîteva ilustrări din ac­tivitatea comercială ieșeană • sînt tot atîtea întrebări pe care le adresăm comitetului executiv al, sfatului popular al orașului. Perioada de început de an în care ne aflăm, ar putea fi fructificată pentru luarea unor măsuri care să puncteze, de-a lungul lui 1967 îmbunătăţirile aşteptate de cetăţeni. Vadurile comerciale vechi şi noi ale Iaşului tre­buie să fie valorificate în mod corespunzător. IOANA PATRAŞCU Doicu sapa - cinci cu mapa (Urmare din pag. 1) directorul, contabilul şef, plani­ficatorul, merceologul de la I.A.P.L. „Prefii", de care aparţi­nem, Sanepidul, Inspecţia co­mercială, nici eu nu ar mai ştiu cîte controale... Planul însă tot nu se face. Eficienta controlului, a îndru­mării şi coordonării se dove­deşte­­foarte scăzută, dacă se pulverizează răspunderile, dacă ajutorul nu este operativ şi nu duce în final la îmbunătăţirea evidentă a activităţii dintr-un sector sau altul. Îşi justifică oare funcţionarea cele 27 I.A.P.L.-uri din Bucureşti existen­ţa dacă sortimentele de alimen­te din bufete nu sunt variate, dacă în general, ceea ce oferă ele sunt sub cerinţele actu­ale ale consumatorilor ? Ce în­seamnă „control" fără con­cluziile şi măsurile de rigoare ? Înseamnă formalism şi cheltu­ieli neproductive, exprimate de timpul şi salariul celor care controlează. Pe inginerul Romeo Findrihan l-am întîlniit de-a lungul a nouă ani, în calitate de şef de lot şi şef de şantier-montaj la două mari şantiere ale chimiei : Săvi­­neşti­ şi Brăila. Acum lucrează în noul Minister al Construcţii­lor pentru Industria Chimică şi Rafinării. L-am întrebat : — Dumneavoastră, care a­­vefi o bogată experienţă de şantier, ce părere aveţi despre activitatea dispecerilor. In ac­tuala formă de organizare a ministerelor şi întreprinderilor de constructii-montaj, rolul lor are o eficientă reală ? — Mie mi se pare că dispe­cerii ministerelor, în constructid, sînt nişte simpli poştaşi. Din pă­cate, poştaşi cu calificare mult superioară faţă de ceea ce fac ei de fapt , se informează de­spre mersul lucrărilor pe şantier şi informează, la rîndul lor pe toţi cei din filiera ierarhică, fă­­cînd şi anumite propuneri. Un dispecer dintr-o uzină are drep­tul să pornească, să oprească o maşină, după caz. Dispecerul din construcţii n-are nici un drept, decît acela de a infor­ma. Pînă se analizează şi se aplică propunerile sale trece timp şi de multe ori soluţiile nici nu mai sunt actuale, pentru că se rezolvă de către oamenii de pe şantier. în asemenea condiţii dispeceri ar putea să fie încadraţi şi cei cu pregă­tire medie. L-am consultat în privinţa sis­temului de organizare în con­strucţii pe acad. prof. ing. Aurel Beleş : — Cînd mi-am început eu in­gineria, cel care proiecta con­ducea şi mersul lucrărilor pe şantier. Evident, volumul de construcţii din anii noştri nici nu poate suporta o comparaţie cu cel de pe vremea la care mă refeream mai înainte. Dar, după părerea mea, s-a creat o prea mare separare între pro­iectare şi execuţie, din care cauză verigile intermediare au dat naştere la un sistem greoi de urmărire a mersului lucrări­lor. Eu am fost pînă nu demult consilier la marele şantier de la Galaţi. Am remarcat cu acest prilej că se efectuau cam 1.1. ti­puri de controale. Dacă au fost ele folositoare, eu mă în­doiesc. Şi iată, voi da un exem­plu ca să înţelegeţi mai bine de ce : s-au săpat gropi pentru fundalii toamna, ştiut fiind că ploaia şi zăpada le vor de­grada, iar primăvara săpăturile au reînceput în acelaşi loc, ne­­cesitînd iarăşi timp, betoane mai multe, practic, deci, bani cheltuiţi cu uşurință din avutul statului. Un control operativ — şi nu 11 — ar fi trebuit să în­găduie o astfel de risipă ? Ho­­tărît că nu ! Inspecțiile prea multe derutează şi încurcă, iar răspunderile se transferă în acest fel de la o verigă la alta şi nu e bine aşa. Partidul nos­tru este împotriva falsei efi­cienţe a activităţii economice. Desigur că astfel de situaţii nu sînt generale. Dar eu le-aş com­para cu firele de nisip, care, chiar puţine fiind, sînt capabile să uzeze un angrenaj sănătos, dacă nu sînt înlăturate la vre­me ! Comparaţia acad. Beleş mi s-a părut deosebit de sugestivă, într-adevăr, existenţa unei re­ţele exagerate de coordonare, îndrumare şi control în anumi­te sectoare de activitate, chiar dacă nu este un fenomen ge­neral, poate provoca fisuri „an­grenajului", care este economia noastră naţională. Cum pot fi prevenite astfel de pagube ? Am socotit că la această între­bare ne-ar putea răspunde au­torizat, bunăoară, economistul Ion Sfeteu, director adjunct al Direcției de Muncă și Salarii din Comitetul de Stat al Pla­nificării : — Este adevărat că întări­rea spiritului de răspundere, a competenţei cadrelor din eco­nomie, la toate nivelele, nu este direct proporţională cu creşterea ponderii posturilor de conducere. Există cazuri de exagerări ale aparatelor con­ducerii în unele sectoare, dar... Veţi publica în ziar ceea ce vă spun eu acum ? — Da, bineînţeles. Acesta este rostul anchetei noastre : să înlesnim schimbul de opinii pentru concluzii şi soluţionări cît mai reale, cît mai folosi­toare ! — Dacă aveți de gînd să pu­blicaţi, atunci se schimbă situa­ţia. Trebuie să mă consult. Nu-mi pot asuma singur răs­punderea... Este o problemă delicată... Şi economistul Ion Sfeteu, un om cu experienţă şi cu o func­ţie bine stabilită în C.S.P., a plecat din redacţie fără să ne împărtăşească opiniile sale. Dacă nu s-a mai întors nici în zilele următoare este pentru că, poate, nu a avut răgazul să se consulte. Sîntem însă convinşi că înce­putul acestei anchete va aduce la redacţia noastră destui oa­meni, care au curajul răspun­derii opiniilor. Pentru că, folo­sirea metaforică a zicalei popu­lare „Doi cu sapa — cinci cu mapa", încă din titlu, nu este întîmplătoare, aşa cum atestă şi cele cîteva fapte pe care le-am relatat mai sus. Şi meta­fora, avînd o bază reală, se cuvine a fi dezvăluită şi com­bătută, obiectiv, dar ferm, aşa după cum reiese din indicaţiile permanente ale conducerii partidului nostru. VIORICA CIORBAGIU i cum va fi vremea Pentru zilele de 24, 25 , 26 februa­rie se anunţă ur­mătorul timp pro­babil • Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor că­dea precipitaţii slabe locale, mai ales sub formă de ploaie, iar munte lapoviţă şi ninsoare. Tempe­ratura în uşoară scădere la Începutul intervalului. Minimele vor fi cu­prinse între minus 8 şi plus 2 grade, iar maximele intre 0 grade şi plus 10 grade. La munte : Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea pre­cipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Temperatura în scădere soară, teatre Nunta lui Figaro : Teatrul de operă $i balet (16.48.20), ora 19.30 ; Secre­tul lui Marco Polo : Teatrul de ope­­retă (14.80.11), ora 19.30 » Castiliana * Teatrul national „I. L. Caragiale sala Comedia (14.71.71), ora 19.30 » Intrlnire cu ingerul • Teatrul naţional ,,I. L. Caragiale", sala Studio (15.15.53), ora 19.30 » Un Hamlet de provincie : Teatrul de comedie (18.64.60), ora 20 , Fii cuminte, Cris­­tofor î Teatrul ,,Lucia Sturdza Bu­­landra", sala din bd. Schitu Măgu­­reanu (14.60.60), ora 19.30 » Candida : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12.74.50), ora 19.30 » Ha­nul de la răscruce : Teatrul Mic (14.70.81), ora 20.30 ; Au fost odată două orfeline: Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Magheru (15.93.02), ora 19.30 Scaunele : Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Studio, ora 20 ; Cîntăreţul tris­teţii sale : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Vassa Jeleznova Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică, (15.72.59), ora 20 Cu capul în nori : ora 15.30 » Sînzea­­na şi Pepelea , ora 19.30 Teatrul ,,Ion Creangă" (12.85.56)­­ Guliver în ţara păpuşilor : Teatrul „Ţăndărică" (15.23.77) , ora 17 » Amnarul : Teatrul „Ţăndărică", în Sala Palatului pionie­rilor, ora 17 » Parada revistei : Tea­trul „C. Tănase", sala Savoy (15.56.78) , ora 19.30 » Colibri music­­hall : Teatrul ,,C. Tănase", sala din calea Victoriei 174 (15.04.18), ora 19.30 » Magistrala tinereţii : Ansam­blul artistic al Uniunii Generale a Sin­dicatelor (13.13.00), ora 20 » Interna­ţional ’67 : Circul de stat (11.01.20), ora 19.30. cinematografe] SELECŢIA NOASTRĂ­­ • film foarte bon 0 0 mm film hU0 0 mm film mediocru Farfi nici o notaţie — film slab • ^ Inspectorul de poliţie : Republica (11 03 72) orele : 9,45 —■ 12 — 14.15 — 16,30 — 18.45 — 21 I • ••Dactil Patria (11.86.25) ore­le 9 - 11.30 - 14 - 16.30 — 19 — 21.15 I Luceafărul (15.87.67) orele 9 — 11.15 — 13.30 - 16 15 — 18 45 — 1\ î București (15.61.54) orele 9 — 11.15 — 13.30 - 16.15 - 18.45 - 21 ; • • Oglinda cu două fețe : Ca­pitol (16 29 17), orele: 9,30 — 12.15 — 15.15 — 18 — 20.45 ; Miorița (14.27.14). orele 9.15 — 11.30 - 13.45 — 16.15 - 18.30 — 20.45 i Floreasca (12.28.30) orele 9 - 11.15 - 13.30 -16.30 . • Nu sunt demn de tine : Fes­tival (15.63.84) orele 8.30 - 11 -13.30 - 16 - 18.30 — 21 i Excelsior (18.10.88) orele 9 30 - 11.45 - 14 -16.15 - 18.45 — 21 I Melodia (12.06.88) orele 8.45 - 11.16 - 13.45 — 16.15 - 18.45 — 21 I Flamura (23.07.40) orele 8.45 - 11 — 13.15 -15.30 - 18 - 20.30 I • • Fidelitate i Union (13.49.04), orele 15.30 - 18 - 20.30 ; • • Mondo Cane (ambele serii) i Doina (16.35.38) orele 11.30 — 18 — 19.30. Program pentru copil i ora 9 | Tomis (21.49.46), orele 9 - 12.15 — 16.15 — 19.30 ; Progresul (23.94.10), orele 15.30 — 19 . 0 0 Alo, Japonia 1 | Timpuri Noi (15.61.10) orele 9-11 — 18—17 — 19 - 21 . 0 Lumea minunată a fraţilor Grimm : Giuleşti (17.55.46), orele 15 — 17.45 — 20.30 | Popular (35.15.17), orele 15 — 18 — 20,30 | Cei şapte din Teba i Intră, firea între popoare (17.31.64), orele 14 - ie - 18 - 20 , 0 Primul an de căsnicie i Da­cia (16.26.10) orele 8.45 — 21 In con­­tinuare i Floreasca (12.28.30), orele 18,45 — 21 ; Cartea de la Ban Michele i Buzești (15.62.79), orele 15.30 — 18 — 20,30 , • 0 Olandezul zburător­­ Grivi­­ța (17.08.58), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18.15 - 20.45 , Rahova (23.91.00) orele 15.30 - 18 - 20.30 Victoria (16 28.79) orele 18 - 20.30. 0­0 Un martor în oraș : Buceg (17.05 47) orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 , Gloria (22.44.01) orele 9.15 - 11.30 - 13.45 - 16 -18.15 — 20.30 1 Aurora (35.04.66) ore le 9 — 11.15 - 13.30 - 15 45 | in genunchi mă întorc ,a tine I Unirea (17.10.21). orele 15.30 - 18 - 20.30 , - -• Hal, Franța I­­ . VUflD (21.39.82) orele 15.30 - 18 - 20.15 1 0 Cerul și Iadul : Arta (21.31.86) orele 9 — 11.15 - 13.30 -15.45 — 18.15 — 20.30 | Aurora (35.04.66), orele 18 - 20.30 | Neveste periculoase | Munca (21.50.97) orele 16 - 18.15 - 20.30 0 Îndrăznețul Pardaillan : Fla­căra (21.35.40), orele 15.30 — 18 20 30 . 0­0 0 Zorba grecul : Moșiloi (12.52 93), orele 15 - 17.45 — 20.30 . Viitorul (11.48.03) ora 15.15 — 18 - 20 45 .0­0 In nord spre Alaska I­­ Co­lentina (35.07 09) orele 15 — 17.30 - 20 , • Complotul ambasadorilor : Lira (317171) orele 15.30 — 18 -20.30 , 0 0 0 Diminețile unui băiat cumin­te : Volga (11.91.26), orele 9.30 -11.45 - 15.30 - 18 - 20.30 , 0 0 Balada din Hevsursk i Dru­mul Sării (31.28.13) orele 15.30 — 18 — 20 30 , 0­0 • El Greco i Victoria (16.28.79) orele 9 30 - 12 - 15 , • 0 Omul din Rio i şi 0 • £11* reci : Lumina (16.23.35) orele 9.30 — 15.15 — 19.30 , • 0 Inspectorul de poliţie­­ şi 0 Nimeni nu voia să moară : Feroviar (16 22 73) orele 8.45 - 12.30 - 16.15 — 20 , Modern (23.71.01), orele 10 - 16 - 20 , 0 0 0 Ridem cu Stan și Bran Ferentari (23 17 50) orele : 10 — 15,30 — 18 — 20,30 I 00Tunelul: Cotrocen (13 62 56), orele : 15,15 — 18 — 20,45 » 0 0 0 Zboară cocorii : orele 10 — 12 — 14, Cinemateca (13 92 72) 0 0 Criminalul în vacanță Pacea (31 32 52), orele : 15,45 — 18 — 20,15 I 0 0 0 Golgota : C r 1 n g a 5 i (17 38 81), orele 15,45 — 18 — 20,15 0 0 Fantomas și 0 0 Fanto­­mas se dezlănțuie : Cosmos (35 1915) orele : 15,30 — 19, mente televiziune Ce-am văzut ...In programul serii de ieri a fost (cu atît mai mult cu cit este o emi­siune din cursul săptăminii) rezulta­tul unei îmbinări mai fericite a uti­lului cu plăcutul. „Invitaţia pentru cei care n-au vizitat Goleşti!" (reali­zat de Gh. Epuran şi Gh. Neacşu) a fost instructivă prin Invocarea unor exponate de epocă, asupra cărora o­­chiul aparatului de filmat s-a aplecat cu o revelatoare stăruinţă. Lăsînd la o parte succesul asigurat al lui Robin Hood, ne-am regăsit apoi cu redactorii televiziunii într-o origi­nală căutare a definiţiei tracului. An­cheta, întrunind oameni din felurite domenii de activitate, nu a­ păcătuit — din fericire­­ — prin trac dar, mai ales la sfîrşit, s-a vădit a fi oarecum speculativă. Reţinem deci suita de­claraţiilor pe această temă sub bene­ficiu de inventar. Din nou film — lung metrajul ar­tistic polonez „Lumea mare a celor mici" — a rămas însă, la o oră cam tîrzie, să fie văzut de... lumea mică a celor mari ! Oricum, la o reluare a peliculei, n-ar fi rău să fie astfel pro­gramată îneît spectatorii cu panta­loni scurți s-o poată urmări în emi­siunea destinată lor, la o oră rezo­nabilă. Crezînd însă, probabil, că am a­­dormit şi noi odată cu copiii, progra­mul serii ne-a jucat o şotie : estrada tinereţii (pe care o întîmpinam în ziarul de ieri cu speranţe) a fost în­locuită. Evident, înlocuirea nu suferă nici o comparaţie căci, a-1 asculta pe Nicolae Herlea, e întotdeauna o bucu­rie împlinită. Totuşi, estrada ? To­tuşi... tinereţea ? Telejurnalul de noapte nu ne-a răs­puns la aşa ceva. Ce vom vedea După filmul „Cine-i de vină ?" şi „studioul pionierilor" (în programul destinat celor mici) ne aşteaptă o misiune de limbă română contempo­rană, călătorii geografice, un studio muzical şi filmul artistic „Femeia ne­cunoscută" care a înduioşat un pu­blic atît de larg — pe marile ecrane, îneît nu se mai simţea nevvia să se repete fenomenul şi pe cele mici. Cu convingerea că nici o emisiune nu va mai suferi de maladia dispariţiei, iată şi programul Integral : 18 : Pentru cei mici . In loc de ci­­nema : filmul Cine-i de vină ? ? 18,20 Studioul pionierilor ; 18,50 : Publici­­tate» 18,58» Ora exactă» 19: Tele­jurnalul de seară » 19,20 : Buletinu meteorologic » 19,23 : Mult e dulce şi frumoasă, emisiune de limba română contemporană » 19,35 : Călătorii geo­grafice. Călătoria căpitanului Cook (I) » 20 : Enigmele peșterilor ; 20,20 : Studioul muzical. Emisiune de Grigore Constantinescu ; 21 : Film artistic „Femeia necunoscută" » 23,05 : Tele­jurnalul de noapte » 23,15 : închiderea emisiunii.

Next